Implicatiile mecanismului de piata asupra activitatii de vanzare

Implicatiile mecanismului de piata asupra activitatii de vanzare  

Economia de piata este o forma moderna de organizare a activitatii economice, in care oamenii actioneaza in mod liber, autonom si independent, in con 636d38g cordanta cu facilitatile si regulile pietei, fapt care face posibila valorificarea maxima a resurselor existente pentru satisfacerea dorintelor si nevoilor nelimitate ale consumatorilor. Este un mod de organizare al economiei pe baza principiilor concurentei, in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea bunurilor, organizarea productiei, a persoanelor care au acces la aceste bunuri si dinamica preturilor.

Elementele caracteristice economiei de piata sunt:

- proprietatea privata

- autonomia subiectilor economici

- orientarea activitatii agentilor economici spre satisfacerea nevoilor pietei, intr-un mediu concurential

- limitarea interventiei statului in economie doar la mentinerea echilibrelor macroeconomice si a unor obiective de interes social general

- modul de organizare, in care raportul intre cerere si oferta determina metodele de productie, organizarea productiei, grupul de persoane care au acces la aceste bunuri prin dinamica preturilor si proprietatea bunurilor realizate

Mecanismul economiei de piata

Definirea mecanismului economiei de piata se poate face pornind de la distinctia clara a modalitatii de dezvoltare economica: economie libera de piata sau economie dirijata, centralizata si planificata.

Datorita orientarii Romaniei inspre economia libera de piata, ne vom referi in continuare la  acest model de dezvoltare economica.

Piata este locul de intalnire a dorintelor consumatorilor, exprimate prin cerere, cu dorintele producatorilor, exprimate prin oferta. In conditiile in care fiecare din acestia isi urmeaza interesele personale, suma comportamentelor acestora formeaza cadrul echilibrului general. Pentru a putea folosi piata ca mijloc de reglare a economiei unei tari sau chiar a economiei mondiale, trebuie cunoscut mecanismul de functionare al acesteia, conditiile de desfasurare si factorii de influenta, regulile de comportament intre agentii economici, etc.

Mecanismul de functionare a economiei libere de piata este format dintr-un sistem de relatii general si unul particular, care se antreneaza unul pe altul generand acte de piata si schimbari de activitati, stabilind echilibrul general dintre resurse si nevoi. Mecanismul pietei este compus din doua parti:

- cadrul general al acestui mecanism, care se refera la raportul intre individ si mediul sau de actiune, este esenta actului de piata si mobilul actiunilor respective

- cadrul particular, modul specific in care se desfasoara, in cadrul pietei, relatiile dintre individ si mediul sau de activitate, in zone de timp si spatiu. Concret, aceasta parte a mecanismului se refera la modul de actiune a individului (intelegeri, tranzactii, acte de vanzare-cumparare, etc) si la rezultatele si aprecierile sale (volum vanzari, profit, etc).

Cadrul general este mai constant comparativ cu cel particular, care se schimba continuu, odata cu conditiile pietei.

Fig. 8.1.: Structura mecanismului de piata[1]

Este usor de observat, din cele relatate mai sus, relatia stransa care exista intre cele doua cadre componente ale structurii mecanismului de piata, prin elementele de structura ale acestora. Activitatea comerciala, ca si componenta a mecanismului de piata trebuie sa se bazeze pe constientizarea acestui mecanism si respectarea exigentelor acestuia, pentru ca el sa devina un mijloc al dezvoltarii economice.

Modul de functionare a mecanismului de piata

Cunoasterea modului de functionare a mecanismului economiei de piata are o importanta deosebita pentru specialistii din comert, iar fundamentarea lui se afla in comportamentul opus al vanzatorilor si cumparatorilor. Pentru intelegerea acestui mecanism este necesar sa se gaseasca relatia intre cerere si oferta, sa se separe oferta si cererea individuala de cea colectiva si de a se contura notiunea de barem al cererii si ofertei.

Sensul economic al notiunilor de cerere si oferta este diferit de sensul utilizat in vorbirea curenta, si anume: cererea reprezinta cantitati de bunuri si servicii care sunt dorite si pot fi cumparate la anumite preturi, relatie reprezentata prin curba cererii; oferta, inseamna tot o relatie pret-produs care semnifica cantitatea de produs oferita pe piata la un anumit pret. Relatia dintre cerere si oferta ne da posibilitatea de a aprecia relatia dintre dorinta si capacitatea de realiza tranzactii comerciale la diferite preturi. Diferentierea ofertei si cererii individuale de cea colectiva si admiterea importantei pe care o au cererea si oferta individuala, in cadrul evolutiei de ansamblu a ofertei si cererii, reprezinta elementul esential al functionarii mecanismului de piata. (Figura 8.2)

Fig. 8.2: Reprezentarea cererii si ofertei individuale si colective existente la un moment dat pe piata[2]

La intersectia curbei cererii si a curbei ofertei se afla pretul de echilibru. Pretul de echilibru apare spontan, datorita jocului liber al cererii si ofertei, in consecinta orice modificare a acestora va influenta pretul de echilibru, situatie reprezentata in figura 8.3:

Fig. 8.3.: Modificarea pretului de echilibru sub influenta modificarii cererii si a ofertei[3]

Implicarea statului in cadrul mecanismului de piata

Evolutia economica a demonstrat ca si in cadrul unei economii de piata implicarea statului in mod diferentiat este necesara, prin actiuni menite a solutiona probleme cu implicatii complexe pentru dezvoltarea societatii in ansamblul ei, cum ar fi: interventii cu caracter social (protectia mediului), interventii directe in economie cand initiativa particulara este slaba sau de supraveghetor al dezvoltarii. Statul este implicat in crearea cadrului institutional si a unor reguli de desfasurare a afacerilor cum ar fi: controlul inflatiei, controlul emisiei de bancnote, protectia mediului.

Argumentele implicarii statului in mecanismul economiei de piata sunt:

- necesitatea protejarii prin interventii de natura sociala si economica a categoriei de persoane care nu pot face fata mecanismului concurential al pietei. Deoarece la baza mecanismului economiei de piata sta competitia si jocul cererii si ofertei, piata devine insensibila fata de indivizii care au o productivitate slaba (de exemplu, persoanele cu handicap).

- bunurile esentiale pentru viata, cum ar fi aerul si apa, nu intra in jocul pietei, motiv pentru care ele sunt adeseori exploatate irational sau sunt poluate. Statul intervine cu reglementari pentru protejarea acestora.

- exista activitati economice importante pentru membrii unei societati, care se pot desfasura doar cu sprijin din partea statului sau din partea unor organisme sociale, ca de exemplu: agricultura, sanatatea, invatamantul.

Metodele de implicare a statului in mecanismul de piata sunt extrem de diverse avand in vedere complexitatea fenomenelor economice care presupun interventia statului. Ele pot fi grupate in trei mari categorii:

► metode de interventie in materie de pret: fiscalitatea, fixarea unor preturi, sustinerea unor preturi, ingradirea inflatiei prin controlul sau incadrarea preturilor, blocajul preturilor

► implicarea directa in organizarea unor activitati economice si fixarea unor preturi publice pentru anumite servicii sau activitati de productie

► controlul concurentei prin sanctionarea infractiunilor economice si a concentrarilor monopoliste sau oligopoliste care ar impiedica functionarea normala a mecanismului de piata prin practici anticoncurentiale.

Implicarea statului in perioada de tranzitie, in transformarile economice necesare pentru trecerea de la economia planificata la cea de piata este importanta. Atributiile ce-i revin statului in acest context sunt:

- de a reglementa si de a impune legislatia care sa asigure aceasta tranzitie cat mai logic si rapid. A astepta ca piata, cu libera ei concurenta sa aduca aceste reglementari inseamna prea mult timp si implica riscuri in privinta interesului public.

- realizarea consensului si cooperarii sociale pentru a pune in concordanta nivelul de trai cu productia, prin stimularea interesului agentilor economici

- prin masuri de liberalizare economica, sa asigure cadrul necesar desfasurarii mecanismului economiei de piata

- printr-o politica de stabilizare economica, treptat statul trebuie sa reduca subventionarea preturilor si a productiei, sa asigure convertibilitatea monedei nationale, elaborarea unei politici monetare restrictive care sa reduca cererea interna de credit, astfel incat sa se poata ajunge la rate pozitive reale ale dobanzii.

- vanzarea proprietatii de stat catre persoane sau corporatii particulare

Interventia statului in tranzitia spre economia de piata poate duce la unele contradictii, cum ar fi: planificare contra piata, stat contra societate, public contra privat. Specialistii sustin ca sunt cinci aspecte pe care statul trebuie sa le aiba in vedere in promovarea programelor concrete de tranzitie de la economia socialista la cea capitalista:

- crearea contextului socio-economic

- crearea pietei

- inlocuirea distrugerii cu productia

- trecerea de la criza economica la cresterea economica

- implicarea in contextul international