RISCURI ECONOMICE SI SOCIALE GENERATE DE RESTRANGEREA CERCETARII STIINTIFICE PROPRII

INTRODUCERE

Prezentul material este orientat spre analiza conditionarilor si interdependentelor Domeniului Cercetarii Stiintifice si Dezvoltarii Tehnologice nationale, pentru a putea desprinde apoi riscurile potentiale, economice si sociale, ale restrangerii Cercetarii stiintifice proprii.

In cadrul proiectului, materialul asigura tratarea unui domeniu cu implicatii complexe in intreaga viata economica si sociala, acela al Cercetarii stiintifice si Dezvoltarii tehnologice, proprii si pe baza analizei evolutiilor inregistrate si extrapolarea tendintelor viitoare, identifica riscuri potentiale ale restrangerii acestui domeniu.

Pentru a atinge scopul propus, sunt tratate in ordine logica, urmatoarele aspecte de fond ale problematicii abordate, astfel:

Locul si interdependentele Domeniului

Caracteristicile specifice

Evolutiile Domeniului dupa 1990

Starea prezenta

Consecinte ale restrangerii Domeniului

Riscuri potentiale ale acestei tendinte

Actiuni si masuri

2. LOCUL Si interdepenedentele domeniului cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, in cadrul sistemului economic si social national

Activitatile de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica constituie activitati orizontale", cu referire la toate celelalte domenii componente ale sistemului economic si social national.

Totodata, Cercetarea stiintifica, activitate prin excelenta de conceptie intelectuala, face parte in sens larg, din cultura proprie a unei comunitati nationale, fiind creatoare de valori inte 414j99e lectuale care, pe langa aplicare practica si efecte economice, constituie elemente ale patrimoniului national si contribuie la ridicarea nivelului intelectual general si cresterea prestigiului propriu al unei natiuni.

Ca activitate cu pregatire, derulare si efecte cu precadere pe termen mediu si lung, activitatea de Cercetare stiintifica trebuie programata si gestionata cu deosebita grija, in conditii de interdependenta stransa cu toate celelalte domenii de activitate ale sistemului economic si social national, precum si cu tendintele si evolutiile la nivel international.

Evolutiile tehnice si tehnologice, precum si circuitele investitionale sunt din ce in ce mai rapide, astfel ca abordarea rezolvarii unor probleme, fara o previziune si o pregatire prealabila corespunzatoare, risca sa ofere solutii tardive.

In ceea ce priveste piata Cercetarii stiintifice si Dezvoltarii tehnologice, aceasta are o structura cu totul aparte, incluzand pe langa legaturile obisnuite directe, de cerere si oferta, in masura importanta, comanda sociala, cea de patrimoniu si prestigiu national, precum si comanda determinata de previziunea unor domenii, arii sau nise tehnice, tehnologice, sociale sau culturale de interes viitor pentru comunitatea nationala respectiva.

Din aceste cateva considerente, rezulta necesitatea evidenta ca Statul, gestionar al problemelor de interes general national, precum si al rezervelor Bugetului public, sa stimuleze dezvoltarea activitatii de Cercetare stiintifica si Dezvoltare tehnologica nationala, orientand-o in acelasi timp, catre problemele de interes major si perspectiva ale economiei si societatii.

In acelasi timp, prin politica sa in domeniul Cercetarii stiintifice si Dezvoltarii tehnologice proprii, Statul orienteaza si investitiile private in acest domeniu, constituindu-se intr-un catalizator al eforturilor generale de promovare a conceptiei intelectuale nationale.

In conditiile actuale, de globalizare si circulatie libera a valorilor la nivel international, de dezvoltare a competitiei in toate domeniile economice si sociale, gestionarea procesului de orientare si stimulare a activitatii proprii de Cercetare stiintifica si Dezvoltare tehnologica, este deosebit de delicata si necesita un echilibru sensibil intre cooperarea si transferul tehnologic international si conceptia intelectuala proprie, prin urmarirea in toate situatiile, a interesului national.

3. CARACTERISTICILE DOMENIULUI CERCETARII Stiintifice SI DEZVOLTARII TEHNOLOGICE

Asa dupa cum este situat in cadrul sistemului economic si social national, domeniul Cercetarii stiintifice si Dezvoltarii tehnologice - denumit in continuare "Domeniul C-D", prezinta puternice particularitati, comparativ cu celelalte domenii componente ale sistemului national, caracteristici care pot fi sintetizate ca fiind un Domeniu:

Multi si interdisciplinar.

Interconectat si interdependent cu toate celelalte domenii economice si sociale.

Cu efecte preponderent pe termen mediu si lung, necesitand deci o previziune si o anumita perioada de pregatire si acumulare de cunostinte.

Bazat cu precadere , pe activitatea de creatie intelectuala a unor echipe de specialisti, de cele mai multe ori conectate in retele.

Necesitand o anumita masa critica a resurselor alocate, pentru obtinerea unor rezultate semnificative.

Deosebit de sensibil la intelegerea publica si la aprecierea eforturilor sale de creatie pentru obtinerea unor valori noi si autentice, precum si la acceptarea unui anume nivel al riscului de esec al acestei activitati.

In care resursele alocate constituie o investitie, in general pentru viitor si nu o cheltuiala.

Care constituie in egala masura si un domeniu de pregatire si formare a specialistilor cu inclinatie si pasiune pentru activitatea de cautare si creatie stiintifica si tehnica.

Ale carui rezultate in activitate, constituie elemente ale patrimoniului intelectual national cu aplicativitate practica imediata, pe termen mediu sau lung, ori care prezinta valoare intrinseca prin ele insele.

Necesitand o vasta informare si documentare la zi, atat la nivel national cat si la nivel international, pentru asigurarea autenticitatii rezultatelor urmarite.

Necesitand resurse importante si perioade apreciabile de timp pentru acumularea competentelor umane si bazei materiale necesare obtinerii de rezultate autentice si semnificative.

Supus cu usurinta perisabilitatii, prin acumularea de decalaje fata de evolutiile rapide ale stiintei, tehnicii si tehnologiei.

4. TRASATURI DE FOND ALE EVOLUTIEI DOMENIULUI C-D NATIONAL,    DUPA 1990 PaNA In prezent

Tranzitia economiei si societatii romanesti dupa 1990, supusa unor numeroase cautari si evolutii sinuoase, a afectat in foarte mare masura Domeniul C-D, date fiind caracteristicile si specificul acestuia, de domeniu cu efecte si cu conditionari in special pe termen mediu si lung, necesitand un anume nivel de stabilitate si predictibilitate a tendintelor de evolutie a celorlalte domenii ale sistemului economic si social national, in contextul nou creat prin deschiderea catre mediul international.

Aceasta a condus la reducerea continua si din pacate necontrolata a potentialului Domeniului C-D national, datorita pe de o parte scaderii continue a finantarii publice a acestei activitati, iar pe de alta parte reducerii drastice a comenzii adresate Domeniului de catre domeniile economice nationale.

In parte, fenomenul mentionat poate fi justificat prin decalajele importante existente in momentul 1990, intre nivelul tehnic si tehnologie al economiei romanesti si cel disponibil pe plan international. Dar nu poate fi argumentata in nici un fel, lipsa unei actiuni concertate la nivel national, de depistare a acelor domenii sau sectoare economice viabile, cu minime investitii, in momentul 1990 si stimularea acestora pentru a deveni rapid competitive la nivel international.

In lipsa acestei actiuni concertate si prin exagerarea atributelor economiei de piata, libere, nivelul mediu tehnic si tehnologic national s-a depreciat rapid si odata cu acesta s-a accentuat si mentalitatea unei anumite inutilitati a conceptiei tehnice si tehnologice proprii.

Consecintele acestor evolutii asupra Domeniului C-D national au fost deosebit de nocive, mai ales in conditiile caracteristicilor domeniului care il fac puternic dependent de mediul in care isi desfasoara activitatea, asa cum s-a aratat in Cap.2.

Asa cum rezulta din Raportul periodic privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii - Noiembrie 2003 [1], resursele bugetare alocate Cercetarii si Dezvoltarii tehnologice sunt foarte reduse si trebuie sa fie marite considerabil in vederea atingerii tintei de 3% din P.I.B. pana in anul 2010, stabilita de Consiliul European de la Barcelona.

Nivelul concret al resurselor bugetare alocate Domeniului C-D a scazut continuu din 1990 pana in prezent, situandu-se la limita de jos a celui inregistrat in toate tarile europene, inclusiv cele candidate

Totodata, numarul specialistilor ocupati in Domeniul C-D, a scazut de asemenea, in mod continuu, odata cu cresterea varstei medii, precum si cu invechirea bazei materiale.

Toate aceste tendinte se manifesta in contextul in care, in documentele strategice si programatice nationale, domeniul C-D este declarat prioritar si chiar se stipuleaza cresterea graduala a ponderii din P.I.B. alocata acestuia, pentru a se atinge niveluri comparabile cu statele membre ale U.E.

Aceasta situatie paradoxala, este de natura sa creeze o confuzie de fond, aceea intre intentii si fapte, care pentru un domeniu sensibil, cum este cel C-D, nu poate produce decat efecte nefavorabile.

5. STAREA DE FAPT A DOMENIULUI IN PREZENT, IN CONTEXTUL ECONOMIC SI SOCIAL, NATIONAL, PRECUM SI In cel international

Potentialul uman al Domeniului C-D national este drastic redus, aflandu-se in acest moment la circa 1/6 din cel existent in 1990, adica in jur de 20.000 specialisti, fata de 130.000 in 1990, din care aproximativ 8.000 cercetatori atestati, ceea ce reprezinta 0,35 cercetatori la 1000 locuitori, situandu-se sub limita minima a tuturor tarilor europene, inclusiv cele din zona noastra geografica, de 0,4 cercetatori la 1000 locuitori.

Totodata,   media de varsta a personalului din Domeniul C-D a crescut la 35-40 ani, sporul de tineri fiind deosebit de redus.

Volumul cheltuielilor publice alocate Domeniului C-D, reprezinta in anul 2004, 0,215% din P.I.B., echivalentul a 200 mii lei, adica 4,87 Euro/locuitor. Luand in considerare existenta unei finantari directe din economie, estimata la 40% din totalul cheltuielilor, obtinem un volum de cheltuieli totale cu cercetarea, de aproximativ 7.683 Miliarde lei, adica 0,358% din P.I.B., echivalent cu 334 mii lei, respectiv 8,15 Euro/locuitor.

Pentru a avea o privire relativa la pozitia Romaniei in context international, privind finantarea Domeniului C-D propriu, precizam faptul ca procentul din P.I.B. alocat acestui domeniu in tarile membre U.E. este in medie de 1,86%, , reprezentand intre circa 50 si 660 Euro/locuitor, cu o medie de aproximativ 300 Euro/locuitor.

In acelasi timp, in tarile candidate, procentul mediu din P.I.B. al cheltuielilor alocate Domeniului C-D propriu, este de 1,5%, Bulgaria, Romania si Letonia avand cele mai joase niveluri - circa 0,5% din P.I.B.

Toate aceste niveluri de finantare a Domeniului C-D, trebuie sa fie analizate de asemenea, in perspectiva obligativitatii atingerii nivelului de 3% din P.I.B. in anul 2010, ceea ce impune o anume dinamica obligatorie pentru a trece de la un nivel mai mult decat modest, la cel stabilit ca tinta si pe care Romania si l-a asumat prin hotararea de aderare in anul 2007, la U.E.

Figura 1. Evolutia alocarii bugetare pentru C-D

Considerand rolul stimulativ si catalizator al finantarii publice, precum si faptul ca tinta de alocare a 3% din P.I.B. Domeniului C-D, este precizata ca realizandu-se la 1/3 din fonduri publice, adica 1% din P.I.B. in anul 2010, putem evalua tendinta actuala si cea necesara a cresterii acestei finantari, analizand datele cuprinse in graficul din Fig.1.

Se constata faptul ca, in cazul pastrarii tendintei ultimei perioade anuale, si aceasta indoielnica in conditiile perioadelor anuale precedente, in anul 2010 s-ar atinge un nivel de numai 0,6% din P.I.B., mult inferior tintei de 1%. Pentru a atinge aceasta tinta, in conditii normale de evitare a unor salturi spectaculoase, ar trebui ca evolutia sa urmeze o crestere cu panta superioara, asa cum se prezinta in Fig.1.

6. consecinTe ale restrAngerii puternice Si necontrolate a domeniului cercetArii sTIINtIFICE sI DEZVOLTaRII TEHNOLOGICE, NAtIONALE

Evaluarea consecintelor restrangerii puternice si necontrolate a Domeniului C-D national, se bazeaza pe locul si interdependentele, caracteristicile si evolutia acestuia din 1990 pana in prezent.

Astfel, putem afirma faptul general ca potentialul Domeniului C-D national, influenteaza toate celelalte domenii economice si sociale, precum si patrimoniul stiintific national, in sens larg chiar patrimoniul cultural. Aceste elemente fiind esentiale pentru prestigiul si locul ocupat in ierarhia natiunilor lumii, este evidenta importanta promovarii lor.

Mai mult, restrangerea necontrolata, sau mai bine zis, "negestionata", fiind lasata la voia elementelor de conjunctura, face ca dimensiunile, potentialul si orientarea Domeniului C-D, sa raspunda in masura foarte mica, interesului national pe termen mediu si lung, de cele mai multe ori chiar si celui imediat.

In conditiile existentei unor diferente importante ale nivelului tehnic si tehnologic national, fata de cel international, in momentul conectarii libere din 1990, tentatia echilibrarii prin aflux masiv de cunostinte, tehnici si tehnologii a aparut ca o solutie imediata, insa consecintele acestui fenomen asupra economiei si societatii primitoare, nu sunt nici pe departe neglijabile.

Este cunoscut faptul ca procesul de transfer de tehnologii, a caror evolutie si inlocuire are loc urmarind curba in "S" si dupa modelul valurilor tehnologice succesive (Fig. 2), se produce de obicei in perioada de saturatie (P3) sau de declin (P4), detinatorul neavand nici un interes sa faca acest lucru in perioada de dezvoltare (crestere) P2.

In acest fel, importatorul de tehnologie se gaseste in permanent decalaj calitativ, cu consecinte directe in succesul de piata al produselor sale.

Figura 2. Evolutia tehnologica

T_n: Tehnologii succesive                                                              

P_l: Perioada de elaborare si lansare            

P₂: Perioada de dezvoltare/crestere            

P₃: Perioada de saturatie                                                                

P₄: Perioada de declin si inlocuire                                                

Iata dar ca acest transfer "brut" de tehnologii, nu constituie solutia favorabila importatorului, ceea ce pledeaza direct pentru existenta la acesta a unui potential propriu de conceptie, care sa permita

analiza si evaluarea stadiului evolutiei pe piata a tehnologiei oferite;

- analiza compatibilitatii cu patrimoniul colectiv, definit ca ansamblul agregat al resurselor naturale, umane, traditionale si de mediu, al primitorului pentru a se asigura avantaje competitive;

- adaptarea evolutiva la conditiile si cerintele primitorului, cu reducerea dependentei fata de furnizor;

- generalizarea tehnologiei transferate, pentru evitarea repetarii transferului unor tehnologii echivalente;

- intretinerea, modernizarea si perfectionarea tehnologiei transferate.

De asemenea, existenta potentialului propriu de conceptie tehnica, va permite participarea din perioada de elaborare P1 si apoi bineinteles, la cea de dezvoltare P2, sau preluarea in cursul elaborarii a unor elemente care sa fie dezvoltate pe cont propriu, devenind apoi chiar obiect de export, propriu sau in colaborare.

Sigur ca cea mai favorabila pozitie este aceea de a putea elabora si dezvolta tehnologii, cu potentialul de conceptie propriu, aceasta in conditiile actuale fiind cel mai probabil posibil pe nise bine determinate si corespunzand puterii de care se dispune sau care se dezvolta prin investitii bine orientate.

Pentru a putea realiza dezideratele aratate mai inainte, procesul de restructurare, reorientare si eventual restrangere a Domeniului de C-D propriu, trebuie sa fie indeaproape si foarte atent gestionat. Iar daca restrangerea este puternica si necontrolata, consecintele pot fi din cele mai nefaste, in acest sens putandu-se mentiona:

Imposibilitatea orientarii dezvoltarii tehnice si tehnologice proprii conform intereselor, resurselor disponibile si avantajelor competitive nationale.

Situarea in permanenta dependenta tehnica si tehnologica.

Scaderea nivelului general propriu, de cunostinte tehnice si tehnologice.

Scaderea prestigiului stiintific, tehnic si tehnologic national.

Imposibilitatea implicarii in colaborari internationale pe perioadele de elaborare si apoi de dezvoltare a unor noi tehnologii.

Este aproape evident faptul ca intr-o societate bazata pe cunoastere si informatie, eforturile proprii de conceptie, macar pe unele arii sau nise cu reale sanse de succes prin investitii minime, sunt pe deplin justificate, daca nu chiar obligatorii pentru a se evita statutul de colonie tehnologica.

7. RISCURI POTENTIALE, ECONOMICE SI SOCIALE, ALE RESTRANGERII DOMENIULUI CERCETARII STIINtIFICE SI DEZVOLTARII TEHNOLOGICE nAtIONALE

In orice analiza de risc, se porneste de la caracteristicile si interdependentele domeniului analizat, evaluandu-se potentialele riscuri ale unei anume stari de fapt sau evolutii viitoare previzionate.

Cu referire la Domeniul C-D national si la starea sa de fapt in prezent, precum si la tendintele obtinute prin extrapolarea evolutiei trecute, se pot identifica cateva categorii de potentiale riscuri ale restrangerii, in continuare a acestui Domeniu.

Prima categorie de riscuri, este constituita de acele fenomene care afecteaza direct Domeniul, dintre acestea putandu-se mentiona:

Deprecierea iremediabila a potentialului Domeniului, prin intrarea sub masa critica de obtinere a unor rezultate relevante.

Indirect, fenomenul mentionat mai sus, poate produce prin efect cumulativ, scaderea in continuare a comenzii sociale si directe din economie, precum si a resurselor destinate activitatilor de C-D.

Scaderea in continuare, a atractivitatii Domeniului, cu consecinte nefaste asupra evolutiei potentialului uman, prin cresterea varstei medii si nereinnoirea proceselor de gandire si conceptie.

In lipsa unor investitii semnificative, orientate spre ariile sau nisele de potential succes, invechirea bazei materiale, care in actualele conditii de evolutie tehnica si tehnologica aproape exploziva, constituie un risc major.

Imposibilitatea participarii in parteneriate de colaborare tehnica si stiintifica, datorita diferentei mari din punct de vedere tehnic si tehnologic.

Cea de a doua categorie de riscuri, este constituita din fenomenele care afecteaza prin interactiune, celelalte domenii ale economiei si societatii, inclusiv cele de ordin general, la nivel de competenta si cultura a intregii natiuni.

Ca facand parte din aceasta categorie de riscuri potentiale, pot fi mentionate:

Insuficienta analiza si evaluare a tehnicilor si tehnologiilor oferite pentru transfer prin import, pentru sectoarele economice, cu consecinta riscului de achizitionare a unor tehnologii aflate in perioada de declin sau lichidare, avand efecte negative directe asupra activitatii economice si sociale, la nivel national.

Imposibilitatea participarii, pe picior de egalitate a nivelului de competenta stiintifica si tehnica, la cooperarea internationala, cu consecinte ale riscului dependentei tehnice si tehnologice, avand efecte economice si sociale negative.

Diminuarea patrimoniului stiintific national, cu consecinte atat in scaderea prestigiului international, cat si in scaderea nivelului general de cunostinte ale societatii proprii.

Orientarea dezvoltarii tehnice si tehnologice, dupa alte crierii decat cele ale intereselor, resurselor materiale si umane disponibile, precum si avantajelor competitive nationale.

8. ACtIUNI Si masuri pentru asumarea riscurilor si prevenirea acestora

In general, pentru a putea actiona eficient in rezolvarea unor probleme, acestea trebuie clar identificate, descrise, asumate si apoi stabilite actiunile si masurile necesare. Departe de a fi o afirmatie generala si banala, aceste principii au o mare importanta, deoarece numai asa se poate asigura coerenta actiunii si responsabilizarea factorilor implicati.

Fara a avea pretentia de a oferi solutii universal valabile si in nici un caz miraculoase, printre actiunile si masurile pentru asumarea si prevenirea riscurilor potentiale ale restrangerii Cercetarii stiintifice si Dezvoltarii tehnologice proprii, pot fi mentionate:

Stoparea tendintei de depreciere continua a potentialului national de C-D, prin:

Stabilirea prioritatilor actuale ale dezvoltarii economice si sociale si stimularea Cercetarii stiintifice nationale Constitutia Romaniei Art. 135c , pentru a se implica in procesul de restructurare, dezvoltare si reindustrializare;

Asigurarea resurselor necesare activitatilor de C-D, atat ca finantare publica corespunzatoare indeplinirii angajamentelor privind tinta Lisabona, cat si directa din economie, prin imbunatatirea colaborarii dintre Domeniul C-D si agentii economici , precum si privind competitivitatea bazei materiale si atractivitatea Domeniului pentru tinerii specialisti.

Elaborarea strategiei de evolutie si dezvoltare a Domeniului C-D national, corelat cu directiile strategice de dezvoltare si modernizare a economiei si societatii, prin:

Analiza si evaluarea realista a potentialului national de C-D, pe arii, sectoare si nise tehnice si tehnologice, precum si pe domenii ale stiintei si culturii nationale;

Identificarea fundamentata a directiilor cu sanse de competitivitate a C-D proprii, in contextul international si cu referire directa la cerintele economiei si societatii romanesti, inclusiv in ceea ce priveste prestigiul si locul in cadrul ierarhiei natiunilor lumii;

Pe directiile mentionate, stabilirea resurselor necesare de investit si de alocat, pentru a aduce nivelul tehnic propriu in competitivitate cu cel international;

Prioritizarea directiilor corespunzator indicatorilor de avantaje/costuri si perioada de recuperare a investitiei, precum si in concordanta cu politicile nationale de dezvoltare a capitalului uman propriu si cu strategia nationala de cooperare internationala.

Dupa dezbaterea si adoptarea Strategiei mentionate, elaborarea programelor pentru aplicarea acesteia si punerea acestor programe in opera .

9. CONCLUZII

Materialul prezentat constituie o tentativa de abordare a problematicii vaste, complexe si sensibile a evolutiei Domeniului C-D national, in contextul deloc simplu al globalizarii si evolutiei deosebit de rapide a stiintei, tehnicii si tehnologiilor.

Actiunile si masurile cuprinse in capitolul 8, sunt in fapt un fel de concluzii, dar nu pot avea pretentia epuizarii, nici pe departe , a problematicii abordate.

Iata de ce consideram ca studiul trebuie continuat prin evaluarea si amendarea prezentului material, dupa care pe baza unor analize sectoriale aprofundate, prin elaborarea de materiale specific orientate si in final a unei strategii integrate a Domeniului C-D national, in cadrul strategiei nationale de evolutie, economice si sociale.

BIBLIOGRAFIE

Comisia Europeana                  Raportul periodic privind progresele inregistrate

de Romania pe calea aderarii - Noiembrie 2003.

The Group of Applied               Romania: An assesment of the Lisabon

Economics - GEA scorecard - March 2004

Romanian Economic

Society- SOREC

- Strategia nationala de dezvoltare economica

a Romaniei pe termen mediu - Martie 2000.     

Comisia Europeana      Al treilea raport de coeziune economica si sociala - Februarie 2004

Marius Guran, Politica stiintei si tehnologiei - Mai 1995

Ion Stanciulescu,

Mihail Georgescu