PLAN DE AFACERE

PASTRAVARIE

STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA AFACERII

1.1.          Descrierea ideii de afaceri

1.2.          Descrierea societatii

1.3.          Descrierea produselor si/sau serviciilor

1.4.          Localizarea afacerii

1.5.          Descrierea mediului in care evolueaza afacerea

CAPITOLUL 2. PLANUL DE MARKETING

2.1. Descrierea pietei

2.2. Segmentarea pietei si alegerea segmentului de piata tinta

2.3. Trendul pietei

2.4. Concurenta si alte influente

2.5. Strategia de marketing

2.6. Identificarea si analiza riscurilor

2.7. Analiza SWOT

CAPITOLUL 3. PLANUL OPERATIONAL (graficul Gant)

CAPITOLUL 4. MANAGEMENTUL AFACERII

4.1. Proprietarii afacerii

4.2. Descrierea echipei manageriale

4.3. Consultanti cheie

4.4. Organizarea afacerii

4.5. Politicile/strategiile in domeniul resurselor umane

4.6. Strategii de motivare

CAPITOLUL 5. NECESARUL DE FINANTARE

5.1. Necesarul/nevoia de finantare

5.2. Modalitati de finantare

5.3. Destinatia fondurilor

5.4. Momentul finantarii si beneficiile finantatorului

CAPITOLUL 6. PLANU 717j97h L FINANCIAR

6.1. Diagnosticul perioadelor anterioare prin metoda/sistemului ratelor

6.2. Ipotezele previziunilor

6.3. Pragul de rentabilitate si analiza de sensivitate

6.4. Indicatori de apreciere al procentului de investitii:

ANEXE

1.     Organigrama afacerii

2.     Cv-urile

3.     Anticalculatia de cost

4.     Planul de vanzari

5.     Determinarea veniturilor

6.     Planul de rambursare a creditului

7.     Determinarea fluxului de lichiditati (cash-flow)

8.     Indicatorii aferenti perioadelor anterioare

9.     Determinarea VAN si RIR

10.  Evolutia grafica a acestor indicatori

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA AFACERII

1.1.          Descrierea ideii de afacere

Pastravul crescut in spatii special amenajate creste mai repede, dar este la fel de pretentios. Are nevoie de apa rece, mereu limpede, bine oxigenata. Micul pestisor prefera metodele traditionale de amenajare a bazinelor, fara betoane si in care se poate dezvolta controlat vegetatia dupa care pastravului ii place sa se ascunda.

Pentru amenajarea traditionala a unei pastravarii trebuie respectate normele de igiena impuse de standardele legale actuale.

Obiectivul principal al proiectului investitional il reprezinta producerea si comercializarea pastravului. Alte obiective secundare sunt:

Producerea si comercializarea icrelor de pastrav;

Producerea de puiet pentru repopularile bazinelor raurilor din zona;

Producerea de puiet pentru alte pastravarii;

Producerea de puiet pentru pastravaria proprie;

Deschiderea unui restaurant cu specific pescaresc;

Deschiderea unei pensiuni langa pastravarie;

Deschiderea unui magazin de comercializare in Piatra Neamt, unul in Tg. Neamt si unul in Roman.

1.2.          Descrierea societatii

Elemente de identificare

Denumirea: S.C. FISHGROUING S.A.

Sediul: Judetul Neamt, Localitatea Bicaz, Str. Rovine, nr. 4, cod 652801

Numarul de ordine in registrul comertului: J27/6715/2005

Codul unic de inregistrare:16283531

Atribut fiscal: R 1587465

Telefon: 235775

Fax: 235778

E-mail: sarc_fish@yahoo.com

Pagina WEB: www.fishgrouing.ro

Istoric

Construita in anul 2004 la o altitudine de 410 metri sub barajul Bicaz, alimentata cu apa din lacul de acumulare Bicaz, pastravaria FISHGROUING a fost proiectata in scopul producerii si comercializarii pastravului.

Pastravaria are o suprafata de 65 kmp, luciu de apa.

Capitalul social si actionariat

Numar actiuni aflate in circulatie : 370.000

Tip actiuni aflate in circulatie : normative si ordinare

Capitalul social / RON :

Valoarea nominala / RON :

Conducerea societatii

Consiliul de administratie:

Gheorghita Alexandra

Mincu Mihai Silviu

Nohai Cristina Catalina

Mocanu Radu Marin

Personal direct productiv:

Maistru: Metea Carmen Nicoleta

Muncitor: Mergean Mihai

Agent de vanzari: Dobrin Olga

Paznic: Handaric Valentin

1.3.          Descrierea produselor si/sau serviciilor

Tipul activitatilor generatoare de profit pe care firma deja le are sunt:

Producerea si comercializarea icrelor de pastrav;

Producerea de puiet pentru repopularile bazinelor raurilor din zona;

Producerea de puiet pentru alte pastravarii;

Producerea de puiet pentru pastravaria proprie.

Activitatile pe care pastravaria vrea sa le aiba in decursul perioadelor viitoare sunt:

Deschiderea unui restaurant cu specific pescaresc;

Deschiderea unei pensiuni langa pastravarie;

Deschiderea unui magazin de comercializare in Piatra Neamt.

Cresterea pastravului:

Cerinte: Apa trebuie sa contina minim 7 mg/l oxigen si un pH = 7 (neutra) sau putin alcalina fara mult fier. Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei. Temperatura apei trebuie sa fie pentru puiet de 8 - 10 grade iar pentru pastravi in crestere 18 grade.

Tipuri de pastravi:

Pastravul curcubeu

Pastravul fantanel

Pastravul indigen

Denumire: PASTRAV CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi)

Familia: Salmonide.

Denumire populara: curcubeu, venetic.

Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S.U.A.

Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii, Teleajan, Valea Azugii, Trotus, Somesul Rece).

Caracteristici principale:

Dimensiuni: asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau.

Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral, cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. Spinarea este gri - albastruie, flancurile arginii si burta alba. Pe corp are pete mici, cafenii, incercuite cu alb. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului.

Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei, acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace; linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate, avantaj pentru pescari, care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu.

Se hraneste cu: insecte, crustacee, pesti mici.

Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala, care cere o mare la alegere si aruncare.

Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa.

Dimensiunea minima legala: 25 cm.

Denumire: PASTRAV FANTANEL (Salvelinus fontinalis)

Familia: Salmonide.

Denumire populara: fantanel.

Raspandire pe glob: America de N.

Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu, Dejani, Iad, Neagra Brosteni).

Caracteristici principale:

Dimensiuni: asemanatoare cu cele ale pastravului indigen din rauri.

Aspect: Seamana cu pestravul indigen insa are un colorit mult mai frumos.

Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen, si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv.

Se hraneste cu: : insecte, crustacee, pesti mici.

Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala, care cere o mare la alegere si aruncare.

Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa, ca de altfel a tuturor pastravilor.

Dimensiunea minima legala: 20 cm.

Denumire: PASTRAV INDIGEN (Salmo trutta fario)

Familia: Salmonide.

Denumire populara: pastrav de munte, pastrau, pastrug, patatul.

Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei.

Raspandire in Romania: In toate raurile de munte, in cateva lacuri naturale (Rosu, Calcescu, Balea, Ana), lacurile de baraj populate.

Caracteristici principale:

Dimensiuni:

-In rauri:

-Lungime 23 cm

-Greutate 150g (exceptional 700 - 800g ).

-In lacuri:

-Lungime 23 cm (exceptional 70 cm )

-Greutate 150g (exceptional 5kg ).

Aspect: Corp zvelt musculos, gura mare cu dinti ascutiti, solzimici. Coloritul indigenului, surprinzator de placut,variaza in functie de conditiile locului, de naturafundului apei, de flora submersa, limpezimea apei, si luminozitatea albiei. La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate, coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec, stropit de o puzderie de pete, aproape negre, intre care clipesc stelute rosiitivite cu alb-galbui. Daca in albiile pietroase, scaldate de lumina, paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu, in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise, batand spre brun negricios pe spate.

Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare,fiind o specie iubitoare de ape limpezi, bogate in oxigen dizolvat, apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m. In mod natural, locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri, cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului, ori toamna, cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite, cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin.

Se hraneste cu: insecte, crustacee, pesti mici (chiar si propriile progenituri).

Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala, care cere o mare la alegere si aruncare.

Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti.

Dimensiunea minima legala: 20 cm.

Comercializarea pastravului

Specia: curcubeu, fantanel si indigen

Greutatea 0.200 - 0.500 g/buc

Pret livrare:

Conditii de livrare: loco pastravarie

Plata se face cu:

Numerar

Fila CEC

Bilet ordin

Ordin de plata vizat de banca

Producerea icrelor de pastravi

Fiecare femela depuna circa 2000 - 4000 icre pe kilogram corp. Femela trebuie mulsa intr-o emulsie de sare de bucatarie, iar compozitia rezultata trebuie fiarta si racita de vreo 2 - 3 ori. Dupa aceasta operatiune, se scurg icrele din saramura printr-o sita, sunt puse in pungi si depozitat in congelatoare.

Producerea de puiet pentru repopularile cu pastrav

Primavara. Incepand cu luna martie se intreprinde in pastravarie pregatirea utilajelor pentru efectuarea reproducerii pastravului curcubeu. In acest scop se pregateste clocitoria, se face selectia reproducatorilor si se trece la actiunea reproducerii artificiale a pastravului curcubeu.

Din bazinele unde au fost pastrati, puii de pastrav indigen destinati popularii apelor sunt scosi si transportati la locurile planificate a fipopulate, unde sunt lansati.

In luna martie se executa de asemenea popularea bazinelor de crestere cu pastrav fantanel, calculandu-se 10 - 40 bucati pe metrul patrat pentru pastravarii de 1 an si 25 - 50 bucati pentru pastravarii de 2 ani.

In aprilie se continua popularea bazinelor de crestere cu pastrav indigen. Deoarece pastravaria are sarcina sa livreze icre, se executa livrarea acestora pentru fondurile stabilite.

Pe masura ce la puii curcubeu se reasoarbe sacul vitelin se trece la hranirea lor artificiala, ceea ce se petrece, obisnuit, in luna mai. Hrana administrata in primele zile consta din galbenus de ou fiert, creier de oaie sau vaca, fierte si bine faramitate prin sita. Dupa 10 - 15 zile alimentatia poate fi facuta cu ficat de bou, splina de bou, carne de peste, ficat de vaca trecute prin masina de tocat.

Pentru un efectiv de 1000 pui de pastrav, greutatea ratei zilnice va fi de:

8 g pentru puietul de o luna

50 g pentru puietul de 2 luni

150 g pentru puietul de 3 luni

500 g pentru puietul de 6 luni

Vara. Se continua hranirea puilor si adultilor potrivit ratiilor stabilite in functie de varsta. In zilele calduroase (iuli, august) se urmareste atent regimul oxigenului din bazin, pentru a preintempina cazurile de asfixiere datorita deficitului de oxigen.

In luna august incepe, in paraie si rauri pescuitul reproducatorilor de pastrav indigen, in vederea asigurarii stocului necesar pentru reproducerea artificiala. Parcarea exemplarelor pescuite se face in bazine curate, pestii fiind separati pe sexe.

Toamna. In septembrie se continua pescuitul reproducatorilor de pastrav indigen si hranirea pastravilor din bazinele de crestere. Este timpul cand se controleaza mai atent sursa de alimentare si filtrele pentru indepartarea frunzelor.

Luna octombrie este destinata in prima parte operatiunilor legate de pregatirea bazinelor de iernat. Se trece apoi la pescuitul puilor din bazinele de crestere, la sortarea si trecerea lor in bazinele de iernat. Cum pastravul se afla in epoca "batatii" se face periodic, din 5 in 5 zile, controlul reproducatorilor, pentru a vedea stadiul de maturare a gonadelor, in vederea inceperii reproduceri artificiale.

Acum se curata si bazinele de crestere, se dezinfecteaza si li se fac reparatiile necesare.

Iarna. Grija pentru alimentarea pastravariei este datorita inghetului care poate provoca modificari in alimentatia normala. Este supravegheat atent procesul de incubare a icrelor de pastrav, se controleaza filtrele pentru a nu pune in pericol, printr-o functionare defectoasa, incubarea icrelor.

Principala sursa de venit este comercializarea pastravului, care se face direct de la bazin pentru cei ce cumpara direct de la pastravarie si comercializarea pestelui mort si conservat sau congelat pentru cei ce doresc livrari in cantitati mari.

Pe viitor dorim o crestere a cantitatii de pastrav produsa, trebuie subliniat faptul ca pentru inceput se va produce pastrav curcubeu - pastrav originar din S.U.A., dar care are o productie ridicata si o adptabilitate buna la cresterea in bazine.

Activitati pentru viitor:

Productia de pastrav indigen, lucru ce cere o preocupare mai atenta;

Extinderea activitatii prin comercializarea de puiet tanar, icre dar si puiet pentru repopularea apelor de munte;

Deschiderea unui restaurant cu specific pescaresc;

Deschiderea unei pensiuni langa pastravarie;

Deschiderea unui magazin de comercializare in Piatra Neamt;

largirea gamei de produse, folosirea unor ambalaje ca sa satisfaca cerintele clientului.

1.4.          Localizarea afacerii

Pastravaria este plasata in apropierea unei cai de comunicatie de nivel mediu, si asigura o clientela destul de numeroasa pentru a realiza o afacere prospera.

S.C. FISHGROUING S.A. este amplasata pe lacul Bicaz deoarece este singurul lac care ofera toate nevoile necesare pentru cresterea pastravului avand o suprafata de 65 kmp luciu de apa. La pastravarie se poate ajunge foarte usor cu microbuzul sau cu masina proprie, drumul fiind in stare foarete buna, de abia renovat.

Microbuzele spre Bicaz sunt din 15 in 15 minute de la autogara Piatra Neamt si din 30 in 30 minute de la autogara Tg. Neamt si autogara Roman.

1.5.          Descrierea mediului in care evolueaza afacerea

Mediul in care evolueaza pastravaria este unul stabil, transparent si relativ predictibil. Nu exista bariere solide sau inalte la accesul pe piata si de aceea firma se va dezvolta foarte usor si va putea sa-si dezvolte activitatile.

Ca in orice domeniu exista o concurenta, dar firma se diversifica prin adoptarea unei strategii de diferentiere astfel incat sa atraga cati mai multi clienti pentru a avea succes in afaceri. Concurentii pot fi directi (au acelasi specific) si indirecti (fermele de animale).

CAPITOLUL 2. PLANUL DE MARKETING

2.1. Descrierea pietei

Produsele realizate sunt destinate pietei locale reprezentand localitatile invecinate localitatii Bicaz, dar in special supermarketurilor si restaurantelor din orasele din judet, unde cererea de pastrav este foarte mare.

O mica parte din productie este consumata si de locuitorii din zona.

Piata de pastrav din judetul Neamt si nu numai este intr-o continua crestere datorita cresterii nivelului de trai si puterii de cumparare a locuitorilor judetului, fapt ce atrage dupa sine si cererea mai mare de produse scumpe cum este si pastravul.

Pentru cantitati mari de pastrav firma va face transportul gratuit la destinatar atat pentru pestele mort cat si pentru pestele viu care va fi transportat cu o masina specializata aflata in dotare.

Piata gamei de produse este piata piscicola, iar piata categoriei de produse este piata pastravului. Piata tinta a firmei FISHGROUING este piata pastravului a judetului Neamt si, prin extensie, piata romaneasca. Perspectiva temporala este termenul mediu, o perioada de trei ani.

Pentru a calcula un coeficient al pietii teoretice, vom preciza ca cei care cumpara pastrav sunt consumatori persoane fizice sau juridice din mediul urban in special. Deci, cifrele care ne vor ajuta in calcularea acestor coeficienti sunt indicatorii numerici ai populatiei urbane din cele 40 de judete ale Romaniei plus Bucuresti-ul, adica aproximativ 13 milioane locuitori. Dar, obiectivul imediat este cucerirea pietei nemtene, adica a celor ~ 250 000 de locuitori din cele patru orase ale judetului Neamt, care reprezinta numarul ideal de consumatori - Ptotala (populatia totala).

Non-consumatorii produsului sunt ~ 249 800 si includ acele persoane care nu vor cumpara produsul in urmatorii trei ani: tinerii sub 18 ani fara venituri proprii, batranii, etc.

Chiar daca am considerat categoria tinerilor sub 18 ani drept non-consumatori, ei au o foarte mare importanta in procesul decizional de cumparare. Astfel, chiar daca ei nu au suma necesara pentru achizitionarea produsului nostru, vor exercita presiuni asupra parintilor sau asupra persoanelor care sunt in masura sa faca acest lucru (achizitionarea produsului).

Insa, sa nu ii uitam pe cei din mediul rural doritori de achizitionarea produselor noastre - in procent redus (rezultat obtinut in urma sondajelor) - dar care vor aduce numarul non-consumatorilor absoluti la ~ 249 000 (populatia judetului Neamt este de aproximativ 578 000 de locuitori).

Vom calcula piata teoretica a produsului si piata actuala (cea alcatuita din consumatorii efectivi) numai in judetul Neamt.

Pt = Ptotala - Nabsoluti = 250 000 - 249 000 = 1 000

Pact. = Ptotala - Ntotal = 250 000 - 249 800 = 200

In ceea ce priveste concurenta trebuie mentionat ca exista. In judetul Neamt mai exista doua pastravarii cu o productie medie de 5,5 tone pastrav pe an fiecare, dar care nu pot satisface cererea de pastrav din judet, de aceea exista suficienta piata de desfacere si pentru aceasta firma, mai ales ca este o firma noua, dotata la standardele europene, care produce peste de buna calitate si care poate invinge usor concurenta din punct de vedere al calitatii.

2.2. Segemntarea pietei si alegerea segmentelor de piata

Criteriile folosite de firma la alegerea pietei difera de la un produs la altul, principalele grupe de variabile dupa care se poate face segmentarea fiind:

1.     Variabile geografice

2.     Variabile demografice

3.     Variabile psihologice

4.     Variabile comportamentale

In cadrul grupei de variabile demografice pot fi identificate:

a.     Dupa varsta piata poate fi segmentata in:

Tineri pana in 30 de ani care sunt receptivi la tot ceea ce este nou

Persoanle peste 30 de ani

b.     Dupa venit piata se segmenteaza in:

Pentru persoane cu venituri medii firma comercializeaza pastravul congelat

Pentru persoane cu venituri mari firma comercializeaza pastravul vii

Pentru alte firme cu venituri medii si mari

c.      Dupa mediu, segmentarea pietei se realizeaza astfel:

In general persoanele din mediul urban

In cadrul grupei de variabile psihologice, se pot distinge:

a.     In functie de personalitate si comportament

Persoanele moderne vor comanda numai pastrav viu

b.     In functie de stilul de viata, segementele de piata avute in vedere sunt:

Persoane conservatoare care vor adopta intotdeauna ceea ce este nevoie si necesar

2.3. Trendul pietei

Dupa cum arata Figura 1, in 2006, au fost inregistrate 381 de pescarii in 38 de judete (din 42 de judete) din Romania. Numai in trei judete (Mehedinti, Gorj si Valcea) nu exista inregistrari referitoare la facilitati de acvacultura. Zone importante de piscicultura sunt localizate in mai multe judete precum: Timis, Sibiu, Suceava, Mures, Calarasi, Constanta si Tulcea. Este important de mentionat faptul ca judetul Tulcea incorporeaza Delta Dunarii.

In unele judeae sunt mai putine iazuri / lacuri dar cu suprafata mai mare unde sunt crescute specii precum crapul, in timp ce, in alte judete, mai ales in zonele montane, pastravul este crescut in multe iazuri mai mici.

Figura 1. Judete in care sunt inregistrate zone de piscicultura (31/03/2006)

Sursa: Date ANPA, 2006

In ceea ce priveste angajatii in pescuit si acvacultura, numarul lor nu este mare. Potrivit PSN 2006, exista o tendinta de diminuare a numarului de angajati; in 2004, au fost inregistrati numai 2000 de angajati. De asemenea, PIB-ul creat in pescuit si acvacultura este mic.

Din acest tabel, se poate intelege cu usurinta o caracteristica inedita a sectorului romanesc de pescuit: este redus ca numar de angajati dar se desfasoara in marea majoritate a judetelor tarii avand arii de concentrare precum Delta Dunarii.

Situatia unor pastravarii din Romania

Nota: * pastravarii completate

2.4. Concurenta si alte influente

Concureta in domeniul piscicol in judetul Neamt poate fi structurata in:

A.     Concurenta directa (cu acelasi specific)

Nume: AQUAFARM

Adresa: Str. Potoci, Localitatea Tarcau

Amplasamentul: AQUAFARM este situata in localitatea Tarcau la periferia orasului pe paraul Tarcau avand o suprafata de 49 kmp. Este situata la 21 km distanta fata de pastravaria noastra.

Incasari pe luna:

Peste viu: 210 familii * 18 lei * 4 saptamani = 15.120 lei

Peste congelat: 210 familii * 16,5 lei * 4 saptamani = 13.860 lei

Calitatea serviciilor nu este satisfacatoare deoarece acestia nu dispun de un mijloc de transport, iar cei doritori sa achizitioneze produsele pastravariei trebuie sa se deplaseze cu propriile automobile.

Nume: FLOAREA REGINEI

Adresa: Str. Mihai Viteazul nr. 5, Localitatea Tg. Neamt

Amplasamentul: Acumularea piscicola FLOAREA REGINEI se afla pe paraul Bistrita, la 3 km aval de localitatea Tg. Neamt, judetul Neamt, cod cadastral XII-1-42 si are o suprafata de 78 kmp.

Incasari pe luna:

Peste viu: 210 familii * 29 lei * 4 saptamani = 24.360 lei

Peste congelat: 210 familii * 26 lei * 4 saptamani = 21.840 lei

Calitatea serviciilor reiese din pretul practicat de firma. Singurul dezavantaj este pretul prea mare si de aici ne putem da seama ca lipsesc clientii.

B.     Concureta indirecta (fermele de animale)

Nume: PRODPROSPER

Adresa: Str. Izvoare, Localitatea Piatra Neamt

Nume: MARCEL

Adresa: B-dul Traian nr. 84, Loalitatea Roman

Nume: ACVA

Adresa: Str. Floarea, Localitatea Tg. Neamt

2.5. Strategia de marketing

Strategia de marketing se concretizeaza in proiectarea mixului de marketing.

Mixul de marketing este orientarea activitatii de marketing a pastravariei in functie de resursele interne si de conditiile de piata, prin combinarea intr-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe a elementelor:

- produs,

- pret,

- plasare - distributie,

- promovare.

Produsul

Firma FISHGROUING a creat o linie de produse competitive pentru piata romaneasca, produse care pot concura oricand cu celelalte produse de pe piata, inclusiv cu cele aduse din afara.

In urma sondajelor efectuate pe piata interna, departamentul de marketing al firmei FISHGROUING, a hotarat producerea: pastravului, icrelor de pastrav si a puietului pentru repopulari.

Prin producerea produselor propuse pentru comercializare, firma FISHGROUING doreste sa acopere un segment deficitar pe piata romaneasca, incercand sa vina in ajutorul cumparatorului roman doritor de achizitionarea acestora, atat prin calitate si pret, cat si printr-un mod usor si comod, astfel incat cumparatorul sa intalneasca in produsele noastre ceea ce si-a dorit dintotdeauna.

In ciclul de viata al unui produs exista patru faze:

faza de lansare

faza de crestere

faza de maturitate

faza de declin.

Produsele firmei FISHGROUING se incadreaza in faza de lansare spre faza de crestere, fiind ajutate de o promovare bine pusa la punct.

In general obiectivele pe care firma trebuie sa le supervizeze in permanenta sunt:

profitabilitatea - din acest punct de vedere nu putem spune ca pastravaria aduce venituri mari firmei, fiind la inceput, dar prin calitatea produselor si printr-o promovare adecvata va constitui in viitor profit sigur

stabilitatea - asigurarea in timp a stabilitatii vanzarilor obliga la stabilirea atenta a sortimentului de produse astfel incat cererea sa nu depaseasca volumul stocului iar vanzarile sa se compenseze intre ele

cresterea - avand in vedere faza ciclului de viata a produselor pastravariei,   este evident ca principalul obiectiv al firmei este acesta.

Pentru a face din produsele firmei FISHGROUING produse competitive pe piata romaneasca, firma trebuie sa aiba un sistem de sustinere solid care sa ofere facilitati in achizitionarea produselor, orice problema putand fi rezolvata de personalul firmei atunci cand clientul o cere. Totodata, sustinerea produselor pastravariei se poate face si prin consolidarea imaginii de marca (prin adoptarea unui brand ) si prin ambalaj.

Harta pozitionarii dorite a produsului arata astfel:

Pretul

La inceput, firma a folosit strategia pretului de penetrare pentru aproape toate produsele sale. Acest pret a fost initial stabilit la un nivel redus, pentru a deschide rapid piete de masa si pentru a aduce profituri imediate. Dezavantajul acestui pret este ca atrage si alti competitori, erodand pozitia pe piata pe termen lung.

Pe viitor, o alta strategie de pret ce se crede ca va fi folosita de pastravarie este cea a pretului par - impar. Se incearca astfel influentarea perceptiei cumparatorului deoarece s-a observat ca mai repede cumpara un produs care costa 99 sau 95, decat unul care costa 100.

In cadrul strategiei pe termen lung pastravaria va practica abateri temporare de pret care, de obicei sunt valabile o luna de zile. Acestea sunt menite sa ofere o mai buna adaptare la presiunile pietei, la cererea de moment a consumatorilor. Aceste abateri temporare de pret se vor aplica in special pentru pastravul proaspat pentru care s-a observat o vanzare mai redusa datorita pretului "mai ridicat".

Pretul de baza la care firma se asteapta ca produsul sa fie vandut este:

I. Cu ridicata :

- pastrav proaspat neeviscerat

(greutate minima 150gr) ______ 29 lei/kg

- pastrav eviscerat biologic vidat si congelat

(greutate minima 150gr) ______11.9 lei/kg

Cantitatea minima comandata este de 100 kg.

II. Cu amanuntul :

- pastrav proaspat neeviscerat intre :

- 100-140 gr/buc _______25 lei/kg

- 150-190 gr/buc _______22 lei/kg

- 200 gr si peste_______21 lei/kg

Preturile sunt loco pastravarie si TVA.

Icre de pastrav:

Puiet pentru repopulari:

Promovarea

Prin actiunile de promovare a vanzarilor firma vizeaza: cresterea cantitativa a vanzarilor pe anumite piete, reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumparare, cresterea vanzarilor din anumite produse sau sortimente , cresterea prestigiului firmei pe anumite piete.

Principalele tehnici utilizate in promovare sunt:

reducerile de preturi

acordarea de premii

publicitatea la locul vanzarii

merchandising-ul

cadourile promotionale .

Firma FISHGROUING foloseste mai multe din aceste tehnici cel mai frecvent insa utilizeaza reducerile de pret la produsele scumpe, precum si acordarea de cadouri promotionale pentru a atrage noi cumparatori ca sa sporeasca volumul vanzarilor, frecventa de cumparare, cresterea vanzarilor in afara sezonului

Promovarea prin reclame. Publicitatea si actiunile de promovare reprezinta cea mai importanta modalitate de a atrage noi clienti. Tinta acestui program publicitar nu se va suprapune doar cu segmentul consumatorului, ci se va extinde pana la nivelul cumparatorului, mai cuprinzator.

Asadar, tinta programului publicitar este reprezentata de persoanele cu varsta cuprinsa in intervalul 14 - 65 de ani, cu venituri medii si mari, in special din mediul urban.

Obiectivul urmarit de firma prin campania de promovare este recunoasterea firmei si cresterea vanzarilor in vederea obtinerii profitului.

Pentru a obtine o recunoastere a firmei atat in judetul Neamt, cat si pe plan national, departamentul de marketing al firmei a decis asocierea numelui firmei cu un simbol pentru a construi imaginea unei marci inregistrate, care sa poata concura cu celelalte "trade mark"-uri existente pe piata.

Urmatorul pas facut de pastravarie a fost inregistrarea in scopul promovarii in "Pagini Aurii", astfel incat cei interesati de achizitionarea produselor noastre, dar care nu stiu unde sa gaseasca una, cand vor rasfoi "paginile aurii" sa gaseasca cea mai buna solutie - FISHGROUING.

Tot in scopul promovarii firma a apelat pentru reclama la reviste si ziare, in special la cele cu specific pescaresc (Vanatorul si pescarul, etc. ), dar si la revistele din alte domenii. Pe langa reclama din aceste reviste, un loc important il ocupa si promovarea din ziarele locale si zonale (Monitorul, Evenimentul, Obiectiv, Ieseanul etc.) .

FISHGROUING a cumparat spatii in aceste publicatii in special ultima pagina sau a doua pagina, spatii in care a "montat" o reclama - panou compusa din imaginea pastravariei , iar in partea de jos sigla firmei si sloganul "Promitem numai ceea ce putem oferi, si oferim mai mult decat am promis!'

Aceste reclame vor aparea in reviste o data pe luna. Avand insa in vedere ca datele de publicare a revistelor difera se va ajunge la o aparitie a reclamelor noastre de aproximativ patru ori pe luna.

Concomitent cu aceste reclame in reviste se va realiza promovarea gamei prin panouri stradale (cu aceeasi imagine din reviste - pentru familiarizarea consumatorului)1, bannere, dar si prin reclame la televiziune.

Am ales posturile de televiziune PRO - TV, Antena 1 si Prima TV. Aceasta alegere s-a datorat gradului ridicat de audienta. Reclama se va difuza de trei ori pe zi: dimineata, intre stirile din sport si stirile despre datele meteo, seara in aceeasi schema si inca o data in timpul filmului de seara. In afara acestei scheme, reclama se va emite si in timpul emisiunilor cu caracter pescaresc difuzate numai de unele posturi de televiziune.

Am ales televiziunea ca vehicul pentru transmiterea mesajelor datorita puterii deosebite de penetrare in viata oamenilor. Privitorul este foarte atras prin miscare, spargerea mesajului in mai multe cadre ducand la eliminarea plictiselii. Spotul realizat contine o idee originala; ea nu este folosita cu scopul de a plictisi auditoriul, ci doar ca strategie (pentru a capta atentia si pentru a sustine produsul). Am folosit in mesaj un scenariu autentic, care face parte din viata obisnuita a indivizilor; totodata am folosit si o personalitate, apropiata de oamenii din auditoriul tinta, in sensul eu-lui ideal si social. Prin asocierea mesajului publicitar cu emisiunea in cadrul careia este difuzat, acesta se transfera asupra produsului.

Am folosit outdoor-ul ca mijloc de promovare deoarece are un reach si o frecventa de expunere ridicate (CPM scazut). Este o prezenta ce nu poate fi evitata (expunere 24 de ore din 24), fiind de multe ori ultimul stimul inainte de decizia de cumparare.

Am folosit promovarea prin revista deoarece publicitatea prin intermediul acestui medium are o viata lunga datorita faptului ca aceasta este pastrata o perioada mai lunga de timp. Un motiv in plus ar fi calitatea imaginilor din reviste, care este deosebita (datorita tehnologiei din domeniul printarii). Este parcursa cu multa atentie, audienta fiind mai implicata; totodata mesajul este parcurs intr-un ritm convenabil fiecaruia.

Nu am folosit radio-ul deoarece este medium-ul cu cea mai scazuta implicare, fiind doar o companie sonora pentru indepartarea singuratatii.

Promovarea vanzarilor. Pentru promovarea marcii se vor "distribui" publicului pixuri, brelocuri, sepci, stegulete etc. cu insemnele firmei.

Tot ca forma de promovare poate fi considerata si informarea publicului (in special pe plan local) prin asa-zisele "sampling-uri" in care se impart fluturasi cu oferta firmei, preturile sau modalitatea de achizitionare.

O alta forma de promovare a vanzarilor sunt rabaturile sau discount-urile, promotionale, precum si oferirea unor asa zise "bonus-uri" la cumparare constand in articole pentru peste (farfurie speciala pentru consumul pastravului, servetele cu insemnele firmei etc.).

Bugetul de promovare. Bugetul pe care firma il are destinat pentru promovare reprezinta 20% din totalul vanzarilor. Deoarece obiectivul firmei pentru acest an este cucerirea pietei locale si se crede ca se va vinde pastrav pentru acest an in valoare de aproximativ 1.500.000 lei, bugetul pentru promovare va fi de aproximativ 300.000 lei, deci se va recurge la forme mai "ieftine" de promovare, dar se spera ca pe viitor va creste volumul vanzarilor, si implicit si a bugetului de promovare.

Distributia

Reteaua de distributie a firmei FISHGROUING este formata din:

Magazinele firmei care se vor deschide in Piatra Neamt, Roman si Tg. Neamt

magazinele cu profil pescaresc

firme de distributie

dealeri din alte localitati

Se foloseste strategia canalelor multiple concurentiale: unui grup de clienti i se vinde direct, livrand produsele la domiciliu; altora prin distribuitori care pot oferi si alte servicii. Lunar se verifica de catre specialisti modul de transportare, conditiile de depozitare, existenta sigiliilor pe fiecare produs, etc.

Una din grijile principale ale firmei este neramanerea nici uni punct neaprovizionat, incercarea de a se onora toate comenzile integral si in cel mai scurt timp.

Oricum, folosind doar aceste canale de distributie firma ar reusi sa acopere piata nemteana.

Cresterea rapida din ultimii ani a vanzarilor de peste in Romania a atras un numar foarte mare de distribuitori care au sperat sa obtina profituri din acest domeniu. Unele dintre aceste firme insa nu inspira incredere prin mijloacele de distributie folosite, iar firma FISHGROUING a hotarat sa apeleze la serviciile celor mai buni, chiar daca acestia distribuie si produsele concurentei. Acest lucru poate fi si in favoarea noastra, deoarece in Romania cumpararea lucrurilor se face de cele mai multe ori comparativ atat din punctul de vedere al calitatii cat si dintr-al pretului.

Iata rezultatele unui studiu efectuat la nivelul lunii martie a anului 2006, relevant pentru situatia pietei nationale a pestelui:

2.6. Identificarea si analiza riscurilor

Informatii financiare anuale (indicatori principali)

2006(RON) 2005(RON)    Active imobilizate - Total  Active circulante - Total  Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total  Active circulante, respectiv datorii curente nete  Total active minus datorii curente  Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total   Venituri in avans  Capital subscris varsat  Total capitaluri proprii  Creante - Total  Datorii - Total  Cifra de afaceri neta  Venituri din exploatare - Total  Cheltuieli din exploatare - Total  Rezultat din exploatare  Venituri financiare  Cheltuieli financiare  Rezultat financiar  Rezultat curent  Venituri extraordinare  Cheltuieli extraordinare  Rezultat extraordinar  Venituri totale  Cheltuieli totale  Rezultat brut  Rezultat net  Rezultat / actiune  Plati restante - Total  Furnizori restanti - Total  Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale  Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat  Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)  1.167.458,00   647.546,00   471.434,00   176.112,00  1.343.570,00   0,00   0,00   916.217,00  1.343.570,00   97.037,00   471.434,00   854.421,00   1.378.481,00   1.229.287,00   149.194,00   99,00   2.243,00   -2.144,00   147.050,00   0,00   0,00   0,00   1.378.580,00   1.231.530,00   147.050,00   121.875,00   0,0000   0,00   0,00   0,00   0,00   14  1.099.347,80   405.627,50   283.279,60   122.347,90  1.221.695,70   0,00   0,00   916.217,60  1.221.695,70   125.061,90   283.279,60   536.325,40   593.501,50   581.552,00   11.949,50   246,40   0,00   246,40   12.195,90   0,00   0,00   0,00   593.747,90   581.552,00   12.195,90   7.643,40   0,0000   0,00   0,00   0,00   0,00   14

Rezultate financiare la data 31.12.2005 - conform OMF nr. 94/2001

Situatia patrimoniului

Contul de profit si pierdere

Rezultate financiare la data 31.12.2006 - conform OMF nr. 94/2001

Situatia patrimoniului

Contul de profit si pierdere

2.7. Analiza SWOT

CAPITOLUL 3. PLANUL OPERATIONAL

GRAFICUL GANT

CAPITOLUL 4. MANAGEMENTUL AFACERII

4.1.          Proprietarii afacerii

Structura actionariatului a pastravariei FISHGROUING

4.2.          Descrierea echipei manageriale !!!!! de refacut !!!!!

Echipa manageriala este formata astfel incat sa fie una inchegata, experimentata si echilibrata. Responsabilitatea conducerii afacerii si angajarii patrimoniale este in sarcina directorului general, in cazul de fata si actionarul majoritar al societatii comerciale, doamnei GHEORGHITA ALEXANDRA

Persoanele din echipa manageriala sunt investite cu autoritate si responsabilitate decizionala privind folosirea eficienta a principalelor resurse ale pastravariei, exercita atributii de planificare, organizare, coordonare-antrenare si control.

Conducerea operativa a firmei este asigurata de o echipa echilibrata si bine inchegata, cu experienta si succese inregistrate in activitatea anterioara. Componenta acestei echipe se prezinta astfel:

Gheorghita Alexandra - (45 ani) - director general ocupa aceasta functie inca din anul 2005. De profesie economista (absolventa al facultatii de Management al ASE Bucuresti) are o experienta de aproximativ 20 ani in turism si alimentatie publica. Inainte de a fi angajata pe acest post a lucrat 4 ani ca Director general al cazinoului Golden Look din Bucuresti si 6 ani ca director general al pastravariei Apolodor din Constanta. In trecut a lucrat timp de 2 ani si ca sef al restaurantului Steaua de Mare - Constanta.

Mincu Mihai Silviu - (38 ani) - director economic, ocupa de 2 ani aceasta pozitie in cadrul societatii. A absolvit Facultatea de Finante-Contabilitate din cadrul ASE Bucuresti si este membru CECCAR de 10 ani. Dispune de o experienta de 15 ani in domeniul sau de activitate, din care 4 ani - sef contabil la S.C. Danubia SA si 4 ani Director economic la S.C. Best Food Company productia alimentara.

Mocanu Radu - (37 ani) - sef magazin, angajat pe aceasta pozitie de aproape 2 ani. A absolvit Facultatea de Manageament si are o experienta profesionala de 14 ani. A lucrat timp de 3 ani ca sef de magazin in Italia si a ocupat timp de 3 ani pozitia de sef al magazinului Caraibe din zona diplomatica a Bucurestiului. De curand a dobandit si titlul de contabil autorizat de CECCAR.

Nohai Cristina Catalina - (34 ani )- sef al viitorului magazin, ce va fi angajata de societate imediat ce vor incepe lucrarile de investitie. Doamna Nohai a terminat Liceul Economic nr.5 si e licentiata a Facultatii de Economie Generala din cadrul ASE. A lucrat timp de 5 ani ca administrator al unui magazin renumit din centrul orsului Piatra Neamt si 4 ani ca Director de Marketing al unui hotel de 3 stele din acelasi oras. Sub conducerea sa hotelul si-a dezvoltat o abordare de marketing mai bine focalizata pe clientii-tinta, reusind in primul an o crestere a cifrei de afaceri de 30% si mentinerea unui trend favorabil in perioada urmatoare.

4.3.          Consultanti cheie

De-a lungul timpului S.C. FISHGROUING S.A. si-a consolidat o serie de relatii de consultanta cu persoane fizice care, prin experienta si specificul activitatii lor, contribuie la buna desfasurare a afacerii. Printre cele mai importante persoane ce fac parte din aceasta categorie se numara:

C. Gheorghe - expert contabil si inspector al Administratiei financiare - consilieaza firma in interpretarea corecta a legilor financiar-contabile si in calcularea corecta a taxelor si impozitelor datorate institutiilor statului;

A. Poenaru - expert in Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Publice - colaboreaza cu societatea pe domeniul obtinerii/mentinerii licentelor pentru preparatele din oferta;

F. Panaid - avocat, membru al Baroului Bucuresti si component al Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania. Are o experienta de peste 15 ani in consilierea juridica a activitatilor comerciale si colaboreaza cu societatea in rezolvarea tuturor problemelor juridice, intocmirea contractelor si reprezentarea eventuala in justitie.

4.4.          Organizarea afacerii

Organizarea afacerii este una mixa in care, plecand de la o organizare de responsabilitati, se ajunge la organizarea pe produs respectiv pe cele doua magazine.

Activitatea celor doua magazine este direct supravegheata de cei doi sefi de magazin care au in subordine cate 3 angajati.

Organigrama - vezi Anexa 1

4.5.          Politicile/strategiile in domeniul resurselor umane

Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizarilor din planul operational. Recrutarea personalului se va executa prin colaborare cu firma de recrutare si plasare a fortei de munca Zenith Recruitement.

Intregul personal va fi angajat cu carte de munca, remunerarea sa se face prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente sau obtinerii unor rezultate deosebite. Evolutia salariala si primele se vor corela cu rezultatele individuale ale fiecarui angajat.

Politica societatii de management a resurselor umane propune programe de pregatire comuna a angajatilor, mai ales din perioada de acomodare si verificare a persoanelor nou angajate.

CAPITOLUL 5. NECESARUL DE FINANTARE

5.1. Necesarul/nevoia de finantare

LOCURI DE MUNCA

Estimarea costurilor fortei de munca este urmatoarea:

Total venituri

5.2. Modalitati de finantare

Se intentioneaza ca necesarul de finantare astfel obtinut sa fie acoperit prin obtinerea unui credit din partea unei institutii specializate. Previziunile financiare s-au facut sub premisele obtinerii unui imprumut pe termen lung de 300.000 USD, a carui rambursare se va face in 3 ani prin rate egale si dobanda calculata la sold. Rata dobanzii creditului in valuta ce a fost utilizata in proiectele financiare este de 12%.

5.3. Destinatia fondurilor

Din totalul de 71 500 euro necesari pentru realizarea proiectului, 51 500 euro sunt din contributie proprie iar restul sumei, de 20 000 euro, sa fie acoperita prin obtinerea unui credit din partea unei institutii specializate.

Necesarul de finantare de 20 000 euro este folosit pentru:

5.4. Momentul finantarii si beneficiile finantatorului

Datorita timpului scurt in care se va efectua investitia, creditul se va trage intr-un singur an, mai exact in primul trimestru al anului N+l, dupa cum urmeaza;

a.          7 000 euro - in luna ianuarie

b.          7 000 euro - in luna februarie

c.           6 000 euro - in luna martie

Pentru suma imprumutata (20.000 euro) institutia creditoare va primi o dobanda la sold de 10% pe an. Conform programului de rambursare a imprumutului, pana la momentul recuperarii totale a sumelor avansate, finantatorul va incasa o dobanda totala de 6 083 euro.

In plus, SC FISHGROUING SA va garanta imprumutul primit printr-un contract de gaj si ipoteca asupra activelor societatii. Evaluarea acestor active dovedeste ca garantia constituita va fi suficient de acoperitoare.

CAPITOLUL 6. PLANUL FINANCIAR

6.1. Diagnosticul perioadelor anterioare prin metoda/sistemul ratelor

In corcondanta cu studiile financiare ale intervalului N-2 - N, sinteza indicatorilor de apreciere a evolutiei afacerii pe perioada anterioara este prezentata in tabelul urmator:

O analiza a indicatorilor din tabelul de mai sus este prezentata in cele ce urmeaza:

- Indicatori de lichiditate calculati pun in evidenta politica societatii privind alocarea profiturilor anilor precedenti de catre actionarii sai. Avand in vedere ca in primii doi ani dividentele repartizate actionarilor constituie aprox. 80% din totalul datoriilor curente, iar in anul N lichiditatea generala este aprox. 1.5, se poate aprecia ca situatia trezoreriei este perfect asiguratoare. In anul N remarca o imbunatatire a indicatorilor de lichiditate ca urmare a limitarii procentului de acordare a dividentului in scopul pregatirii investitiei din anul N+1.

-Indicatori de solvabilitate exprima capacitatea companiei de a-si onora obligatiile fata de tertii din activele sale. Rata datoriilor este favorabila (valori de sub 0.5, culminand cu 0.2 in N). Rata de acoperire a capitalului propriu arata un echilibru permanent intre Datoriile curente ale firmei ti Capitalul propriu).

-Indicatori de gestiune demonstreaza eficacitatea administrarii resurselor stabile si derularii activitatilor. In viteza de rotatie a activelor circulante se observa o incetinire a acesteia de la 13.52 rotatii pe an in N-2 la aprox. 10.74 rotatii in N, ca urmare a cresterii volumului activitatii. Viteza de rotatie a stocurilor prin cifra de afaceri este foarte buna (ajungand la 36 rotatii pe an in N). Compania si-a pastrat o imagine buna in fata furnizorilor sai, eliberand viteza de rotatie a furnizorilor la aprox. 60 rotatii pe an.

6.2. Ipotezele previziunilor

Volumul vanzarilor:

Privitor la acest element s-a estimat pentru anul N+1 o crestere de 38% al veniturilor din vanzari fata de anul N, ca urmare a deschiderii noilor magazine. In anul N+2 s-a previzionat o crestere a venituirilor de 100% fata de anul N ca efect al deschiderii unui restaurant cu specific pescaresc (restaurantul nou este exploatat pe toata durata anului N+2). Pentru urmatorii doi ani (N+3 si N+4) s-a previzionat deschiderea unei pensiuni, sporirea volumului activitatii, anticipare bazata pe: exploatarea vadului comercial foarte bun, alocarea de sume suplimentare pentru reclama si publicitate, cresterea capacitatii de deservire si a gradului de ocupare (de la 70% la 78%). Efectul este reprezentat de cresterea veniturilor cu 6% in N+3 fata de N+2 ti cu 5% in N+4 fata de N+3.

Vanzarile de marfuri reprezinta 27% din cifra de afaceri totala (2%- provenit din activitatile de catering si 25%- din desfaturarea activitatii). Datorita specificului activitatii, vanzarile cu incasare sub 30 zile reprezinta 100% din valoarea cifrei de afaceri.

Elemente de cost:

Costul marfurilor vandute se mentin la aprox. 45% din vanzarile de marfuri si reprezinta cca. 15 % din volumul cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile cu materiile prime anticipate pentru perioada de previziune constituie aprox. 57% din totalul cheltuielilor de exploatare. Nivelul costurilor indirecte ale societatii se situeaza la aprox. 11% din totalul cheltuielilor de exploatare, iar cheltuielile cu amortizarile reprezinta aprox. 2.3% din aceasta din urma.

Cheltuielile cu dobanzi s-au dimensionat in raport de programul de rambursare a imprumutului la o rata a dobanzii de 10% pentru imprumuturile in valuta. Imprumutul solicitat va fi de 71 500 EURO, cu rambursare in 3 ani prin rate egale si dobanda calculata la sold. S-a considerat o perioada de garantie de 12 luni.

Sinteza planului de rambursare anual este prezentata in tabelul de mai jos:

Activele fixe si amortizarea lor:

Societatea detine la data intocmirii planului active fixe in valoare neta de 1 279 000 lei. Prin efectuarea investitiilor planificate, valoarea mijloacelor fixe va scadea cu 1 165 000 lei in anul N+1, cu 1 051 000 lei in anul N+2, va creste cu 5 849 500 lei in anul N+4 si cu 9 775 000 lei in anul N+5. Sistemul de amortizare adaptat este cel liniar, cota de amortizare globala anuala fiind de aproximativ 4,6% din valoarea contabila.

Stocurile:

Valoarea stocurilor este mica, avand in vedere specificul activitatii, determinand astfel o viteza de rotatie a acestora foarte mare. Structura lor este reprezentata de marfuri (53%), materii prime (20%), produse finite (10%), ambalaje (10%) si produse consumabile (7%).

Creante:

Creantele vor avea valori relativ mici si vor reprezenta in principal drepturi neincasate de la firmele catre care se presteaza servicii de catering. Specificul activitatii permite recuperarea creantelor de la clienti in marea majoritate a cazurilor la termene mai mici de 30 de zile de la data facturarii.

Nivelul disponibilitatilor banetti:

Asa cum reiese din "calculul fluxurilor de lichiditati", acesta indica o situatie echilibrata la nivelul trezoneriei fara descoperiri de cont si fara pericolul unor dezechilibre monetare pe perioada de previziune. Excedentul de trezorerie anual este repartizat catre dividente.

Politica de obtinere a creditului-furnizor:

Neachitarea imediata a datoriilor catre furnizori constituie o politica ce se va mentine si pe viitor, avand in vedere faptul ca acestia sunt in relatie stransa cu firma.

Datoriile catre bugetul statului:

Acestea sunt reprezentate de contributia firmei si retinerile din salariile angajatilor pentru CAS, fond de sanatate, somaj, impozit pe salarii si alte contributii.

Toate aceste contibutii ale firmei se ridica la aprox. 38% din Fondul de salarii, iar aportul salariatilor la CAS, fonduri si impozite se ridica la aprox. 30% din fondul de salarii.

Impozitul pe profit:

Acest element s-a calculat utilizand o cota de impozitare de 21% pentru intreaga perioada de previziune.

Dividentele:

In urma politicii de alocare a excedentelor de numerar anticipate dividentele repartizate anual pe perioada de previziune au fost calculate la nivelul a 75% (in anul N+1), 60% (in anul N+2) si 100% (in ultimii 3 ani) din profitul net anticipat.

Capitalul social:

Valoarea capitalului social va ramane constanta pe parcursul celor 4 ani previzionati.

6.3. Pragul de rentabilitate si analiza de sensivitate

Calculul cifrei de afaceri la prag:

CFN+1 261 190

CAN+1 pr. = ----- = ---- = 9. 5 548 lei,

MCFN+1% 28,8%

Unde:

Capr = cifra de afaceri la prag,

CF = cheltuieli fixe,

MCV%= rata marjei cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile.

In conditiile volumului de activitate anticipat pentru exercitiu N+1, valoarea astfel obtinuta se traduce printr-o cifra de afaceri la prag lunara de 75 462,3 lei.

Determinarea intervalului de siguranta:

N+1 = CAN+1p - CAN+1pr = 2 400 439,6 - 905 548 = 1 494 891,6 mii lei, unde: CAp = cifra de afaceri prognozata,

CApr = cifra de afaceri la prag.

Acest indicator exprima gradul de risc al exploatarii. Cu cat valoarea lui este mai mare cu atat riscul este mai mic sau cu alte cuvinte, activitatea de exploatare se situeaza mai departe de nivelul minim de profitabilitate (profit zero).

In cazul exercitiului N+1 indicatorul pune in evidenta o situatie favorabila, cifra de afaceri prognozata depatind pragul de rentabilitate cu aprox. 165%

Pentru intreaga perioada de previziune evolutia intervalului de siguranta este prezentata in tabelul urmator:

Pentru analiza de sezitivitate am indentificat urmatoarele scenari:

1. Situatia tensionata dintre Guvern si Patronatul Pestelui poate produce o crestere cu 25%, a pretului carnii masura care genereaza o crestere a cheltuielilor variabile ale societatii cu 15%.

In acest conditii CA la prag atinge nivelul de 1437494,7 lei, cu urmatoarele efecte:

- diminuarea marjei cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile cu 256211 lei;

- diminuarea intervalului de siguranta cu 531946,7 lei, valoarea sa fiind in aceasta situatie de 962944,9 lei;

- scaderea Marjei profitului din exploatare (MPE) de la 17,96% la 9, 96% si a rentabilitatii capitalului propriu de la 48,12% la 11,92%.

In acesta varianta cifra de afaceri prognozata va depati pragul de rentabilitate cu doar 67%.

2. Conform tendintelor actuale, se anticipeaza introducerea unor taxe suplimentare pe proprietatea imobiliara, masura ce ar conduce la cresterea cheltuielilor fixe cu 15%.

In mod automat are loc o crestere a cifrei de afaceri la prag pana la valoarea de 1041380,2 lei. Intr-o asemenea ipoteza va creste si riscul exploatarii, insa cu un efect negativ mai scazut decat cel determinat de cretterea cheltuielilor variabile:

- reducerea intervalului de siguranta cu 135832,2 lei, valoarea sa efectiva fiind de 1359059,4 lei

- scadera Marjei profitului din exploatare (MPE) de la 17,96% la 16,74% ti a Rentabilitatii capitalului propriu de la 48,12% la 42,58%.

In aceasta ipostaza valoarea cifrei de afaceri prognozate depatette punctul critic cu 131%.

3.Pentru obtinerea unui profit din exploatare cu 10% mai mare decat valoarea anticpata pentru anul N+1 este necesara stimularea unei cifre de afaceri crescute, situatie definita de:

- cresterea intervalului de siguranta cu 149489,1 lei, valoarea sa ajungand la 1644380,7 lei;

- cresterea Marjei profitului din exploatare (MPE) de la 17,96% la 18,1118% ti a Rentabilitatii capitalului propriu de la 48,12% la 54,21%.

Pentru acest scenariu calculele ne conduc la o valoare a cifrei de afaceri de 2549928,7 lei, cu aprox. 6%mai mare decat cea prognozata.

6.4. Indicatori de apreciere al procentului de investitii

a. Determinarea Ratei interne de rentabilitate financiara (RIR):           

Acest indicator a fost determinat considerand o perioada de functionare a investitiei de 5 ani, si reprezinta acea valoare a ratei de actualizare pentru care valuarea neta actualizata este nula.

In urma calculelor efectuate, rata de actualizare pentru care valuarea actualizata a venitului net este nula, se situeaza in intervalul 21% - 26%. Conform calculelor facute cea mai potrivita valuare a lui RIR este de 24%.

b.     Determinarea valorii actualizate nete a proiectului:

Pentru calcularea acestui indicator pentru o perioada de viata economica a proiectului de 5 ani s-a utilizat o rata de actualizare de 19%

Calculele ne conduc la un VAN de 77995932 lei prin actualizarea cashflow - urilornete ale proiectului de investitii cu rata de mai sus.

c.      Termenul de recuperare a investitiei:

Termenul de recuperare exprima intervalul de timp ncesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale actualizate generate de proiect.

Rezultatele ne conduc la un termen de recuperare de aprox 3,56 ani apreciat ca fiind bun, comparativ cu durata de viata a proiectului, ce este de cel putin 5 ani.

ANEXE