Mediul economic international

MEDIUL ECONOMIC INTERNATIONAL

Schimbarile recente in mediile politice, economice, socio-culturale si tehnologice ale firmelor globale au determinat o schimbare a importantei unor strategii ca: export, licentiere sau crearea de societati mixte. Barierele comerciale s-au redus, pietele s-au globalizat, ciclul de viata al produselor s-a scurtat iar nevoile si dorintele consumatorilor converg tot mai mult. Datorita acestor schimbari exista puternice implicatii strategice asupra firmelor globale si noi provocari.

Numeroase firme se confrunta la ora actuala cu un mediu de afaceri caracterizat de o concurenta intensa si un grad ridicat de turbulenta, dinamism si imprevizibil, fiind nevoite sa raspunda unor presiuni politice si economice tot mai mari. Timpul de reactie a fost foarte mult redus datorita avansurilor in tehnologie, de aceea, pentru a avea succes pe arena globala nu se mai pot baza exclusiv pe superioritatea tehnologica ci trebuie sa dezvolte o capabilitate organizationala flexibila, sa inoveze continuu si sa-si revizuiasca strategia globala, proces numit " globalizare antreprenoriala". Se vor analiza in continuare diferite tipuri de strategii de cooperare utilizate de catre firmele globale, analiza continuand cu studierea grupurilor de tip keiretsu in Japonia , a grupurilor de tip chaebol in Coreea de Sud si a grupurilor Financiar-Industriale in Rusia.

Termenii de acorduri de cooperare, aliante internationale strategice si parteneriate strategice globale sunt utilizati pentru a sublinia o legatura intre firme din diferite tari , firme care urmaresc un obiectiv comun. Principalele trasaturi ale acestor aliante sunt redate in figura nr.2.1 si se refera la:

independenta participantilor care formeaza alianta

firmele impart profitul dar si controlul realizarii sarcinilor asumate

firmele contribuie la dezvoltarea tehnologiilor, produselor si a altor domenii strategice cheie

Fiecare partener are anumite puncte forte pe care le imparte cu ceilalti, procesul de invatare fiind reciproc. Viziunea si eforturile partenerilor sunt globale iar legaturile sunt organizate orizontal. Daca firmele din alianta concureaza pe piete care nu sunt prevazute pentru parteneriat, isi pastreaza identitatile nationale si ideologice.

Independenta participantilor

Clienti Concurenti

Cooperare

Fig. Nr.2.1 Caracteristicile aliantelor strategice

Sursa: Douglas Susan- Global marketing strategy, Ed Irwin, 1995

Craig Samuel

In cazul parteneriatelor strategice globale doua sau mai multe firme dezvolta o strategie comuna pe termen lung in scopul obtinerii unei pozitii de lider la nivel mondial. Principalele avantaje ale implicarii firmelor in parteneriate strategice globale sunt: impartirea costurilor cu dezvoltarea produselor, folosirea in comun a unor cunostinte, a capitalului, imbunatatirea accesului pe diverse piete. Factorii de succes pentru o alianta strategica globala sunt : misiunea, strategia, dominatia, cultura, organizarea si managementul. Misiunea presupune crearea unor situatii de castig- castig in care participantii urmaresc obiective bazate pe avantaje si nevoi reciproce. Referitor la strategie, firmele pot stabili parteneriate cu diversi parteneri, insa trebuie evitate conflictele. In cadrul acestor parteneriate nu se poate vorbi de o dominare, partenerii sunt considerati egali. Referitor la organizare, sunt necesare structuri noi care sa echilibreze complexitatea unui management provenind de pe multiple piete.

Strategii de cooperare in Japonia si Coreea de Sud: Keiretsu si Chaebol

Un keiretsu reprezinta o alianta intre afaceri sau grupuri de firme provenind din diverse domenii de activitate. In centrul fiecarui keiretsu se afla o banca care furnizeaza resurse ieftine si pe termen lung firmelor din cadrul grupului.In Japonia exista la ora actuala 6 mari grupuri de tip keiretsu si 11 mai mici. Cele 6 lupta pentru o pozitie puternica in fiecare sector al economiei japoneze. Intrucat relatiile intra-grup presupun o detinere reciproca de actiuni si relatii comerciale, cele 6 grupuri sunt cunoscute sub denumirea de " keiretsu orizontal". Veniturile anuale ale fiecarui grup depasesc sute de miliarde de dolari. Grupurile detin peste 78% din totalul actiunilor tranzactionate la bursa din Tokyo si 25% din vanzarile in Japonia. Aceste aliante pot bloca intrarea pe piata a furnizorilor straini, determinand preturi mai mari pentru consumatorii japonezi. Pe de alta parte, rezultatul acestor aliante poate fi o mai mare stabilitate, impartirea riscurilor si angajare pe termen lung.

Keiretsu de tip vertical sunt aliante ierarhice intre producatori si detailisti. De exemplu., Matsushita controleaza un lant de 25000 de magazine prin care vinde peste 50% din marcile sale. Alti producatori de produse electronice ca Toshiba si Hitachi au aliante similare.

Keiretsu de productie reprezinta o alianta ierarhica verticala intre firme de asamblare, furnizori si producatori de componente. Operatiunile sunt integrate iar furnizorii incheie contracte pe termen lung. Keiretsu de productie prezinta numeroasele avantaje care rezulta dintr-un echilibru optim intre puterea furnizorilor si cumparatorilor. Un exemplu de keiretsu de productie il constituie Toyota. Intrucat Toyota cumpara diferite componente de la diferiti furnizori, unii din keiretsu, altii independenti, disciplina este impusa de-a lungul retelei. Furnizorii nu lucreaza exclusiv pentru Toyota, de aceea sunt stimulati sa fie flexibili si adaptabili. Complexitatea sistemului se poate observa din faptul ca, Toyota si Toshiba, fac parte dintr-un keiretsu vertical, fiind totodata membri si ai unui keiretsu orizontal numit Mitsui.

Guvernul japonez pune interesele producatorilor mai presus de interesele consumatorilor. Ca rezultat, Comisia federala de comert din SUA a realizat numeroase investigatii legate de fixarea preturilor, discriminari de pret si acorduri de distributie exclusiva. Firmele Hitachi, Canon au fost acuzate de restrictionarea disponibilitatii produselor de inalta tehnologie pe piata americana. Departamentul de Justitie pedepseste filialele japoneze in SUA daca firma mama utilizeaza practici neloiale pe piata japoneza.

Coreea de Sud are propriile grupuri, numite chaebol, formate din numeroase firme, situate in jurul unei banci centrale si dominate de o familie fondatoare. Grupurile au aparut in 1960, cand dictatorul militar coreean a acordat subventii guvernamentale si credite de export unui numar restrans de companii tinta. Firmele Daewoo, Hyundai, LG si Samsung au devenit producatori de produse electronice, avand costuri foarte scazute. Dezvoltarea acestor grupuri a favorizat cresterea economica, PNB crescand de la 1.9 mld dolari in 1960 la 238 mld. dolari in 1990. La ora actuala, guvernul sud-coreean si-a retras sprijinul iar grupurile de tip chaebol au raspuns prin imbunatatirea calitatii, investind masiv in tehnologie si echipamente si extinzandu-se la nivel global.

In urma crizei asiatice din 1997 grupurile de tip chaebol au fost invinovatite pentru cresterea vulnerabilitatii economiei. In 1998, guvernul a realizat un acord cu presedintii grupurilor pentru implementarea unor planuri de restructurare radicale. Grupurile trebuiau sa mareasca transparenta, sa numeasca directori din afara grupului , sa dea atentie actionarilor minoritari, sa urmareasca profitabilitatea si nu cresterea vanzarilor si sa se concentreze pe activitatile de baza. Dintre toate grupurile, Samsung a reusit cel mai bine in programul de restructurare, peste jumatate din investitorii sai fiind straini.

Viitorul grupurilor de tip chaebol va fi legat de impartirea in mai multe firme si inlocuirea membrilor de familie in posturile de conducere cu profesionisti. Fara aceste schimbari, grupurile vor concura tot mai greu pe piata internationala.

Grupurile Financiar Industriale in Rusia

Conglomeratele au aparut in ultimul timp intr-o serie de tari ca: Taiwan, Tailanda, India, China, Brazilia, Argentina , Venezuela si chiar in Rusia. Pe piata ruseasca , ca urmare a activitatilor de privatizare si restructurare, s-au creat grupurile financiar industriale care reprezinta un grup de companii financiare si nefinanciare legate prin detinerea reciproca de actiuni. Fiind formate din numeroase institutii financiare, intreprinderi industriale si comerciale, institutii de cercetare dezvoltare, impactul asupra economiei rusesti este profund. Aceste grupuri cuprind peste 1000 de firme, 140 de institutii financiare si peste 4 milioane de angajati. In 1997 erau deja inregistrate peste 72 de grupuri insa multe grupuri puternice raman neinregistrate pentru a nu incalca reglementarile antimonopol. Exista la ora actuala opinia conform careia, grupurile financiar industriale in Rusia , datorita marimii lor, ar putea contribui la stabilizarea conditiilor economice locale insa acest lucru va fi corelat cu dezvoltarea democratiei economice. Daca aceste grupuri evolueaza in asa fel incat incetinesc dezvoltarea pietelor de capital, limitand accesul la actiunile lor pentru micii investitori, atunci impactul va fi negativ. Un alt dezavantaj al acestor grupuri il poate constitui indepartarea concurentilor si realizarea unor intelegeri cu elita politica. Grupurile pot contribui si la intarzierea masurilor de restructurare pentru firmele cu datorii foarte mari, crescand riscul colapsului unor banci.

Aceste grupuri au actionat intr-o mica masura pentru a deveni competitive pe plan international si le lipseste viziunea, strategia si capabilitatile unui management modern. Cu toate aceste dezavantaje, statul le-a acordat sprijin prin subventii, acces selectiv la actiuni guvernamentale si acces la resurse financiare guvernamentale.

Existenta acestor grupuri va continua sa ridice probleme in legatura cu mentinerea concurentei, impactul asupra operatiunilor pe piata muncii si piata de capital, problema datoriilor intre grupuri si fata de administratiile regionale si impactul asupra societatii civile si asupra dezvoltarii democratiei economice. In lipsa unei piete de capital deschise si active si a amenintarilor de preluare grupurile isi vor pastra vechile practici si mentalitati. De aceea, accentul trebuie pus pe stimularea concurentei astfel incat fortele pietei sa modeleze dezvoltarea grupurilor financiar industriale.

Strategii de cooperare in SUA

Strategiile de cooperare intre firme apar tot mai mult si in SUA unde termenul de keiretsu digital este folosit pentru a descrie aliante intre firme din diverse industrii, supuse unor procese de transformare si convergenta, cum ar fi: calculatoarele, comunicatiile, produsele electronice. De exemplu, alianta bazata pe tehnologie, Sematech este rezultatul direct al politicii industriale guvernamentale si presupune subventionarea unui consortiu de 14 companii menite sa salveze industria americana a echipamentelor de producere a chipurilor.

Un stadiu superior aliantelor strategice il va constitui crearea unor " relationship enterprise" care vor reprezenta superaliante intre gigantii globali, cu venituri depasind 1 trilion de dolari. Aceste aliante vor trebui insa sa depaseasca barierele antitrust, insa avand baze locale pe majoritatea pietelor se vor bucura aproape pretutindeni de avantajele politice ale unei firme locale. Aliantele nu sunt determinate numai de schimbarile tehnologice ci de necesitatea politica de a avea baze locale multiple.

O alta perspectiva asupra viitorului strategiilor de cooperare se refera la aparitia " corporatiei virtuale". Aceasta corporatie va fi o entitate cu vaste capabilitati, rezultate din numeroase colaborari, reunite numai atunci cand este nevoie. Corporatia virtuala va produce produse virtuale care exista practic inainte de a fi fabricate. Conceptul, designul si producerea produselor virtuale se afla in mintea unor echipe care colaboreaza, prin calculatoare si linii de productie flexibile. De exemplu, conceptul de masina mondiala al firmei Ford a fost dezvoltat printr-o retea de comunicatii internationale care a pus in legatura statii grafice, designeri si ingineri de pe trei continente.

Parteneriatele strategice globale vor avea un profund impact asupra economiilor tuturor tarilor din lume, reprezentand o importanta tema de dezbatere alaturi de problema globalizarii pietelor.