Acte de dispozitie ale partii prin care se pune capat judecatii

ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII

Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea)

b) recunoasterea paratului

c) intelegerea partilor (tranzactia)

a) Renuntarea (desistarea) reclamantului.

Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. Renuntarea este de doua feluri :  1. renuntarea la judecata ; 2. renuntarea la dreptul pretins.

1. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv, drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces.

Conditii ale acestei renuntari :

partea sa aiba capacitate de exercitiu

renuntarea se face individual, rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti

renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor, dupa acest moment este necesara acceptarea paratului

reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa

Procedura - se poate renunta oricand pe timpul procesului, verbal sau scris. Instanta ia act de renuntare prin incheiere.

Efecte 

dosarul se inchide, partile fiind puse in situatia anterioara

reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului

reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune

Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea ; si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv.

Conditii 

capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei, acesta trebuie sa aiba un mandat special

reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta

renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma

renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite, adica sa eludeze legea

renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata

Procedura - aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului, in fond sau in caile de atac. Instanta pronunta o hotarare, luand act de renuntare, prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs.

Efecte - procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat.

b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat, fie expres in timpul judecatii, fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac.

Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti.

Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor. Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala.

Recunoasterea totala are urmatoarele caractere :

este pura si simpla

este irevocabila

face dovada deplina a pretentiilor reclamantului

scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului

Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii :

procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond

paratul sa fi recunoscut pur si simplu, nu complex, nu calificat

reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale

aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit

Hotararile partiale pot fi .. de indata.

Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul. Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii.

Efect - prima hotarare devine definitiva, eventual irevocabila.

c) Tranzactia (intelegerea partilor)

Este un contract judiciar prin care partile, prin concesii reciproce, sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil. Fiind un contract, trebuie sa indeplineasca conditiile :

partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii

tranzactia sa aiba un obiect licit

partile sa nu fraudeze legea

tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces

tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa

Procedura Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului. Se poate infatisa instantei la termenul de judecata, in sedinta publica, cand instanta va pronunta o hotarare de expedient. Teoretic, partile pot depune tranzactia si intre termene.

Odata cu primirea tranzactiei, instanta va verifica identitatea partilor, realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane, capacitatea de dispozitie a partilor. Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei.

Constatandu-se toate conditiile indeplinite, instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca  reprezinta vointa partilor.

Prin tranzactie si prin hotararea de expedient, procesul inceteaza. Totusi, fiind un contract, daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor, hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs, solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta.