Sanctiunile nerespectarii dispozitiilor legale prevazute pentru actele juridice. nulitatile

Sanctiunile nerespectarii dispozitiilor legale prevazute pentru actele juridice. Nulitatile

Actele de procedura trebuie intocmite sau aduse la indeplinire cu respectarea anumitor conditii de forma prevazute de lege. Respectarea lor reprezinta garantia realizarii unei judecati obiective. In cazul nerespectarii lor se aplica anumite sanctiuni pentru persoanele care nu au tinut seama de acele dispozitii de sanctionare, care privesc actele incheiate in atari conditii.

Pentru persoane sanctiunile pot fi disciplinare ( mustrare , avertisment) sau pecuniare ( amenzi banesti) sau penale ( pentru savarsirea unor infractiuni : luare de mita, marturie mincinoasa etc.).

Sanctiunile nerespectarii dispozitiilor legale prevazute pentru actele procedurale pot fi:

-nulitatea actului de procedura

-obligatia de a completa sau reface actul de procedura indeplinit cu incalcarea dispozitiilor legale

-obligatia de a despagubii partea vatamata prin incalcarea actului de procedura

-sanctiuni pecuniare

-sanctiuni disciplinare

-santiuni specifice( art., 198, 221, 265 C.pr. civ.)

Notiunea de nulitate a actelor procedurale

Nulitatea este sanctiunea care loveste orice act juridic savarsit fara respectarea dispozitiilor prevazute de lege pentru validitatea sa, lipsindu-l de eficacitate .

Clasificarea nulitatilor actelor de procedura

Din punct de vedere al regimului lor juridic nulitatile se impart in :

-nulitati absolute, care sanctioneaza actele de procedura savarsite prin violarea sau nesocotirea normelor de natura imperativa, deoarece ele privesc conditiile si formele esentiale ale valabilitatii actelor procesuale .

Ele au urmatorul regim juridic :

a.pot fi invocate in orice stadiu a pricinii chiar si in fata instantei de apel sau recurs

b.de catre orice persoana interesata sau din oficiu de catre instanta de judecata.

c.aceste nulitati nu pot fi acoperite prin trecerea timpului sau consimtamantului partilor .

-nulitatile relative, care sanctioneaza actele de procedura savarsite prin violarea sau nesocotirea normelor de natura dipozitiva, adica a acelor norme de la care se poate deroga.

Ele au urmatorul regim juridic:

a.pot fi invocate numai intr-un anumit termen sau intr-o anumita forma

b.dreptul de a le invoca revine numai partii interesate care justifica un interes.

c.aceste nulitati pot fi acoperite, partea interesata putand sa renunte la dreptul de a invoca nulitatea actului .

Dupa cum sunt sau nu prevazute in texte de lege, nulitatile se impart in :

-nulitati exprese, anume prevazute de lege, in care vatamarea se presupune

-nulitati virtuale, care decurg din faptul ca la intocmirea actului de procedura nu au fost respectate dispozitiile legale pentru intocmirea actului de procedura; si in acest caz vatamarea trebuie dovedita.

Dupa cum nulitatea intervine pentru nerespectarea conditiilor ce privesc actul de procedura respectiv sau datorita dependentei acelui act de procedura de un alt act de procedura nulitatile sunt:

-proprii

-derivate

Dupa cum privesc forma exterioara sau interioara a actului nulitatile se impart in:

-extrinseci, atunci cand au fost incalcate conditii externe ale actului de procedura -exp. Competenta, gresita compunere a instantei, etc

-intrinseci, care sanctioneaza nerespectarea conditiilor proprii actului de procedura respectiv, privitoare la forma sau continutul acestuia.

Dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari se impart in:

-conditionate de existenta unei vatamari

-neconditionate de existenta unei vatamari

Dupa intinderea efectelor, sunt :

-nulitati totale, cand sanctiunea afecteaza intregul act de procedura

-nulitati partiale, cand sanctiunea afecteaza doar o parte a actului de procedura

Sistemul codului nostru de procedura civila in materia nulitatilor

Nulitatea actelor de procedura este reglementata in art.105-108 precum si in alte articole care prevad expres sanctionara nulitatii.

Potrivit art.105 Cpc sunt prevazute doua cazuri de nulitate :

a.nulitatea actelor de procedura savarsite de un judecator necompetent; in acest caz legea nu conditioneaza nulitatea de existenta vatamarii .

b. al doilea caz se refera la actele de procedura savarsite cu incalcarea formelor legale sau de catre un judecator necompetent daca prin aceasta s-a pricinuit uneia din parti o vatamate ce nu putea fi inlaturata decat prin anularea actului.

Art.106 al.2 Cpc da posibilitate judecatorilor ca ori de cate ori constata ca exista posibilitati practice pentru remedierea neregulilor savarsite sa se recurga la ele.

In aceste cazuri se dispune refacerea sau completarea actului; daca nu este posibil se va pronunta nulitatea actului .

Cazurile de nulitate reglementate in Cpc in mod expres

Acestea sunt:

-art.89 Cpc privitor la termenul in care trebuie inmanata citatia

-art.133 Cpc care sanctioneaza neindeplinirea cerintelor privitor la cuprinsul cererii de chemare in judecata.

-art.258 privitor la dispozitiile hotararii

-art.302 privitor la depunerea cererii de recurs etc.

In toate aceste cazuri vatamarea se prezuma pana la proba contrara. Prin urmare in sistemul nostru actual desi s-a pastrat reglementarea in mod expres a catorva cazuri de nulitate ele nu mai opereaza independent de existenta unui prejudiciu. In toate aceste cazuri prejudiciul se prezuma. Dovada inexistentei sale cazand in sarcina persoanei interesate in mentinerea actului.

Invocarea, constatarea si efectele nulitatilor

Nulitatea actelor de procedura poate fi invocata sub urmatoarele 2 forme:

-sub forma de exceptie in fata instantei de fond

-prin mijlocirea cailor legale de atac dupa judecarea fondului.

In legatura cu dreptul partii care poate invoca o nulitate relativa trebuie mentionata regula inscrisa in al. ultim al art.108 potrivit careia nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. Asa, de exemplu reclamantul care a introdus cererea de chemare in judecata la o instanta necompetenta teritorial nu va putea cere declinarea competentei .

Nulitatile absolute sunt exceptate de la aceasta regula deoarece ele sanctioneaza nerespectarea dispozitiilor de interes general .

In ceea ce priveste termenul in care pot fi invocate nulitatile relative art.108 al.3 prevede ca "nerespectarea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a se pune concluzii la fond ".

De pilda partea neregulat citata daca nu invoca exceptia de neregulata citare, la primul termen care a urmat acestei citari va fi decazuta din dreptul de a o mai putea invoca .

Constatarea nulitatii si anularea actelor de procedura se face de catre instanta de judecata care pe baza de dovezi sau pe baza de deductii in imprejurarile cauzei se va pronunta printr-o incheiere sau prin hotarare asupra fondului. Atat timp cat nulitatea nu a fost pronuntata de instanta de judecata actul de procedura nu inceteaza sa produca efectele unui act regulat intocmit.

Efectele nulitatii

Constatarea nulitatii precum si anularea unui act de procedura au drept consecinta de a ridica celui act orice eficacitate juridica, de a-l lipsi de functia lui procesuala. Dat fiind faptul ca actele de procedura sunt acte complexe, acte care se intocmesc si se aduc la indeplinire in mod succesiv, este firesc ca anularea unui act de procedura sa atraga dupa sine anularea tuturor actelor urmatoare in masura in care acestea din urma pot avea o existenta de sine statatoare - art.106 Cpc. Nulitatea afecteaza atat operatiunea juridica cat si actul incheiat pentru constatarea acestei operatiuni (de exemplu, nulitatea comunicarii citatiei atrage si sanctiunea nulitatii dovezii de primire sau a procesului verbal incheiat de agentul procedural)

Asa de pilda daca se anuleaza procedura de citare este firesc ca si hotararea data pe baza acestei proceduri sa fie declarata nula deoarece instanta nu putea hotara asupra litigiului fara citarea legala a partilor.

Mentionam ca desi unele acte de procedura sunt declarate nule ele produc totusi anumite efecte . Asa de pilda o actiune anulata poate servi ca un inceput de dovada scrisa; un act autentic declarat nul pentru vicii de forma pastreaza puterea doveditoare de inscris sub semnatura privata.

Nulitatea opereaza retroactiv, indiferent daca norma incalcata este imperativa sau dispozitiva, invaliarea actului de procedura indeplinit cu nerespectareacerintelor legale producandu-se din momentul intocmirii actuluisi nu din momentul constatarii nulitatii.

Nulitatea indiferent de natura ei dupa ramanerea definitiva a hotararii exceptand cazurile motivelor de nulitate prevazut pentru caile de atac nu produce nici un efect.

Nulitatea actelor de procedura nu atrage nulitatea actelor anterioare precum si a celor subsecvente daca acestea sunt independente de actul procedural declarat nul.