Analiza de marketing a agentiei de turism (baile herculane) - turismul actual al romaniei

ANALIZA DE MARKETING A AGENTIEI DE TURISM

PLANIFICAREA STRATEGICA DE MARKETING LA AGENTIA DE TURISM ECC

Descrierea agentiei

Misiunea

Echipa ECC si-a propus sa fie alaturi de colaboratorii sai prin:

- promovarea turismului de calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii conforme cu tendintele actuale, precum si standardele nationale si internationale in domeniu

- personalizarea produselor si serviciilor in scopul cresterii gradului de satisfactie a clientului

- asigurarea efectuarii eficiente a tuturor operatiunilor necesare pentru pregatirea si desfasurarea calatoriei turistilor in cele mai bune conditii

- canalizarea tuturor eforturilor echipei catre realizarea satisfactiei partenerilor/clientilor in vederea obtinerii unei pozitii reprezentative intr-un mediu competitiv

Obiective

Stimularea si sprijinirea aliantelor de marketing cu Ministerul Turismului din Romania si cu alte organizatii de marketing al destinatiilor turistice din Romania.

Stabilirea unui set initial de criterii pentru plasarea publicitatii in diferite medii de comunicare.

Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru regiunea Baile Herculane si pentru avantajele sale turistice.

Dezvoltarea unor materiale colaterale de calitate care sa proiecteze o imagine pozitiva a turismului in aceasta regiune.

Crearea unui web site destinat turismului menit a functiona ca o agenda de calatorie online si ca ghid de turism pentru calatori. 

Realizarea unor cercetari in vederea luarii deciziilor strategice si stabilirii impactului eforturilor de marketing.

Excelenta in serviciile oferite, cu raspunsuri imediate la orice solicitare si cu suficiente informatii care sa incurajeze turistii sa aleaga Baile Herculane.

Obtinerea unui standard inalt de furnizare de servicii de turism si al infrastructurii comunitatii, cum ar fi standardele stabilite de membrii Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor programe de autorizare si de formare in dom 636d31g eniu si prin crearea unui inventar de imbunatatiri dorite la nivel public si privat pentru a asigura servicii eficiente pentru turisti sau pentru a spori experienta turistica. 

Agentia de turism ECC  doreste sa se lanseze atat pe plan national cat si international. Astfel pentru piata internationala s-a ales Spania iar produsul oferit este o saptamana la BAILE HERCULANE in perioada 05.01.2007-28.02.2007. Cazarea se face la HOTEL FERDINAND de 4 stele, situate in centrul statiunii. Acesta dispune de camere duble, single si apartamente dotate cu televizor color, program prin cablu, telefon, internet, frigider, aer conditionat, grup sanitar cu dus, bar de zi, bar gradina, restaurant, piscine, sala de fitness, baza de tratament, sala de conferinte, parcare supravegheata video.

Pachetul de 6 nopti costa 300 euro/2 persoane si include :

Cazare in camera dubla pentru 2 persoane;

Mic dejun pentru 2 persoane;

Servicii de secretariat : fax, xerox;

Intrare gratuita la piscine si sala de fitness;

Paracare supravegheata gratuita;

Pachete de relaxare pentru 2 persoane, care se efectueaza de 6 ori pe saptamana si include: baie de plante, magnetoterapie, masaj, hidroterapie, etc

O seara romantica la piscina care va fi rezervata pentru cupluri timp de 2 ore.

BAILE HERCULANE

Oras in judetul Caras-Severin, pe riul Cerna, avind o populatie de peste 6000 locuitori. Este o statiune balneo-climaterica cu ape termale (55 grade C), sulfuroase si radioactive, cunoscute sub denumirea 'Ad aquae Herculi Sacras' si folosite din epoca romana (dovada o constitue ruinele unui oras roman). Statiunea este la o altitudine sub 100 m, pe valea foarte ingusta a Cernei, intre munti stincosi care par a se pravali peste vilele si hotelurile statiunii. Statiunea face parte din Parcul National Valea Cernei- Domogled.

Aerul este ozonat ca la munte si puternic ionizat ca la mare. Pe riul Cerna pa linga pesti obisnuiti se poate pescui pastravul. In amonte de oras, la peste 40 km este construit un baraj pentru captarea apelor intr-un lac de acumulare, din care se alimenteaza hidrocentrala de peste munte de la Baia de Arama. Riul Cerna mai este barat si in apropierea orasului, fapt care a diminuat debitul de apa al riului a carui albie este plina de pietre albe, calcaroase, printre care apa se infiltreaza pina la sursele de caldura, ducind dizolvate saruri minerale spre izvoarele termale de mai jos. Numeroase pesteri, au nascut legende despre celebrul Iorgu-Iorgovan, haiduci, lotrii si alte creatii ale imaginatiei bogate. Intre barajul din munte si oras, riul Cerna strabate niste chei, inaccesibile si care ascund apa pe portiuni mari de defileu. Muntii abrupti poarta printre paduri poieni la care nu se poate ajunge decit pe scara de lemn sau pe scara sapata in piatra. Un drum de munte pleaca din oras inspre Baia de Arama, dificultatea lui depasind-o pe a a Transfagarasanului, dar constituind o legatura culturala si de suflet intre romanii din Banat si din Oltenia.

Factori naturali de cura :

Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonate, usor sulfuroase; ape minerale termale clorurosodice, bicarbonate, calcice; ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase; bioclimat sedative de crutare cu ionizare negative a aerului.

Indicatii terapeutice:

Boli ale aparatului locomotor: afectiuni reumatismale articulare degenerative, afectiuni reutismale articulare inflamatorii, afectiuni reumastimale abrticulare, sechele dupa traumatisme ale aparatului locomotor.

Afectiuni ale sistemului nervos periferic: pareze, paralizii.

Afectiuni cronice ale aparatului respirator: bronsite, rinite, sinuzite, astm.

Afectiuni ginecologice cronice

Diabet zaharat incipient, intoxicatii cu metale grele

Boli digestive

Afectiuni ale ochilor

Sindrom supraponderal

Tipuri de proceduri:

Hidroterapie

Electroterapie

Masaj

Recuperare functionala

Cultura fizica medicala

Acupunctura

Tratamente geriatrice

Cosmetica geriatrica

Medicina traditionala chinezeasca

Contraindicatii: boli acute, tumori, T.B.C., epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic.

Acces:

Rutier: 5 km fata de DN 6 ( E 70) ce leaga vestul tarii cu Bucuresti.

Feroviar: calea ferata internationala Bucuresti –Timisoara-Budapesta, Gara Herculane.

Aerian: Timisoara( 170 km, aeroport international). Cel mai  apropiat oras important este Drobeta- Turnu-Severin ( 47 km).

Auditul de marketing

PIATA

Contextul european

Detinand 53% din piata, turismul Uniunii Europene isi mentine rolul de lider in turismul mondial si este considerat important pentru cresterea economica si ocuparea fortei de munca, estimandu-se ca ofera 6 % din totalul locurilor de munca (8 milioane de persoane). Turismul european este dominat de intreprinderile mici si mijlocii: astfel, IMM-urile din turism reprezinta 7,4% din totalul IMM-urilor din Europa, generand 6,5% din cifra de afaceri totala a acestora. Un alt aspect este acela al monedei unice: 3 din turistii comunitari se indreapta spre destinatii turistice din Uniune. Incepand cu anii 1980, Comisia Europeana a recunoscut rolul important al turismului in economia europeana si s-a implicat tot mai mult in diverse actiuni impreuna cu Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor.

Un eveniment important in acest sens a fost instituirea Comitetului de Consultanta pentru Turism in anul 1986, al carui rol era sa faciliteze schimbul de informatii, consultanta si cooperare in turism (cf. Deciziei Consiliului, de la 22 decembrie 1986, 86/664/CEE privind stabilirea unei proceduri de consultare si cooperare in turism), intalnindu-se de cateva ori pe an. In prezent, acest Comitet este format din reprezentanti din 18 tari membre ale Spatiului Economic European si furnizeaza informatii cu privire la masurile luate la nivel national in domeniul turismului.    Comisia, impreuna cu Statele Membre au decis crearea a patru grupe de lucru, avand drept obiective: facilitarea schimbului si diseminarii de informatii, in particular prin intermediul noilor tehnologii; imbunatatirea pregatirii pentru cresterea gradului de calificare in turism; promovarea protectiei mediului si a dezvoltarii durabile in turism. Aceste grupe de lucru si-au inceput activitatea in februarie 2000.

In plus, un grup creat special este menit sa administreze impactul noilor tehnologii in sectorul turismului si a inceput sa functioneze din 2001.  La 21 mai 2002, Consiliul de Ministri a adoptat in unanimitate o rezolutie bazata pe un Comunicat al Comisiei, care reprezinta un important pas spre o noua abordare cooperativa a turismului. Este pentru prima data cand Consiliul a adoptat o rezolutie specifica in ceea ce priveste turismul, in care cere o monitorizare mai stransa a impactului legislatiei Uniunii Europene in turism si invita industria sa sprijine eforturile asumate de Comunitatea Europeana si Statele Membre.

Tratatul Comisiei Europene nu permite Comunitatii sa aplice o politica specifica in domeniul turismului. Importanta economica a turismului a determinat institutiile europene sa se concentreze asupra acestui sector in ciuda absentei unei baze legale. Prima rezolutie a Consiliului in legatura cu acest subiect, din 10 aprilie 1984, a recunoscut importanta turismului pentru integrarea europeana si a invitat Comisia sa faca propuneri. O decizie ulterioara din 22 decembrie 1986 a stabilit un comitet de consiliere pe probleme de turism si a cerut Statelor Membre sa ia legatura cu acesta. In acelasi an a fost instituita o linie de buget pentru finantarea contributiei comunitare menita sa sprijine eforturile Statelor Membre de promovare pe pietele din afara CE. Masurile speciale pentru turisti includ masuri care faciliteaza traversarea frontierelor si protejarea sanatatii, sigurantei si a intereselor directe ale turistilor, cum ar fi Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 1986 asupra protectiei impotriva incendiilor in hoteluri, Directiva 90/314 referitoare la pachetele turistice si Directiva 94/47 referitoare la proprietatile de tip timeshare.

De asemenea, articolul 3 al Tratatului, introdus odata cu Tratatul de la Maastricht, autorizeaza Comisia sa ofere linii directoare pentru Dezvoltarea turismului, in cadrul altor politici. In acest mod, prevederile referitoare la libera circulatie a persoanelor, bunurilor si serviciilor, precum si la micile intreprinderi si la politica regionala, se aplica in aceeasi masura si turismului.

Masurile referitoare la accesul pe piata, concurenta si afaceri de mici proportii au acordat o atentie speciala profesiei de ghid turistic, care este supusa unor reguli stricte in tarile mediteraneene ale Comunitatii si mai putin stricte in alte State Membre; dezbaterile care au avut loc la Tribunal pentru Cazurile C 198/89, C 154/89 si C 180/89 au stabilit principiul ca ghizii turistici sa-si poata desfasura activitatile in alte state decat tara de origine atunci cand insotesc un grup in strainatate, cu conditia ca ei sa nu opereze in locuri unde este necesara prezenta unui ghid specializat, cum ar fi muzeele, situri de interes istoric sau arhitectural deosebit, etc.

Avand in vedere contributia turismului la dezvoltarea regionala, acest domeniu a beneficiat de sprijin prin Fondurile Structurale, in special ERDF (Fondul European de Dezvoltare Regionala) si EAGGF (Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura) - Sectiunea ghidare, prin care s-au oferit sume de 2,3 milarde ECU intre 1989-1993.

O atentie deosebita a fost acordata crearii unui sistem statistic comunitar in acest sector. Directiva 95/57 din 23 noiembrie a stabilit un prim program de doi ani pentru a armoniza metodele nationale. Comunitatea a mai initiat actiuni menite se dezvole industria turismului, in special dupa declararea anului 1990 ca an european al turismului. Primul plan de actiune a fost aplicat intre 1993 si 1996. Comisia a continuat cu un program multianual pentru turismul european, Philoxenia 1997-2000, avand drept scop stimularea calitatii si competitivitatii turismului european, pentru a genera crestere economica si locuri de munca.
Legat de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este previzibila adoptarea legislatiei europene din domeniu; printre primii pasi sa numim Hotararea de Guvern 691/2003 ce reglementeaza activitatea si statutul ghizilor turistici.

In acest context politic european, este important ca regiunea BAILE HERCULANE sa aiba o politica regionala de promovare turistica unitara, un cadru organizatoric adecvat care sa reprezinte interesele Regiunii factorului politic si celui administrativ, sa aiba o baza de date cu informatii actualizate despre piata turistica regionala. Toate acestea vor face ca Regiunea sa fie competitiva pe piata turismului european, si in general a celui international.

Contextul national

Romania detine un valoros si bogat potential natural, care reprezinta una dintre cele mai pretioase resurse ale tarii. Turismul este la nivel mondial o bransa in crestere si duce, in tarile care il promoveaza, la crestere economica. Pe baza conditiilor topografice, climatice si istorice existente, in Romania exista posibilitatea de a extinde turismul la nivelul unui important sector economic. In legatura cu aceasta, se preconizeaza considerabile efecte privitoare la venit si la piata fortelor de munca.

Principalele elemente ale potentialului natural sunt:

-clima continentala cu temperaturi moderate si un bioclimat terapeutic

topografia variata, care cuprinde zona de litoral, delta, munti, dealuri, poieni si vai usor accesibile

-ape termale, ape minerale si namoluri cu proprietati curative

Din resursele naturale pot fi dezvoltate oferte diverse si atractive pentru oaspeti:

-turism montan, escaladari montane, drumetii, schiat pe o perioada asigurata de zapada de 180-200 zile, sporturi de iarna,

-turismul speologic si turism apropiat de natura in zone protejate

-turism acvatic

-turism curativ cu renumite ape minerale, izvoare termale, gaze naturale, namol cu proprietati curative, lacuri curative dublate de o inalta calitate a aerului

-turism vanatoresc

-pescuit

-turism cultural privitor la schimbatoarea istoriei Romaniei

-turism istoric; o multitudine de biserici, manastiri, monumente, centre, locuri unde s-au efectuat cu bune rezultate sapaturi arheologice, care partial apartin patrimoniului cultural mondial (biserici fortificate, biserici cu pictura exterioara, cetati istorice, ex. Sighisoara), muzee, expozitii relevante din punct de vedere arhitectonic si istoric ,folclor divers si original ,traditii culturale si religioase

piete mestesugaresti .

In ciuda premiselor exceptionale, ponderea de 2,5% a turismului la PIB este mica in comparatie internationala. In comparatie cu alte tari est-europene, Romania dispune de o suficienta oferta de locuri de cazare (aproape 5 camere si aproape 13 paturi la 1000 de locuitori). In orice caz, la scara internationala (cca. 30 de paturi la 1000 de locuitori in Germania), capacitatile sunt subdimensionate. Obiectivul este de a dezvolta produse competitive, tinand insa cont de resursele nationale, astfel incat turismul sa devina o ramura economica prioritara.

Pana in 2006 sunt asteptate rezultate ambitioase in comparatie cu anul de baza 2002:

Cresterea poderii la PIB de la 2,5% la 5-6%

Peste de 350.000 de noi locuri de munca in turism, peste cele 130.000 existente

Cresterea a incasarilor in valuta in turismul romanesc:

Turismul actual al Romaniei – date statistice referitoare la sosiri

Sosirile vizitatorilor straini dupa mijloacele de transport

Sursa – Breviarele statistice 2001-2004

Turisti straini cazati in structurile de primire turistica, pe tipuri de structuri de cazare, 1999 – 2005              

Sursa – Breviarele statistice 2001-2004, 2005

Turisti straini cazati, pe destinatii

Sursa – Breviarele statistice 2001-2004, 2005

Innoptari turisti straini, pe structuri de cazare

Sursa – Breviarele statistice 2001-2004, 2005

Innoptari turisti straini, pe destinatii

Sursa – Breviarele statistice 2001-2004, 2005

Durata medie a sejurului (zile)

Durata medie a sejurului, pe destinatie (zile)

Structura persoanelor cazate, pe destinatii

Structura sosirilor la frontiera, pe mijloace de transport utilizate

In urma analizei datelor referitoare la sosiri (numarul vizitatorilor), la numarul turistilor cazati in structurile de primire turistica si la numarul innoptarilor, ajungem la urmatoarele concluzii:

dupa o perioada de scadere (2001-2002), numarul vizitatorilor a crescut continuu pana in 2004, ajungand la 6,6 milioane.

doar 20,6% din numarul vizitatorilor inregistrati la frontiere au petrecut cel putin o noapte intr-o unitate de cazare in tara noastra; acest lucru este explicat de cel putin 2 factori:

jumatate din vizitatori sunt din Ungaria, Moldova, Bulgaria si Iugoslavia (ungarii sunt deja renumiti pentru excursiile de o zi la cumparaturi in Romania, bulgarii si iugoslavii sunt implicati in comert - micul trafic de frontiera, iar cetatenii Republicii Moldova sunt in majoritate persoane care studiaza sau lucreaza in Romania).

Romania este o tara de tranzit atat pentru vest europenii ce viziteaza Turcia sau Grecia, cat si pentru cetatenii fostelor republici sovietice care au ca destinatie Europa de Vest; 81.8% dintre vizitatorii inregistrati la frontiere ajung in Romania folosind transportul rutier;

tranzitul poate fi si o cale de a explica scaderea duratei medii a sejururilor, in paralel cu cresterea numarului de vizitatori cazati in structurile de primire turistica.

Se observa cresterea importantei transportului rutier in ceea ce priveste modalitatea de acces la frontiere, de la 72 % din totalul intrarilor in 2000 la 78% in 2004 si la 82% in primul semestru din 2005.

In ceea ce priveste tipul structurilor de cazare alese de catre turistii straini, o proportie foarte mare o au hotelurile, iar o crestere deosebita in ultimii ani au avut-o pensiunile agroturistice si pensiunile turistice din mediul urban.

Se remarca, asa cum era de asteptat, ca cea mai mare durata a sejurului este pe litoral (7.1 zile), urmata de statiunile balneo (4,08), iar cea mai mica durata a sejurului este inregistrata in Delta (1.8 zile).

Conform datelor, cea mai importanta destinatie turistica a tarii noastre o reprezinta categoria alcatuita din Bucuresti si resedintele de judet.

Clasamentul zonelor alese ca destinatie de catre turistii straini in 2004, dupa numarul de turisti cazati si apoi dupa numarul innoptarilor este prezentat mai jos:

Structura turistilor cazati si a innoptarilor, dupa tara de origine

Concurenta pe piata turistica

Concurenta este foarte bine reprezentata, incepand de la agentii de mari dimensiuni, care concep si comercializeaza programe turistice variate, pana la cele mici si foarte mici, care se limiteaza la operatiuni foarte simple. In momentul in care face analiza concurentei, o agentie de turism trebuie sa se raporteze in primul rand la firmele comparabile ca profil si ca servicii oferite, care tintesc acelasi segment de clienti, si abia dupa aceea la competitorii de alta factura.

Din datele furnizate de fostul Minister al Turismului reiese ca in Romania exista in momentul de fata aproximativ 1500 de agentii de turism

Deschiderea pietei dupa integrarea in UE si aparitia caselor private de pensii si asigurari de sanatate vor constitui, deopotriva, oportunitati de dezvoltare si provocari pentru turismul balnear din Romania. Pentru a rezista, jucatorii din industrie trebuie sa investeasca numai in reabilitarea infrastructurii de cazare peste 2 miliarde de euro. Integrarea aduce la momentul adevarului si agentiile de turism, odata cu aparitia in tara a marilor tour-operatori internationali.Teoretic, de la 1 ianuarie, orice persoana dintr-o tara comunitara care are o polita de asigurare poate sa vina la tratament intr-una din cele 40 de statiuni balneo de dimensiuni mai mari din Romania. Avand in vedere oferta autohtona insa, practic, este mai plauzibila situatia inversa, in care un asigurat roman alege sa se trateze intr-o statiune dintr-o tara europeana, o parte din cheltuieli fiindu-i suportate de casa de asigurari private. Chiar daca acest sistem este incipient in Romania, concurenta pe acest segment nu este deloc de neglijat pentru statiunile  balneo, care, din 2008, nu vor mai primi subventiile de la casa de Asigurari de Sanatate si de pensii.'Turismul balnear din Romania este dependent la ora actuala, in proportie de 60%, de clientela venita prin intermediul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si a celei de pensii. Subventiile acordate, astfel, se pare, ca nu vor disparea in 2007, dar acest lucru se va intampla cu siguranta din 2008', a declarat, pentru Adevarul, Nicu Radulescu, presedintele Federatiei Patronale a Turismului Balnear (FPTB). Acesta atrage atentia ca, fara investitii in modernizarea infrastructurii bazelor de tratament, Romania va pierde oportunitatea data de existenta unor resurse naturale unice in Europa (precum mofetele) sau a diversitatii acestora. 'Trebuie sa investim in baza hoteliera, pentru ca o Casa de asigurari de Sanatate privata nu-si va trimite clientii la hoteluri de doua stele', mai declara Radulescu. Situatia este cu atat mai urgenta, cu cat 60% din capacitatea de cazare a statiunilor balneo este clasificata la doua stele, alte 20% fiind de o stea. Ca turistii straini vor confort de mai multe stele o demonstreaza faptul ca acestia prefera statiuni unde s-au facut investitii, astfel incat, de exemplu, 25% din locurile ocupate in Felix au fost cumparate de straini, fata de media pe tara de 10%. 'Toate statiunile au nevoie de investitii enorme, pentru ca discutam nu de statiuni, ci de orase-statiuni', recunoaste presedintele OPTBR. Acesta a mai adaugat ca, in acest moment, nivelul investitiilor in derulare din turismul balnear se ridica la circa 20 milioane de euro, sectorul avand potentialul de a atrage investitorii straini, cel putin datorita resurselor naturale existente. Lista punctelor slabe ale turismului balnear, putin modificata in ultimii ani in bine, incepe cu starea infrastructurii rutiere si a celei de agrement, personalul imbatranit, capacitatea slaba de elaborare si implementare a proiectelor europene, inexistenta parteneriatelor public-private si a implicarii statului in sprijinirea dezvoltarii sectorului.
Hotelierii romani, victimele propriei indiferente.
Concurenta straina este mai putin amenintatoare pentru operatorii autohtoni din turism decat propriile obisnuinte - deloc de bun augur pentru acestia din urma, sustine Mihail Rajnita, presedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania (FIHR). 'In primul rand, trebuie sa concuram cu noi insine, pentru ca sunt altii in jurul nostru care o fac mai eficient, numai uitati-va la bulgari', spune oficialul FIHR. Un exemplu oferit in acest sens este cel legat de respectarea standardelor de calitate in alimentatia publica impuse de sistemul HACCP, pe care prea putine unitati de cazare si de alimentatie publica s-au conformat si le-au pus in practica. De suferit vor avea, considera Rajnita, si agentiile de turism, care vor fi obligate sa renunte la o parte din veniturile lor constituite din comisioanele de la clienti si de la companiile aeriene. Despre soarta agentiilor de turism vorbeste si Daniel Vasilescu, presedintele Federatiei Patronale din Turism.'Cred ca marii tour-operatori vor veni la noi si o parte din agentii, in special cele mici, care s-au axat pe ticketing, vor disparea. Aceasta insa va duce la o crestere a transparentei si a calitatii serviciilor oferite consumatorilor', a declarat, pentru Adevarul, oficialul FPTR. Cat despre hotelieri, Daniel Vasilescu estimeaza iminenta afilierii unitatilor mai mari la lanturi de talie mondiala. 'Sunt destui care au pierdut vremea, si acum o sa le para rau. Este bine ca cel putin integrarea ne prinde totusi cu baza materiala renovata in orasele mari'.

Puncte-forte ale Romaniei

- bogatia resurselor si diversitatea formelor de relief
- traditie in turismul balnear. Servicii de calitate atestata
- saturarea cererii pentru destinatiile traditionale si indreptarea preferintelor catre destinatii mai exotice, dar sigure
- tendinta de orientare a investitiilor straine spre regiuni cu resurse naturale

Puncte slabe
- starea jalnica a infrastructurii rutiere
- personalul imbatranit, lipsa unui sistem de motivare a acestuia
- capacitatea slaba de elaborare si implementare a proiectelor europene
- inexistenta parteneriatelor public-private si a implicarii statului in sprijinirea dezvoltarii sectorului
- lipsa culturii manageriale a patronilor de hoteluri

ANALIZA SWOT

Puncte forte

Profil economic si diversificat al Regiunii Baile Herculane

Existenta si varietatea resurselor naturale

Potentialul oferit zona pentru transport, turism

Existenta unor societati private reprezentative cu capital strain sau mixt

Potential turistic diversificat

Forta de munca calificata

Puncte slabe

Nivel scazut al atragerii investitiilor straine

Tendinta de declin a industriei traditionale

Insuficienta infrastructura de sustinere si facilitati pentru sectorul privat

Lipsa marketingului si promovarii regionale

Existenta zonelor monoindustriale

Slaba dezvoltare a sectorului de servicii

Acces si circulatie slaba a informatiilor

Oportunitati

Construirea autostrazilor

Modernizarea infrastructurii de transport

Cooperare trasfrontaliera

Dezvoltarea industriei turistice

Amenintari

Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier

Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori

Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu

Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor

STRATEGIA DE MARKETING

Promovarea

In cazul serviciilor in general si in cazul celor turistice in particular, promovarea verbala are un rol extrem de important, mai ales in cazul unei firme mici, care nu este pregatita sa faca un efort financiar deosebit pentru a-si face publicitate.

De asemenea, se practica pe scara larga tiparirea si distribuirea de leaflet-uri, fluturasi, pliante cuprinzand diverse informatii legate de oferta firmei, preturi practicate, date de contact etc. Acestea sunt produse in special in perioadele de sezon (in perioada estivala, dar si in preajma sarbatorilor de iarna).

Agentia de turism hotaraste sa-si promoveze serviciile prin intermediul radioului, reclame TV,pe plan national, iar piata spaniola careia se adreseaza acest pachet prin intermediul internetului. Astfel se are in vederea crearea unui site care sa poata permite accesarea si informarea populatiei spaniole.

Anunturile in presa scrisa din Spania reprezinta de asemenea o varianta, fiind o metoda de promovare relativ ieftina.

Promovarea produsului turistic al regiunii presupune si editarea a 6 placate cu vederi fotografice a unor obiective turistice, ce constituie principala atractie turistica a Bailor Herculane.

Agentia isi promoveaza oferta si prin participarea la targuri internationale de turism care sunt organizate trimestrial.

Pe langa turismul balnear, Baile Herculane, ofera noi oportunitati de turism, cum ar fi turismul de recreere, turism religios, sporturi de iarna/vara, sporturi extreme, dar la fel de bine zona este acum cautata si pentru turismul de afaceri si simpozioane.

Demn de remarcat este ca a fost reorientat si modul in care se realizeaza turismul balnear, in urma investitiilor baza de tratament fiind multi functionala. Astfel, in afara de tratamentul clasic, doritorii pot beneficia de tratament de relaxare, de wellness.

Sloganul ales de catre agentia ECC este „Turistul sosit la Baile Herculane nu mai vine doar sa faca tratament ci vine sa se simta bine” .

Agentia a mers pe ideea ca Este foarte important ca o zona vrea sa se promoveze in integralitatea ei ca un produs turistic unitar si complet”.

Distributia

Agentul de turism actioneaza ca un serviciu “cauta si rezerva” si ca sfatuitor pentru client, eliberandu-l de povara cautarii de produse potrivite si, de asemenea folosindu-si cunostinta si experienta pentru a ajuta clientii sa se obisnuiasca cu experientele de calatorie. Tour operatorii actioneaza ca, consolidatori, “impachetand” diferite componente turistice si vanzandu-le ca un singur produs. Cateva organizatii turistice guvernamentale de asemenea actioneaza ca intermediari, distribuind informatii si brosuri pentru furnizorii de turism din zona lor Rolul principal al fiecarui acest intermediar este de a usura procesul de cumparare, iar schimbul de informatii este cheia acestui rol. Asa ca, furnizorii de turism trebuie sa furnizeze fiecarui intermediar informatii intr-o forma potrivita de a-i asista in procesul de vanzare. Furnizorii de turism au furnizat in mod traditional aceste informatii sub forma brosurilor sau fluturasilor si prin liste publicate in ghiduri locale sau regionale. Totusi, dezvoltarea si distribuirea acestor materiale promotionale este costisitoare, necesita consum de timp si muncs intensiva. In completare, asemenea informatii sunt statice, in timp ce multe din datele cerute de a face o rezervare se schimba frecvent.

Ca rezultat, consumatorul, de obicei trebuie sa contacteze furnizorul direct pentru a se asigura ca produsul este disponibil si sa afle valoarea la care el va fi vandut. Inca o data, accesul la informatii imediate si exacte este importanta in acest stadiu. Produsele turistice sunt volatile in aceea ca daca nu sunt vandute, ele reprezinta valoare pierduta. De aceea, furnizorii manipuleaza preturile in incercarea de a se asigura ca produsele se vand toate.

Valoarea curenta trebuie, de aceea, stabilita in concordanta cu intermediarii si cu cumparatorii directi. Informatia, de asemenea, trebuie sa poata sa circule si in directia opusa, ca atunci cand un client doreste sa faca o rezervare, detaliile de contact si plata trebuie sa fie comunicate celui mai apropiat furnizor de turism, si de aceea este ceruta metoda cea mai eficace si eficienta de comunicare.

Agentia colaboreaza cu tour operatori pentru a isi distribui ofertele pe piata internationala a Spaniei deoarece este foarte greu sa patrunzi pe o piata externa daca nu ai resursele necesare.

Bugetul de marketing

Pentru desfasurarea activitatiilor propuse , agentia si-a alocat un buget de 30.000 euro.

Principalele costuri sunt:

infiintarea societatii (maximum 500 €);

achizitionarea echipamentelor de birou (computere, soft, imprimanta, copiator, scanner: 1500–4500 €, in functie de numarul de computere care se achizitioneaza);

cheltuieli legate de cumpararea sau inchirierea sediului, alte cheltuieli initiale (stabilire contacte cu partenerii, angajare personal, consumabile, cheltuieli cu salariile etc)-4650€.

In costurile legate de achizitionarea de forta de munca intra si costurile cu instruirea si calificare personalului.

De asemenea apelarea la o firma de cercetari de piata a costat in jur de 1500€.

Alte cheltuieli neprevazute au mai fost de 1000€.

Cheltuieli pentru activitati de promovare: 15350 €.

Avand in vedere ca au fost acceptabile costurile de marketing s-au creeat niste programe de marketing care sa vizeze promovarea.

Programul de marketing

Operationalizarea strategiilor de marketing a presupus elaborarea unui program capabil sa faciliteze indeplinirea obiectivelor planului de marketing al agentiei. S-au stabilit in esenta succesiunea activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate precizandu-se totodata resursele necesare: timp, resurse financiare si umane.

Programarea activitatilor de marketing astfel incat sa fie realizate obiectivele indeplinite, in conditii de eficienta ridicata a fost facuta de o intreaga echipa cu talent managerial. S-a apelat la tehnici speciale de planificare si programare care sa permita coordonarea corecta a activitatilor. S-a folosit astfel diagrama GANTT.

Compartimentul de marketing al agentiei a elaborat programul de desfasurare in vederea promovarii pe piata a produsului.

DIAGRAMA GANTT

Cheltuieli trimestrul I= 1350

Cheltuieli trimestrul II= 1500€

Cheltuieli trimestrul III= 2150€

Cheltuieli trimestrul IV= 10350

Total cheltuieli activitati de promovare= 15350

Evaluarea si controlul activitatii s-a realizat prin analiza trimestriala a vanzarilor, a cotei de piata, precum si si analiza informatiilor obtinute in urma unor sondaje pe care agentia s-a hotarat sa le efectueze in randul consumatorilor.

In urma acestor analize rezultatele au fost urmatoarele:

Numarul turistilor a crescut considerabil in urmatorul an

Cota de piata a crescut aproape de cei mai buni competitori de pe piata

Firma s-a bucurat de un adevarat success pe piata internationala

Promovarea zonei turistice Baile Herculane

Accesarea site-ului de cat mai multi utilizatori de internet

Dobandirea de experienta in domeniu, cu raspunsuri imediate la orice solicitare si cu suficiente informatii care sa incurajeze turistii sa aleaga Baile Herculane.

Obtinerea unui standard inalt de furnizare de servicii de turism si al infrastructurii comunitatii, cum ar fi standardele stabilite de membrii Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor programe de autorizare si de formare in dom 636d31g eniu si prin crearea unui inventar de imbunatatiri dorite la nivel public si privat pentru a asigura servicii eficiente pentru turisti sau pentru a spori experienta turistica.