Actiunea civila

ACTIUNEA CIVILA

Cuprinde ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigura in cadrul procesului civil protectia drepturilor subiective civile prin recunoasterea sau realizarea acestora in cazul in care sunt contestate sau incalcate.In limbajul comun notiunea de actiune civi 929i86j la este folosita in acceptiunea de "cerere de chemare in judecata,fapt ce reprezinta o confuzie.Actiunea civila este o prerogativa legala un ansamblu de mijloace procesuale iar cererea de cheamre in judecata este un element al acestui ansamblu de mijloace procesuale,iar cererea de chemare in judecata e unul din elementele acetui ansamblu,mijlocul prin care aceasta prerogativa legala se transforma intr-un act procedural complex.

Elementele actiunii civile

1.Partile

2.Obiectul

3.Cauza

1.Partile-exercitarea actiunii civile presupune existenta unui subiect activ care se adreseaza instantei de judecata pentru protectia dreptului sau si a unui subiect pasiv despre care subiectul activ pretinde ca i-ar fi incalcat sau contestat dreptul.

Partile au denumiri specifice in raport de faza procesuala

~reclamant si parat la judecata in judecata in prima instanta

~apelant si intimat la apel;

~recurent si intimat la recurs

2.Obiectul-ceea ce se cere prin actiune,prestatia concreta a reclamantului (plata unei sume de bani,predarea unui bun,rezolutionarea unui contract).Obiectul trebuie sa fie licit,posibil,determinat in asa fel incat instanta sa cunoasca cu exactitate asupra a ce anume trebuie sa se pronunte pentru ca ea nu poate depasi obiectul si limitele fixate prin actiune.

3.Cauza-este scopul urmarit de cel care reclama sau care se apara.Ea trebuie sa existe ,adica orice persoana care se adreseaza instantei sa urmareasca un anume scop.Cauza trebuie sa fie reala si nu falsa,licita si morala.

Criteriile de exercitiu ale actiunii civile trebuie indeplinite cumulativ patru conditii:

-capacitatea procesuala

-calitatea procesuala

-afirmarea existentei unui drept

-justificarea unui interes

a).Capacitatea procesuala-este legata de capacitatea civila.Distingem capacitatea civila de folosinta si cea de exercitiu.Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii in plan procesual.Codul de Procedura Civila mentioneaza faptul ca orice persoana care are folsinta drepturilor sale civile poate fi parte in proces,in judecata.

Persoanele fizice nu pot fi lipsite total de capacitate de folosinta,dar e posibil,in conditiile prevazute de lege ca aceasta capacitate sa fie restransa,limitata.

Persoanele juridice-capacitatea de folosinta e supusa principiului specilitatii,in sensul ca nu pot dobandi acele drepturi care corespund scopului pentru care au fost infiintate.

b).Capacitatea procesuala de exercitiu-reprezinta aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale de a si le valorifica in plan procesual,exercitand personal drepturile procesuale si indeplinind obligatiile procesuale care ii incumba.Spre deosebire de capacitatea de folosinta de care nimeni nu poate fi lipsit,in cazul capacitatii de exercitiu este posibil,in unele cazuri prevazute de lege,ca o persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu,cele cu capacitate restransa vor putea sta in judecata numai daca sunt reprezentate,asistate sau autotizate.

REPREZENTAREA-opereaza in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu;aceste persoane sunt minorii care nu au 14 ani,persoanele puse sub interdictie.Acestia nu stau persoanl in judecata,ci numai prin reprezentantii lor legali:parintii sau tutorele pentru minori,tutorele,curatorul pentru interzisii judecatoresti.

Cand intre parinte,tutore si minor exista interese,contraditorii se va numi un curator care va reprezenta interesele minorului.Exemplu:iesirea din indiviziune.

ASISTAREA opereaza in cazul persoanelor cu capacitate restransa,de exemplu minorii cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani.Ei vor fi citati personal in proces,dar vor fi asistati de parinte sau tutore,care vor semna alaturi de acesta orice cerere adresata instantei de judecata.

AUTORIZAREA atunci cand reprezentantul sau ocrotitorul legal efectueaza acte de dispozitie in numele minorului(de exemplu in cazul renuntarii la judecata) se va cere autorizarea organelor de stat abilitate,de regula autoritatea tutelara.

Lipsa calitatilor procesuale de folosinta e sanctionata cu respingerea actiunii,actele de procedura efectuate de o persoana fara capacitate de exercitiu fiind lovite de nulitate absoluta.Lipsa capacitatii procesuale de exercitiu e sanctionata cu nulitatea relativa.Actele de procedura efectuate cu nerespectarea regulilor procedurale vor putea fi ratificate ulterior de reprezentantii legali.Numai daca aceste lipsuri nu sunt acoperite sanctiunea va fi nulitatea actiunii.

c).Calitatea procesuala-presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv dedus judacatii,intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii.Vorbim de o claitate procesuala activa(pentru reclamant) si una pasiva(pentru parat)

Reclamantul e cel care sesizeaza instanta de judecata,el are obligatia de a face dovada calitatii procedurale active si a celei pasive.

Calitate procesuala se poate transmite pe cale legala sau conventionala.Cea legala se realizeaza in cazul persoanei fizice prin mostenire;mostenitorii acceptanti ai succesiunii preiau pozitia procesuala a autorului lor iar in cazul persoanei juridice prin reorganizare,comasare sau dizolvare.

Transmiterea conventionala opereaza in baza unei intelegeri intre una din partile din proces si o terta persoana.In cesiunea de creanta la donatia bunului litigios.Dupa intinderea transmiterii,aceasta poate fi universala,daca se transmite tot patrimoniul cu drepturile si obligatiile procesuale aferente,universal-daca se transmite o parte a patrimoniului,particular-cand se transmit anumite drepturi si obligatii cu privire la un bun determinat.Indiferent de felul trasmisiunii,cel care preia calitatea procesuala preia si pozitia sau starea in care se gaseste procesul in momentul transmisiunii,toate actele de procedura indeplinite pana in atunci fiindu-i opozabile.lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie de oricare dintre parti,de procuror cand participa la judecata sau de instanta din oficiu si e sanctionata cu respingerea actiunii.

Afirmarea existentei unui drept

Orice actiune civila presupune existenta unui drept pe care sa-l protejeze.Pentru ca dreptul subiectiv civil sa beneficieze de protectie juridica,el trebuie sa indeplineasca anumite conditii

-sa fie recunoscut si ocrotit de lege

-sa fie actual

-sa fie supus termenului si conditiei suspensive

-sa fie exercitat cu buna credinta

Cand recalamntul nu justifica un drept subiectiv cererea lui va fi respinsa ca nefondata,iar cand dreptul pretins nu e actual,cererea va fi respinsa ca prematura.

Justificarea unui interes

Interes-inseamna folosul practic,material sau moral pe care-l urmareste cel care promoveaza o actiune civila.Interesul poate fi material(avantaj patrimonial) sau moral cand se urmareste obtinerea unei satisfactii morale.Interesul trebuie sa fie ligitim,sa nu contravina legii,sa fie direct si personal,sa-l priveasca pe cel care exercita actiunea civila,indiferent ca o exercita personal sau prin reprezentant legal interesul sa fie nascut si natural,deci sa existe in momentul exercitarii actiunii.

Lipsa intersului se sanctioneaza cu respingerea actiunii.

Clasificarea actiunilor civile

I.In functie de scopul urmarit

a)-actiuni in realizarea dreptului

b)-actiuni in constatarea dreptului

c)-actiuni in constituire de drepturi

a) Actiunile in realizarea dreptului-sunt cele prin care reclamantul ce se pretinde titularul unui drept subiectiv solicita instantei de judecata sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau,iar cand acest lucru nu mai e posibil,sa-l oblige la despagubiri echivalente pentru paguba pricinuita.Se particularizeaza prin faptul ca hotararea pronuntata in astfel de actiuni are efect de titlu executoriu,ele pot fi aduse la indeplinire prin executare silita.Aceste actiuni sunt cele mai frecvente-actiunile in revendicare,im plata unei sume de bani,preluarea unor bunuri

b) Actiunile in constatare-reclamantul solicita instantei sa constate existenta sau inexistenta unui pretins drept al paratului impotriva sa.

Codul de procedura civila prevede ca actiunea in constatare e admisibila daca partea nu poate cere relizare dreptului.E inadmisibila actiunea in constatare a dreptului de proprietate asupra unui teren ocupat de parat pentru ca partea are la dispozitie actiunea in realizare sau in revendicare.

Spre deosebire de hotararea pronuntata in actiunea in relizare hotararii pronuntata in acest timp de actiune nu constituie titluri executorii,deci nu pot fi executate silit.

c) Sunt cele prin care se solicita instantei crearea unor situatii juridice noi pentru partile litigante.Aici intra:actiunile de divort,actiunile in stabilirea filiatiei din afara casatoriei

II.In functie de natura dreptului care se valorifica

a)-actiunile personale

b)-actiunile reale

c)-actiunile mixte

a) Se valorifica un drept personal sau de creanta.Numarul acestora(al drepturilor de creanta) este nelimitat,rezulta ca numarul actiunilor personale este nelimitat(actiunile in plata pensiei de intrtinere,actiunile in plata chiriei,revocarea donatiei)

b) Prin ele se valorifica un drept real.Numarul drepturilor reale este nelimitat,rezulta ca si numarul actiunilor reale va fi nelimitat( actiunile in revendicare,actiunea confesorie)

c) Prin ele se urmarette atat valorificarea unui drept persoanl ,cat si a unui drept real,ambele izvorand din aceeasi operatie juridica(actiunea in revocarea donatiei unui imobil pentru neexecutare de sarcini.Prin ea reclamantul isi valorifica un drept persoanl,decurgand din cpntractul de donatie,cat si un drept real pentru ca isi revendica si bunul imobil.

III.Dupa natura obiectului lor

a)-actiuni personale si reale-actiunile personale-mobiliare

-imobiliare

b)-actiuni reale-mobiliare

-imobiliare-posesorii

-petitorii