Participantii in procesul civil(partile)

PARTICIPANTII IN PROCESUL CIVIL(PARTILE)

Pot fi grupati in trei categorii

-organele judiciare-instanta de judecata,executorul judecatoresc

2-partile propriu-zise

3-tertii,intervenientii

INSTANTA JUDECATOREASCA

Este un organ abilitat de lege sa rezolve litigiul aparut intre parti prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti.Instanta sesizata cu o cerere de chemare in judecata are obligatia sa o rezolve,refuzul judecatorului de a solutiona cererea respectiva numindu-se delegare de dreptate.

Activitatea instantei de judecata presupune doua componente:-cercetarea cauzei

-pronuntarea hotararii judecatoresti

Cercetarea cauzei-presupune administrarea de probe pentru stabilirea situatiei de fapt si aprecierea temeiniciei cererilor formulate de parti,judecatorul trebuind sa se conduca dupa pricipiul rolului activ

Pronuntarea hotararii judecatoresti-presupune pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin aplicarea textului de lege la situatia de fapt stabilita pe baza de probe.

COMPUNEREA INSTANTEI DE JUDECATA

In actuala reglementare cuprinsa in legea de organizare judecatoresca,Legea 92-1992,judecarea in prima instanta la judecatorie,tribunal si curte de apel se face de un singur judecator.

Principiul colegialitatii e restabilit numai prin caile de atac,in apel fiind constituit din doi judecatori,iar in recurs din trei judecatori.

La cele trei categorii,completul de judecata se constituie din presedintele instantei de judecata si de presedintii de sectii.Atunci cand participa la judecata,presedintele ,vicepresedintele sau presedintele de sectie vor prezida completul de judecata.In rest,completul va fi prezidat de judecatorul desemnat de presedintele instantei sau cel de sectie.La Curtea Suprema de Justitie completul se constituie din trei judecatori de la aceeasi sectie,desemnati de presedintele sectiei,iar daca nu se poate asigura numarul de judecatori de la aceeasi sectie,completul se va constitui cu judecatori de la celelalte sectii,desemnati de presedintele Curtii Supreme de Justitie.

Atunci cand curtea judeca in sectii unite,la judecata va trebui sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie,iar hotararea va fi luata cu majoritatea voturilor celor prezenti.

Presedintele prezideaza curtea in sectii unite,iar la sectii orice complet ,cand participa la judecata.In lipsa lui,sedintele la care trebuie sa participe vor fi prezidate de vicepresedintele curtii sau de vicepresedintele de sectie.Presedintii sectiilor pot prezida orice complet de judecata,iar ceilalti membri vor prezida prin rotatie.

Normele care reglementeaza compunerea completului de judecata au caracter imperativ astfel incat nelegala compunere a completului poate fi invocata de oricare din parti,de procuror cand participa la judecata sau din oficiu,de instanta,in tot cursul judecatii.

Pe langa notiunea de compunere intalnim si notiunea de constituire a instantei de judecata,care se refera la participarea la judecata si a altor persoane sau organe.E vorba de grefierul de sedinta care face parte din personalul auxiliar de sedinta al instantei. La Curtea Suprema de Justitie grefierul e inlocuit de magistratul asistent care face parte din corpul magistratilor.Tot in aceasta categorie includem si participarea procurorului in cazurile prevazute de lege.

INCOMPATIBILITATI,ABTINERE SI RECUZARE

Incompatibilitati-incompatibilitatile sunt situatii in care un judecator nu poate participa la solutionarea unei cauze in cazurile prevazute de lege.Exista trei asemenea cazuri:

a)-cand judecatorul care a participat si a pronuntat o hotarare intr-o cauza nu mai poate sa participe la judecarea aceleiasi cauze in apel sau recurs.

b)-judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o cauza nu mai poate participa la rejudecarea aceleiasi cauza dupa casare cu trimiteri.

c)-judecatorul nu poate solutiona o caza in care a fost martor,expert sau arbitru.Aceaste cauze de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie.

Abtinerea si recuzarea-sunt posibilitatile oferite partilor de a cere inlocuirea unui sau mai multor judecatori din compunerea completului in situatiile prevazute de lege si cand se poate presupune ca judecata nu ar fi obiectiva.

Judecatarul poate fi recuzat:

cand el,sotul,ascendentii sau descendentii acestora au un interes in solutionarea cauzei sau cand judecatorul e sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu una din partile in proces.

2-cand judecatorul este sot,ruda sau afin cu avocatul sau madatarul uneia dintre parti sau e casatorit cu fratele sau sora sotului uneia dintre aceste persoane.

3-cand sotul judecatorului in viata si nedespartit e ruda,afin al uneia dintre parti pana la gradul 4 inclusiv sau daca,fiind decedat,despartit,au ramas copii.

4-daca judecatorul ,sotul sau rudele acestora,pana la gradul 4 inclusiv,au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator.

5-daca intre persoanele  mai sus aratate si una din parti a existat o judecata penala in ultimii 5 ani dinaintea recuzarii.

6-daca judecatorul e tutore sau curator al uneia dintre parti.

7-daca judecatorul si-a spus parerea in legatura cu cauza care se judeca.

8-daca judecatorul a primit de le vreuna din parti daruri sau fagaduieli de daruri si alte asemenea.

9-daca exista dusmanie intre judecator,sotul sau una din rudele sale,pana la gr.4 inclusiv si una din partile in proces,satul sau rudele acestuia pana la gradul 3 inclusiv.

Aceste cazuri sunt aplicabile si procurorilor,grefierilor,magistratilor asitenti si experti,cu exceptia cazului de la punctul 7.

Aceste norme au un caracter dispozitiv fiind lasate la aprecierea partilor spre deosebire de cele care reglementeaza incompatibilitati(au un caracter imperativ).Cand exista o asemenea situatie judecatorul instiinteaza presedintele instantei si sa se abtina de la solutionarea cazului.

Recuzarea poate fi ceruta de partea interesata verbal sau in scris inainte de inceperea oricaror dezbateri in cauza,iar daca motivele au aparut dupa inceperea dezbaterilor,de indata ce partea a luat cunostinta de ele.Cererea de recuzare sau abtinere se solutioneaza de aceeasi instanta cu precizarea ca in alcatuirea ei nu poate intra judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat.Atunci cand sunt recuzati toti judecatorii unei instante sau cand datorita abtinerii sau recuzarii nu se poate constitui completul de judecata,cererea de recuzare se rezolva de catre instanta ierarhic superioara.Ea se solutioneaza in camera de consiliu fara citarea partilor,judecatorul fiind ascultat doar daca este necesar.

Pe timpul solutionarii cererii nu poate fi indeplinit nici un act de procedura in cauza.Instanta se va pronunta asupra cererii printr-o incheiere in sedinta publica,precizand daca raman valabile actele indeplinite de judecatorul recuzat.Incheierea prin care s-a admis sau respins cererea de abtinere si prin care ea s-a admis nu sunt supuse vreunei cai de atac,dar poate fi atacata incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare,dar doar odata cu fondul cauzei.Partea care cu rea credinta formuleaza cererea de recuzare,poate fi amendata civil si obligata la despagubiri de catre partea vatamata.