Viziunea strategica a firmei

Viziunea strategica a firmei

Incadrarea activitatii de CD in cadrul firmei porneste de la viziunea strategica a acesteia [2]:

- Care este activitatea curenta si care ar trebui ea de fapt sa     fie - ce ar trebui imbunatatit in modul de lucru utilizat sau la produsele aflate in fabricatie?

- Care sunt tehnologiile ce sustin activitatile existente - in ce masura acestea ar trebui schimbate si cu ce anume sau cum ar putea fi optimizate?

- Care sunt posibilitatile pentru a lansa ceva nou pe piata - produse/tehnologii/servicii noi sau substantial imbunatatite?

Raspunsurile la intrebarile enuntate trebuie sa se bazeze pe cunoasterea domeniului in 747i81h care activeaza firma, impactul activitatii asupra mediului inconjurator, oportunitatile oferite de piata, exigentele pietei.

A. Factori de influenta

Pentru a transpune in practica strategia propusa, se vor stabili o serie de obiective, care se concretizeaza imediat in obiective de tip tehnologic:

cum sunt exploatate tehnologiile pe care firma le stapaneste foarte bine si cum se corecteaza punctele slabe ale altor tehnologii;

cum se preconizeaza a se face fata ame­nintarilor provenind de la firmele concurente ce utilizeaza alte tehnologii;

care sunt tehnologiile elaborate de terti care ar putea fi preluate si exploatate;

care sunt costurile pentru noile investitii preconizate;

care sunt beneficiile estimate.

Concomitent cu obiectivele de tip tehnologic propuse, trebuie analizate o serie de elemente, cum ar fi:

Strategie

- se doreste ca firma sa se plaseze 'la varf'?

- se doreste ca firma sa isi mentina sau sa isi largeasca piata de desfacere?

- de ce mijloace dispune pentru a-si materializa optiunea?

Forta concurentiala

- personalul, utilajele, echipamentele sunt la nivelul dorit?

- tehnologiile-cheie sunt bine stapanite?

- se dispune de toate celelalte accesorii necesare?

Factori externi

- exista restrictii legate de legislatia de protectia mediului?

- exista o deplasare a cererii spre produse in serii mici, individualizate?

Activitatea de tip CD va trebui dezvoltata daca raspunsul este DA la primul si la ultimul grup de intrebari si NU la cel de al doilea grup.

O schema cuprinzand etapele analizei strategice si locul activitatilor de tip CD este redata in figura 2.2, ].

Dezvoltarea mai rapida sau mai lenta a activitatilor de cercetare depinde de numerosi factori, care sunt influentati, dincolo de strategia adoptata de firma si de o serie de factori interni si externi.

						Forta motrice
						Forta financiara

Fig. 2.2. Integrarea activitatilor CD in conducerea strategica a firmei

In continuare se prezinta analiza unora dintre factorii legati de activitatea de cercetare-dezvoltare a firmei.

a. Factori externi (de piata): cererea de produse noi sau reproiectate.

Cercetarea va fi favorizata de:

legislatie din ce in ce mai stricta in domeniul protectiei mediului inconjurator;

noua legislatie referitoare la siguranta in exploatare, termene de garantie etc;

modificarea, schimbarea normativelor si standardelor produselor acceptate pe piata;

scumpirea energiei sau a altor materii prime (atat pentru fabricarea cat si pentru exploatarea produsului);

aparitia unor produse concurente sau a unor noi solicitari ale pietei.

Din contra, activitatea de cercetare ar putea fi franata de:

inertia sau teama de a se  implica in activitati ce comporta un anumit risc, mai ales la nivelul conducerii firmei;

lipsa unei orientari precise a activitatii din domeniul cercetarii;

neacordarea unui timp suficient pentru finalizarea cercetarilor;

cererea de rezultate imediate.

b. Factori interni

Cercetarea va fi favorizata de:

considerarea activitatii de cercetare ca o investitie, cu alocarea sumelor corespunzatoare (atat pentru dotarea cu aparatura de inalt nivel cat si pentru salariile personalului);

sprijin si incredere din partea conducerii;

existenta unei strategii bine definite pentru firma in general si pentru activitatea de cercetare in special;

existenta in compartimentul de cercetare a unui personal valoros din punct de vedere profesional;

preocuparea de a angaja tineri cu o inalta pregatire profesionala;

mentinerea nivelului personalului prin contacte cat mai numeroase (congrese stiintifice, sesiuni de comunicari etc);

sustinerea activitatii de cercetare de catre guvern prin contracte finantate, facilitati fiscale etc.;

accesul cercetatorilor la centre externe de cercetare de traditie.

Factorii care ar putea frana activitatea de cercetare sunt:

nesustinerea ei in cadrul firmei, fiind considerata doar ca o sursa de cheltuieli suplimentare;

slaba cunoastere la nivelul conducerii a capacitatii si potentialului serviciilor de cercetare;

cresterea puternica, justificata sau nu, a cheltuielilor de cercetare;

birocratia la nivel intern sau guvernamental;

climat fiscal nefavorabil;

lipsa de personal calificat;

lipsa unui lider recunoscut al activitatii de cercetare;

scaderea fondurilor alocate cercetarii universitare si ineficienta (sau inexistenta) coordonare a acesteia.

B. Influenta clasei de marime a firmei (firme mici, mijlocii si mari) asupra activitatilor de  cercetare-dezvoltare

Un aspect semnificativ in ceea ce priveste organizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare se refera la modul in care clasa de marime a firmei (firme mici, mijlocii si mari) gestioneaza obiectivele si rezultatele cercetarii.

Pentru firmele mari, pot fi analizate urmatoarele aspecte mai importante.

Activitatea de cercetare-dezvoltare va fi franata de:

Pe masura ce firma creste, cresc si costurile de cercetare pe seama cheltuielilor indirecte, ceea ce face ca, sub acest aspect, o firma mica sa reuseasca mai repede o "strapungere' in domeniul cercetarii.

Odata cu dimensiunile intreprinderii creste de regula si traseul pe care il parcurg documentele provenite din sectorul de cercetare, precum si numarul de semnaturi si avize pe care le asteapta. De aici, intarzieri, blocaje, cel putin sentimentul de insatisfactie si de frana.

Tot in cazul firmelor mari, distanta intre cercetatori si manageri este mare, ca urmare sistemul de apreciere, promovare si premiere a cercetatorilor este neelastic.

La o firma mare, totul este planificat pentru luni si ani inainte, o inovatie majora este adesea sesizata ca ceva ce "incurca treburile' si modifica planificarea.

O mare firma nu accepta riscuri mari, ea va favoriza deci cercetarile care aduc un succes sigur si rapid, chiar daca minor.

Activitatea de cercetare-dezvoltare va fi favorizata de:

firmele mari dispun de fonduri importante;

dispun de baza materiala de cercetare-dezvoltare capabila realizeze

pot angaja cercetatori/specialisti de o valoare stiintifica considerabila;

pot aborda o problema 'de varf' prin mai multe metode in paralel, valorificand ulterior metoda care se dovedeste a fi optima. 

In cazul firmelor mici si mijlocii activitatea de                  cercetare-dezvoltare se analizeaza in functie de:

sectorul de executie (sectorul guvernamental, sectorul invatamant superior, sectorul privat non-profit);

tipurile de cercetare (cercetare fundamentala, cercetare aplicativa si dezvoltare experimentala);

activitatea principala a firmei (industrie - extractiva, prelucratoare, energie electrica si termica etc. - servicii);

marimea echipei de cercetare - se recomanda ca numarul cercetatorilor din cadrul echipelor de cercetare sa fie minim tinand seama de complexitatea si importanta temei de cercetare la care se lucreaza; numarul optim de membrii al unei echipe se situeaza in jurul a 6-7 persoane cu studii superioare, numarul adoptat se poate justifica printr-un studiu privind numarul de 'canale de comunicare' ce se pot stabili in cadrul echipei;

intensitatea activitatii de cercetare-dezvoltare (ponderea cheltuielilor C-D in total cheltuieli ale firmelor) creste proportional cu dimensiunea firmelor;

inclinatia cǎtre C-D este asociatǎ pozitiv cu implementarea mǎsurilor de protejare a drepturilor de proprietate;

activitatea de C-D este mai dezvoltatǎ acolo unde gradul de deschidere al economiei este mai mare;

C-D este afectatǎ negativ de controlul statului asupra sectorului.