Exportul - oportunitate pentru intreprinderile mici si mijlocii

Exportul - oportunitate pentru intreprinderile mici si mijlocii

Pentru a desfasura cu succes activitati de export, intreprinderile mici si mijlocii trebuie sa-si elaboreze o strategie de export, bazata pe informatii corespunzatoare si p 232c29c e o evaluare analitica a factorilor implicati.    

Elaborarea unui plan de export ofera garantia celor mai bune alternative si a folosirii eficiente a resurselor. Acest plan trebuie sa cuprinda obiective, sa identifice restrictii, sa programeze implementarea si sa permita evaluarea rezultatelor obtinute.

Pentru fundamentarea planului de export este necesar sa se dea raspuns la urmatoarele intrebari:

Ø      in ce tari urmeaza a se exporta ?   

Ø      care este cea mai buna strategie ce poate fi folosita pe pietele respective ?

Ø      care sunt etapele concrete ce trebuie parcurse ?           

Ø      ce resurse financiare sunt necesare ?     .

Ø      ce perioada de timp este necesara pentru a implementa planul ?

Ø      cum vor fi evaluate rezultatele ?   

Ø      cum vor fi folosite evaluarile pentru a modifica  eforturile viitoare ?

O parte importanta in fundamentarea planului de export este alegerea pietelor, aspect care implica urmatoarele:

alegerea tarilor in care sa se faca exportul;

selectarea produselor care trebuie vandute;

alegerea segmentului de consumatori;

culegerea informatiilor despre piata .

Intreprinderile mici si mijlocii au urmatoarele posibilitati de export, care pot fi folosite izolat sau in combinatie, si anume:

Vanzarea produselor catre cumparatori interni, care apoi exporta aceste produse. Din punct de vedere al producatorului aceste vanzari nu se deosebesc de cele efectuate in mod curent pe piata interna. De exemplu, anumite intreprinderi de comert cu amanuntul cumpara produse de la producatori cu intentia de a le exporta, situatie in care ele isi asuma toate riscurile care decurg.         

Exportul prin intermediari, situatie in care intreprinderile mici si mijlocii isi gasesc agenti de intermediere care au posibilitatea de a gasi consumatori externi pentru aceste intreprinderi. Acesti agenti de intermediere pot oferi intreprinderilor mici si mijlocii servicii de calitate datorita experientei lor, dar in acelasi timp aceste intreprinderi isi mentin controlul asupra intregului proces de export.     

Exportul direct, care presupune o puternica implicare a unei intreprinderi mici sau mijlocii in desfasurarea tuturor activitatilor privind vanzarea pe piete externe. Aceasta modalitate nu este cea mai adecvata pentru orice intreprindere, produs sau piata, dar constituie cea mai buna cale de a obtine profit maxim si de a asigura o crestere pe termen lung.

Exista o serie de bariere care trebuie depasite pentru a asigura un succes al exportului, acestea fiind urmatoarele:

. Barierele naturale care se refera la:

Ø      amplasarea geografica, adica distanta intreprinderii respective fata de pietele externe, ceea ce face ca costul transportului pentru multe produse sa fie un factor restrictiv in exportul acestora;

Ø      limba folosita, in sensul ca multe tari prefera sa incheie afaceri cu intreprinderi din tarile care pot utiliza aceeasi limba;

Ø      factorii socio-culturali pot constitui o bariera pentru intreprinderile care doresc sa patrunda pe o piata externa fara a avea o pregatire adecvata, mai ales in situatiile in care sunt usor de identificat caracteristicile culturale (de exemplu: papusa Barbie nu s-a putut vinde pe piata Japoniei pana cand ea nu a fost adaptata standardelor de frumusete japoneze);

Ø      obiceiurile si traditiile fiecarei tari pot limita operatiunile de export;

Ø      standardele stabilite pentru aceleasi produse pot diferi intre tari, aspect care implica anumite modificari sau adaptari ale produselor in cazul exportarii lor in alte tari.

Barierele artificiale care sunt impuse de anumite tari pentru a limita importurile, acestea fiind:

Ø      impozite pe veniturile obtinute din operatiuni de export-import;

Ø      tarife de protectie care se folosesc pentru a descuraja importurile, prin stabilirea lor la un nivel ridicat;

Ø      embargouri care interzic importul sau exportul unor produse din motive sanitare, morale sau politice;

Ø      cote de import care limiteaza cantitatea dintr-un anumit produs care poate fi importata intr-o anumita tara.         

. Bariere psihologice sau de comportament, care fac ca intreprinderile mici sau mijlocii sa manifeste anumite retineri fata de export si care se refera la:

Ø      teama de necunoscut generata de dificultati in informarea managerilor intreprinderilor respective;

Ø      neincrederea in relatiile cu partenerii aflati la distanta mare;

Ø      teama fata de situatii complexe care pot apare, generate de sistemul financiar-valutar.