StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
  
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » bancile in economie » Prevenirea si combaterea spalarii banilor

Ftaft-financial action task force (f.a.t.f.) - grupul de actiune financiara international
Financial Action Task Force (F.A.T.F.) - Grupul de Actiune Financiara International este un corp intergurnamental, al carui scop il constituie elaborarea si promovarea de politici la nil national si international pentru combaterea spalarii banilor. F.A.T.F. a fost infiintat cu ocazia summit-ului de la Paris din 1989 de catre grupul G-7 cu scopul de a evalua masurile de combatere a spalarii banilor. in aprilie anul urmator, grupul a publicat un raport care continea 40 de Recomandari in acest domeniu. Acestea au denit cu timpul standardul in domeniul combaterii spalarii banilor. Recomandarile au fost reinnoite in 2004. Acestea combina atat aspecte de natura financiara, de supraghere, cat si aspecte de nat


ura juridica, de combatere a spalarii banilor. Ele nu sunt obligatorii din punct de dere juridic pentru membrii F.A.T.F. Membrii F.A.T.F. isi determina conformitatea cu aceste standarde in cadrul unor exercitii de evaluare proprie sau reciproca. Acestea din urma implica utilizarea de chestionare standardizate, liste de rificare, evaluari la locul faptei, si se concretizeaza in rapoarte care detaliaza slabiciunile identificate si zonele care necesita imbunatatiri. Totodata, F.A.T.F. a intocmit un set de 25 de Criterii pe baza carora sunt definite asa-numitele Teritorii si Tari Non-Cooperante". Prima lista a Teritoriilor si Tarilor Non-Cooperante" a aparut in iunie 2000. Au fost evaluate 29 de state ne-membre F.A.T.F., din care 15 jurisdictii au fost declarate non-cooperante22. Ca urmare a publicarii acestui raport Statele Unite, tarile membre G-7 si tarile membre F.A.T.F. au emis comunicate prin care au alertat institutiile financiare de pe teritoriul lor cu privire la pericolul/riscul pe care il reprezinta derularea de operatii cu institutii din tarile mentionate in raport. Initiativa s-a dodit a fi de succes, sapte23 din cele 15 tari mentionate luand masuri de imbunatatire a legislatiei in domeniu, la scurt timp de la aparitia listei. Cu prilejul reevaluarii realizate in iunie 2001, patru24 din cele sapte tari au fost scoase de pe lista neagra" a jurisdictiilor non-cooperante. Cu aceasta ocazie a fost realizata o noua evaluare a 13 tari, din care sase25 jurisdictii au fost catalogate drept non-cooperante si adaugate pe lista rusinii". F.A.T.F. a cerut tarilor membre sa-si instruiasca institutiile financiare sa acorde o atentie deosebita tranzactiilor si operatiunilor derulate cu persoane, firme si institutii financiare din aceste jurisdictii. Totodata F.A.T.F. a recomandat ca de la 30 septembrie 2001 sa fie luate masuri suplimentare (supraghere mai atenta, raportarea tranzactiilor financiare si alte actiuni relevante) in privinta Nauru, Filipinelor si Federatiei Ruse.
Numeroase grupuri de actiune regionale de combatere a spalarii banilor (inclusiv Caribbean F.A.T.F.26, Asia Pacific Group27, Financial Action Task Force on Money Laundering for South America si Eastern and Southern Africa Anti-Money-Laundering Group) au adoptat Recomandarile F.A.T.F., conducand evaluari reciproce similare celor realizate de F.A.T.F. Unele grupuri de actiune au elaborat standarde proprii, aditionale celor F.A.T.F., ca de ex. Caribbean F.A.T.F. 19 Recommendations. Adoptarea standardelor nu da nastere la obligatii juridice pentru statele membre. Aceste grupuri regionale nu iau parte la actiunea de identificare a jurisdictiilor non-cooperante. Ele sunt in principal un mediu propice pentru schimbul de informatii.
Cele doua tratate28 referitoare la spalarea banilor sprijinite de Organizatia Natiunilor Unite contin in principal initiati de natura juridica, care intaresc actiunile de combatere a spalarii banilor, in special in domeniul cooperarii la nil international. Spre deosebire de Recomandarile F.A.T.F. care sunt simple recomandari, termenii Conntiei de la Viena, in conformitate cu legislatia internationala, creeaza obligatii de natura juridica pentru cele 158 de tari care au adoptat Conntia. Desi in general consistente cu cele 40 de Recomandari F.A.T.F., initiatile cuprinse in tratatele Organizatiei Natiunilor Unite sunt mai detaliate. Ca parte a unui program de asistenta tehnica - Programul Global impotriva Spalarii Banilor29 - Natiunile Unite au promulgat legi model care raspund aspectelor de natura financiara, legate de supraghere, dar si de natura juridica, de intarire a efortului de combatere a spalarii banilor. Printre aceste legi amintim: Lege model privind Spalarea Banilor (1995, 1998), Lege
model privind Extradarea (1998), Lege model privind Dole din Strainatate (1998), Lege model privind Asistenta Reciproca in Domeniul Combaterii Criminalitatii (1998). Programul Global impotriva Spalarii Banilor urmareste indeaproape schimbarile internite in statele mMembre, incercand sa identifice domeniile care necesita asistenta tehnica in domeniul combaterii spalarii banilor. Programul Global, impreuna cu Interpol-ul asigura functionarea Retelei Informationale Internationale referitoare la Spalarea Banilor, care include o baza de date cu legislatia de combatere a spalarii banilor.
Potrivit unui studiu efectuat de F.A.T.F. (Financial Action Task Force)30 in 1996-l997, criminalitatea financiara (frauda bancara, frauda implicand cartile de credit, delapidarea, deturnarea de fonduri, frauda cu prilejul declararii falimentului etc.) era, alaturi de traficul de droguri, cea mai mentionata sursa de pronienta a banilor murdari"31.In aceste conditii, a denit necesara extinderea sferei de cuprindere a notiunii de spalare a banilor. Primul pas in aceasta directie a fost facut odata cu adoptarea, in noiembrie 1990, de catre Consiliul Europei a Conntiei cu privire la spalarea, cautarea, sechestrarea si confiscarea beneficiilor obtinute din activitati criminale32, cunoscuta si sub denumirea de Conntia de la Strasbourg. Definitia data prin Conntia de la Strasbourg" spalarii banilor este identica cu cea formulata in Directiva Consiliului Comunitatii Europene, cu deosebirea ca prima face referire la toate proprietatile reprezentand avantaje economice obtinute in urma actului criminal33, in timp ce a doua limiteaza obiectul spalarii banilor la proprietatile derivate din activitati criminale, asa cum sunt ele definite in textul Conntiei de la Viena din anul 1988 (art. 3.La), adica proprietati rezultate din traficul de droguri.
La o intalnire din 1996 a F.A.T.F. s-a pus problema daca mai are rost sa se continue tentatile de a estima marimea problemei. in timp ce unii au accentuat importanta existentei unor estimari corecte in masurarea succesului activitatilor de combatere a spalarii banilor, altii au subliniat, ca data fiind lipsa datelor statistice si a dificultatilor legate de metodologie, obtinerea unor estimari semnificati din punct de dere statistic ar fi un proces anevoios si de lunga durata. F.A.T.F. a infiintat un Grup Ad-Hoc pentru rezolvarea acestei probleme.
Alt pas important in extinderea sferei de cuprindere a notiunii de spalare a banilor a fost facut in 2004 de catre F.A.T.F. prin actualizarea celor 40 de Recomandari^ astfel incat sa cuprinda recomandarea pentru fiecare tara de a urmari incriminarea infractiunii de spalare a fondurilor, nu numai a celor care provin din traficul de stupefiante, ci a celor care provin din comiterea tuturor celorlalte infractiuni gra care genereaza un volum important de profituri"35.In prezent se depun eforturi pentru dezvoltarea unei metodologii adecvate determinarii marimii fenomenului. O estimare corecta este necesara nu numai pentru cunoasterea amplorii fenomenului, ci si pentru a determina, in timp, succesul actiunilor de combatere a spalarii banilor.
Un al treilea pas in aceasta directie este facut de Consiliul Comunitatii Europene prin elaborarea Directii nr. 2001/97/EC a Parlamentului European si a Consiliului European privind modificarea Directii Consiliului nr. 91/308/EEC pentru modificarea Directii nr. 91/308 din 10 iunie 1991 astfel incat prin activitate criminala" sa se inteleaga orice participare de natura criminala la comiterea unui crime serioase/gra".

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact