Servicii de cazare

Servicii de cazare

In derularea prestatiei turistice, cazarea este etapa urmatoare transportului, intrunind insa atributele unei componente cu existenta de sine statatoare. Serviciul de cazare, vizeaza, prin continutul sau, crearea conditiilor si confortului pentru adapostirea si odihna calatorului. El este produsul a ceea ce se numeste industria hoteliera - sector care, in acceptiunea actuala, inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de cazare. Serviciul de cazare se prezinta ca o activitate complexa, decurgand din exploatarea capacitatilor de cazare, fiind alcatuit dintr-un grupaj de prestatii oferite turistului pe timpul si in legatura cu ramanerea lui 131g64b in unitatile hoteliere.

Dezvoltarea si calitatea serviciului de cazare sunt dependente, in primul rand, de existenta unei baze tehnico-materiale de cazare (Hoteluri, moteluri, hanuri, case de odihna, cabane, popasuri turistice etc) adecvate, cu dotari corespunzatoare, care sa ofere turistilor conditii optime si care sa indeplineasca, dupa caz, si alte functii. In al doilea rand serviciul de cazare este influentat de dotarea cu personal a capacitatilor de cazare, de nivelul de calificare a lucrarilor, de organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context insuficienta spatiilor de cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire, influenteaza negativ calitatea prestatiei turistice si prin intermediul acestora, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.

Continutul serviciului de cazare hoteliera

Serviciul de cazare hoteliera reprezinta, alaturi de cele de transport, alimentatie si agrement, una dintre prestatiile de baza solicitate de turist pe durata calatoriei sale si totodata un factor important de stimulare a cererii turistice. Continutul acestui serviciu este determinat de faptul ca obiectivul de cazare indeplineste pentru turist rolul de domiciliu temporar, trebuind deci sa aiba o functionalitate complexa; de asemenea in organizarea serviciilor de cazare se va tine seama ca aproape jumatate din timpul efectiv de vacanta este cheltuit de turist in incinta unitatii hoteliere.

In conditiile diversificarii si integrarii obiectivelor de cazare, serviciul hotelier nu se mai limiteaza la cazarea propriu-zisa; el este completat de o serie de prestatii suplimentare fiind, in fapt, rezultatul imbinarii unei varietati de activitati. Gama acestor prestatii este foarte larga si greu de delimitat in raport cu functia de baza. Varietatea lor este dependenta de conditiile pe care le ofera baza tehnico-materiala sub aspectul tipului de constructie, categoriei de confort, gradului de dotare etc.

Printre principalele activitati ce dau continut serviciului hotelier, conceput in ideea satisfacerii complexe a cererii turistilor si calatorilor, se numara:

cazarea propriu-zisa si activitatile complementare ei;

alimentatia si serviciile producatoare legate de asigurarea acesteia;

activitatile cultural-artistice si de agrement;

serviciile de informare si intermediere;

activitatile comerciale;

activitati cu caracter special

Intre aceste servicii - unii autori le numesc functii - exista relatii de interferenta, circuitele lor economice se interfereaza. In raport cu specificul fiecarei unitati hoteliere, unele dintre aceste activitati pot fi mai dezvoltate, altele mai putin, unele pot sa lipseasca, dupa cum pot apare si altele suplimentare. In totalitatea lor insa concura la acoperirea nevoilor consumatorilor, caracterizand activitatea  desfasurata in sectorul hotelier.

Cazarea este functia principala a unitatilor hoteliere indiferent de marimea, tipul, categoria de confort, gradul de dotare etc., al acestora. Ea presupune existenta unui spatiu si a echipamentului necesar asigurarii conditiilor de odihna si de igiena ale turistului. Odihna turistilor in spatiile de cazare este conditionata de amplasarea acestora, de insonorizarea camerelor in raport cu zonele de mare circualtie (scari, lifturi, culuoare de trecere, holuri de stationare) din interiorul unitatii, de miscarea personalului etc. Conditiile de igiena sunt dependente de calitatea echipamentului sanitar, de buna functionare si intretinere a acestora, de existenta obiectelor de inventar destinate igienei personale si de frecventa inlocuirii lor. Pe langa acestea, realizarea serviciului de cazare vizeaza crearea conditiilor pentru desfasurarea unor relatii sociale, este astfel necesara existenta unor spatii speciale amenajate pentru primirea turistilor, desfasurarea unor intalniri cu prietenii sau de afaceri, realizarea unor manifestari stiintifice s.a.

Din categoria serviciilor hoteliere complementare, care intregesc functia de cazare, se pot mentiona: primirea si distribuirea in hotel a corespondentei turistilor, servicii de schimb valutar, pastrarea obiectelor de valoare, spalatul si calcatul lenjeriei, curatirea hainelor si a incaltamintei, repararea unor obiecte din dotarea turistului, manipularea bagajelor, asigurarea parcarii autoturismelor etc. Tot in aceasta grupa se cuprinde dotarea camerelor, la cererea clientilor, cu inventar suplimentar (perne, paturi, paturi, televizoare, frigider, aparatura de gimnastica s.a)

Serviciul de alimentatie publica, desi indeplineste o functie de baza, nu este obligatoriu prezent in toate unitatile de cazare. Acolo unde functioneaza, el presupune existenta unei varietati de compartimente si tipuri de unitati, care sa satisfaca pentru toti turistii si in orice moment, atat nevoia de hrana cat si pe cea de agrement. Prezenta serviciului propriu de alimentatie publica si prestatie hoteliera este tot mai frecventa. Mai mult, chiar si in cazul obiectivelor de cazare ce nu au unitati proprii de alimentatie publica se asigura servirea micului dejun in camera (room-service), ca serviciu suplimentar.

Activitatile cultural-artistice si de agrement se intalnesc, cu precadere, in cadrul unitatilor destinate in special turistului. Realizarea acestor activitati presupune existenta unor dotari adecvate pentru petrecerea timpului si divertismentul turistului: terenuri de sport, piscine, sali de gimnastica etc., ca si un personal cu calificare de specialitate care sa asigure instruirea sau supravegherea turistilor. Tot in categoria acestor activitati se cuprind si actiunile initiate cu turisti, de natura serilor distractive, concursurilor s.a., pentru care dotarile si personalul nu ridica probleme deosebite. Unele unitati hoteliere indeplinesc si functii cultural-artistice, oraganizand manifestari de acest gen: festivaluri folclorice, de cantece, de dansuri, reuniuni, intalniri cu oameni de arta sau de cultura, expozitii, spectacole s.a.

Activitatile de informare faciliteaza turistului cunoasterea varietatii ofertei turistice, a posibilitatilor de petrecere cat mai agreabila a vacantei. Aceste servicii sunt asigurate de compartimente de receptie ale unitatilor hoteliere si sunt oferite verbal la cererea turistilor sau sub forma unor anunturi, pliante, afise etc., aflate la indemana turistilor sau amplasate in locurile de trecere. Cu caracter de exemplu, orice unitate hoteliera trebuie sa informeze clientela in legatura cu: programul actiunilor de agrement organizate in unitate sau localitate de catre unitatile specializate (momentul, durata, pretul), programul manifestarilor cultural-artistice si sportive, orarul de functionare a diverselor unitati prestatoare de servicii, orarele curselor mijloacelor de transport, formalitatile vamale sau de prelungire a vizei etc. Serviciul de informare realizat de unitatile hoteliere, este, de fapt, o componenta a activitatii de publicitate turistica si foloseste, de regula, materialele documentare si informatiile vehiculate cu prilejul campaniilor promotionale.

Activitatile de intermediere, la fel ca si celelalte servicii suplimentare, au ca scop satisfacerea cat mai deplina a cerintelor turistilor. Unitatile hoteliere - in sensul acestei atributii- mijlocesc intre turistii proprii si prestatorii de servicii specializati: inchirieri de obiecte de uz personal pentru agrement, repararea sau intretinerea unor obiecte din dotarea turistului, rezervari de locuri in mijloacele de transport sau in alte unitati de cazare s.a. Intre serviciile de intermediere, de o apreciere deosebita din partea turistilor se bucura mijlocirea inchirierii de autoturisme de la unitatile specializate, ca si mijlocirea unor activitati cu caracter special: personal pentru supravegherea copiilor sau persoanelor handicapate, servicii de stenografiere si traducere, organizarea de congrese, conferinte, simpozioane si actiunilor anexe lor.

Unitatile hoteliere mai ofera si servicii comerciale, de vanzare a unor produse necesare turistului pe perioada sejurului.

In afara grupelor de servicii mentionate, unitatile hoteliere pot oferi si alte categorii de prestatii. Cu cat unitatea beneficiaza de incadrare superioara, cu atat ea trebuie sa ofere turstilor o gama mai bogata de astfel de servicii. Se remarca, in general, preocuparea spre diversificarea serviciilor hoteliere complementare functiei de cazare, ca urmare a cresterii exigentelor turistilor, pe de o parte, asigurarii functionarii permanente a bazei materiale de cazare si implicit a sporirii eficientei acesteia, pe de alta parte.