StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Acordul general pentru tarife si comert (g.a.t.t.)

Runda uruguay

Initierea rundei: Declaratia de la Punta del Este (Uruguay)1Inca inainte de a fi fost puse in aplicare integral rezultatele Rundei Tokyo, a fost lansata ideea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale in cadrul Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT). Aceasta confirma faptul ca rezultatele rundei anterioare nu si-au atins decat partial obiectivul scontat.
Ideea unei noi runde de negocieri comerciale a fost lansata inca din 1982 la reuniunea ministeriala a GATT-ului din 24 - 29 noiembrie si sustinuta cu insistenta in anii 1984 - 1985.
Initiativa lansarii noii runde a revenit in principal SUA, avand insa si acordul celorlate state dezvoltate (indeosebi CEE si Japonia). Motivatia oficiala americana privind lansarea noii runde viza necesitatea realizarii unei inversari a tendintelor protectioniste din domeniul politicii comerciale in vederea relansarii de durata a economiei mondiale. Aceasta era o realitat


e pe care nimeni nu o putea contesta. Dar, in cazul SUA, in spatele acestei motivatii statea faptul ca ea se confrunta de mai mult timp cu un masiv deficit in balanta comerciala (si de plati) si administratia nu mai putea rezista presiunilor cercurilor de afaceri americane in directia adoptarii de masuri de politica comerciala restrictive; ori, recurgerea la astfel de masuri ar fi declansat contramasuri din partea altor tari, cu perspectiva de a degenera in adevarate razboaie comerciale in detrimentul general, in timp ce lansarea unei noi runde de negocieri comerciale in cadrul GATT-ului ar fi temperat presiunile din interior si ar fi atenuat simtitor perspectiva unei accentuari a confruntarii in domeniul comertului international.
Data fiind aceasta situatie, partenerii occidentali si-au dat, in cele din urma, acordul pentru declansarea unei noi runde de negocieri comerciale in cadrul GATT (a-VUI-a), dar cu unele conditionari.In acest scop, la inceputul lunii octombrie 1985 a avut loc o Sesiune extraordinara a partilor contractante la GATT care a marcat inceputul pregatirii noii runde. Aceasta Sesiune s-a soldat cu crearea unui Grup de inalti functionari care a primit sarcina sa intocmeasca un raport pe aceasta tema, raport pe care 1-a elaborat si prezentat Sesiunii ordinare a partilor contractante din noienbrie 1985. Aceasta si-a insusit concluziile raportului si a hotarat constituirea unui Comitet pragatitor care sa se ocupe de lansarea noii runde de negocieri. S-a silit ca pana in iulie 1986 Comitetul sa prezinte proiectul declaratiei care urma sa fie dezbatuta si aprobata la reuniunea ministeriala a tarilor membre ale GATT programata pentru luna septembrie 1986.
Daca ideea lansarii unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale sub egida GATT-ului a fost acceptata in principiu de catre partile contractante, a persistat totusi un mare numar de divergente intre ele atat in ce priveste obiectivele rundei, problematica ordinii de zi, modalitatile si tehnicile de negociere etc.
Aceasta stare de lucruri a iesit pe deplin in evidenta cu prilejul reuniunii ministeriale a GATT-ului din septembrie 1986, care a avut loc la Punta del Este (Uruguay), care a marcat deschiderea oficiala a celei de a-VIII-a runde de negocieri comerciale. La aceasta reuniune au participat reprezentantii a 74 de tari parti contractante la GATT, reprezentantii a 18 state nemembre la GATT si cei a 21 de organizatii regionale si internationale, cu statut de observator. Reuniunea de la Punta del Este s-a soldat, in cele din urma cu adoptarea "Declaratiei ministeriale privind runda Uruguay" la care se vor face referiri in continuare.
Declaratia de la Punta del Este (Uruguay)In preambulul acestei declaratii se precizeaza ca a fost creat un Comitet de Negocieri Comerciale care sa coordoneze lucrarile noii runde din cadrul GATT si sa ia masurile corespunzatoare pentru ca negocierile sa inceapa efectiv in 1987. S-a mai silit in acest preambul ca negocierile comerciale sa se incheie in decurs de patru ani, adica pana la finele anului 1990.
Declaratia de la Punta del Este cuprinde doua parti. Prima parte (mai pe larg elaborata) se refera la comertul cu marfuri, iar cea de a doua parte (mai putin elaborata) se refera la comertul cu servicii.
A. Negocierile privind comertul cu marfuri
Aceasta prima parte din declaratie cuprinde referiri la sapte probleme importante (unele fiind pentru prima oara luate in dezbaterea GATT-ului): obiectivele rundei, principiile generale ale negocierilor, statu-quo-ul si eliminarea progresiva a masurilor protectioniste, domeniile de negociere, functionarea sistemului GATT, participarea tarilor la runda de negocieri si organizarea negocierilor.
a) Obiectivele rundei
In declaratie se subliniaza ca negocierile din cadrul Rundei Uruguay vor urmari:
- sa asigure liberalizarea si extinderea in continuare a comertului mondial in avantajul tuturor tarilor si in special in avantajul partilor contractante mai putin dezvoltate, prin reducerea si eliminarea taxelor vamale, a restrictiilor cantitative si a altor obstacole netarifare;
- sa intaresca rolul GATT-ului, sa inbunatateasca sistemul comercial multilateral bazat pe principiile si regulile GATT-ului si sa supuna o parte tot mai mare din comertul mondial unei discipline convenite pe multilateral, eficace si cu caracter obligatoriu;
- sa sporeasca capacitatea sistemului GATT de a se adapta la evolutia situatiei economice internationale, in special prin facilitarea amenajarilor de structura necesare, dezvoltarea relatiilor GATT cu organizatiile internationale competente si luarea in considerare a schimbarilor de structura, a perspectivelor comerciale, inclusiv importanta in crestere a comertului cu produse de inalta tehnologie, a gravelor dificultati intampinate pe pietele produselor de baza si ameliorarea conditiilor de desfasurare a comertului international care sa permita indeosebi tarilor cu datorii externe foarte mari, sa se achite de obligatiile lor financiare;
- sa incurajeze actiunea de cooperare conjugata la nivel national si international pentru a intarii interactiunea dintre politicile comerciale si celelalte politici economice ce determina cresterea si dezvoltarea si pentru a contribui la eforturile continue, efective si hotarate, de a imbunatati functionarea sistemului monetar international, a fluxurilor financiare si a resurselor reale de investitii pentru tarile in curs de dezvoltare.
b) Principiile generale ale negocierilor
Declaratia de la Punta del Este subliniaza in acest domeniu urmatoarele:
- negocierile se vor purta intr-un mod transparent (deschis) si compatibil cu obiectivele si angajamentele convenite si principiile Acordului General, astfel incat sa se asigure avantaje reciproce si beneficii sporite tuturor participantilor;
- lansarea, desfasurarea si punerea in practica a rezultatelor negocierilor vor fi considerate ca elemente ale unei singure actiuni; totusi, acordurile incheiate in prima parte a negocierilor vor putea fi puse in practica, cu titlu provizoriu sau definitiv, daca se va conveni astfel, inainte de incheierea oficiala a intregii runde de negocieri; aceste rezultate vor fi luate in considerare la silirea bilantului global al negocierilor;
- se vor face eforturi in vederea echilibrarii concesiilor in cadrul principalelor sectoare si domenii comerciale in care se vor purta negocieri in scopul evitarii unor cereri de concesii intersectoriale nejustificate;
- partile contractante convin ca principiul tratamentului diferentiat si mai favorabil enuntat in partea a IV-a a GATT, precum si in Decizia partilor contractante din noiembrie 1979 privind tratamentul diferentiat si mai favorabil, reciprocitatea si participarea mai deplina a tarilor in curs de dezvoltare sa calauzeasca permanent negocierile;
- tarile dezvoltate nu vor pretinde reciprocitate pentru angajamentele pe care le vor lua in cursul negocierilor comerciale de a reduce sau elimina taxele vamale si alte obstacole din calea comertului tarilor in curs de dezvoltare; ele nu vor astepta ca tarile in curs de dezvoltare sa aduca in cursul negocierilor comerciale contributii incompatibile cu stadiul dezvoltarii lor economice cu nevoile lor individuale de dezvoltare, de finantare si de comert;
- partile contractante mai putin dezvoltate apreciaza ca posibilitatile lor de a aduce contributii, sau de a acorda concesii sau de a intreprinde orice alta actiune reciproca convenita in conformitate cu prevederile Acordului General se vor imbunatati pe masura dezvoltarii progresive a economiilor lor si a ameliorarii situatiei lor comerciale;
- o atentie speciala va fi acordata situatiei si problemelor particulare deosebite ale tarilor cel mai putin avansate, precum si necesitatii de a incuraja masurile menite sa faciliteze extinderea posibilitatilor lor comerciale;
- principiul angajamentului unic, potrivit caruia, tarile participante adera la toate acordurile, deciziile si declaratiile ce vor fi negociate, ori nu adera la nici una din acestea si aceasta presupune retragerea din GATT.
c) Statu- quo-ul si eliminarea progresiva a masurilor protectioniste
In Declaratia de la Punta del Este se subliniaza ca, imediat si pana laIncheierea oficiala a negocierilor, fiecare participant este de acord sa aplice
urmatoarele angajamente: Statu-quo-ul:
- sa nu se ia nici o masura restrictiva sau de natura sa dezorganizeze schimburile comerciale, care sa fie incompatibila cu prevederile Acordului General sau ale altor acorduri negociate in cadrul GATT sub auspiciile acestuia;
- in execitarea legitima a drepturilor care decurg din Acordul General sa nu ia nici o masura restrictiva care sa afecteze schimburile comerciale si care sa depaseasca cadrul necesar pentru a remedia situatiile specifice;
- sa nu ia masuri comerciale in scopul de a-si imbunatatii pozitia in negociere. Eliminarea progresiva a masurilor protectioniste:
- toate masurile restrictive sau cu efect restrictiv asupra schimburilor comerciale care sunt incompatibile cu prevederile Acordului General sau ale altor acorduri negociate in cadrul GATT-ului, sau sub auspiciile acestuia, vor fi eliminate treptat sau vor fi puse in conformitate cu prevederile respective, nu mai tarziu de incheierea oficiala a negocierilor, tinand cont de acordurile, angajamentele si aranjamentele multilaterale convenite;
- acest angajament va fi pus in aplicare treptat, pe o baza echiila, convenita in cursul negocierilor dintre partile interesate, incluzand pe toti cei ale caror interese sunt afectate;
- in schimbul eliminarii acestor masuri nu va fi ceruta nici o concesie GATT. Supravegherea statu-quo-ului si a eliminarii progresive a masurilor protectioniste:
- fiecare participant la negocieri este de acord ca executarea angajamentelor de statu-quo si eliminarea treptata a masurilor protectioniste sa faca obiectul unei supravegheri multilaterale, cu scopul de a fi respectate;
- Comitetul de Negocieri Comerciale va decide asupra crearii unor mecanisme adecvate pentru exercitarea acestei supravegheri si efectuarea unor examinari si evaluari periodice. Fiecare participant la negocieri va putea semnala mecanismului de supraveghere creat orice actiune sau omisiuni pe care le considera relevante in legatura cu indeplinirea acestor angajamente.


d) Domeniile de negociere
Declaratia de la Punta del Este a nominalizat 13 domenii de negociere in cadrul Rundei Uruguay si ele vor fi prezentate, succint, in continuare.
1. Taxele vamale. in acest domeniu negocierile vor avea ca scop folosirea de metode adecvate pentru reducerea si, dupa caz, eliminarea taxelor vamale, in special a celor ridicate si progresivitatea acestora; concesiile tarifare convenite vor fi aplicate tuturor participantilor.
2. Masuri netarifare. Negocierile vor avea ca scop reducerea sau eliminarea masurilor netarifare, in special a restrictiilor cantitative, fara a prejudicia nici o actiune ce va fi luata pentru indeplinirea angajamentului de eliminare progresiva a masurilor protectioniste neconforme cu prevederile GATT-ului.
3. Produse tropicale. Declaratia subliniaza ca negocierile vor avea ca scop liberalizarea cat mai completa a comertului cu produse tropicale, inclusiv produse finite si semifinite pe baza de produse tropicale, si se vor referi la masurile tarifare cat si la toate celelalte masuri netarifare care afecteaza comertul cu aceste produse.
Partile contractante recunosc importanta pe care o are comertul cu produse tropicale pentru un mare numar de tari membre ale GATT-ului mai putin dezvoltate si au convenit sa acorde, o atentie deosebita negocierilor in acest domeniu, indeosebi calendarului negocierilor si punerii in aplicare a rezultatelor.
4. Produse provenind din resurse naturale (ale solului, subsolului si apelor). in declaratie se subliniaza ca negocierile vor avea ca scop realizarea unei liberalizari a comertului cu produse provenind din resurse naturale, inclusiv produse finite si semifinite rezultate din prelucrarea acestora, urmarindu-se reducerea si chiar eliminarea obstacolelor tarifare si netarifare din calea comertului cu aceste produse.
5. Textile si confectii. in acest domeniu negocierile vor avea ca scop definirea modalitatilor care sa permita eventuala reintegrare a acestui sector in cadrul GATT si respectarea regulilor si disciplinelor acestuia.
6. Agricultura. Desi este un domeniu in care divergentele dintre partile contractante (indeosebi SUA- CEE) sunt mari, declaratia consemneaza faptul ca s-a convenit asupra necesitatii urgente de a intari disciplina si de a ameliora posibilitatea de a face previziuni asupra comertului mondial cu produse agricole, prin corectarea si prevenirea restrictiilor si distorsiunilor inclusiv cele legate de excedentele structurale, dezechilibrele si insilitatea ce exista pe piata mondiala a acestor produse. Si in acest domeniu, negocierile vor avea ca scop realizarea unei liberalizari mai largi a comertului cu produse agricole si subordonarea tuturor masurilor care afecteaza accesul liber al importurilor, precum si concurenta la export, unor reguli si principii ale GATT si care sa conduca la:
- imbunatatirea accesului pe piata prin reducerea barierelor de politica comerciala la import;
- imbunatatirea cadrului concurent'ial prin cresterea disciplinei in utilizarea tuturor subventiilor directe si indirecte si a altor masuri care afecteaza direct sau indirect comertul cu produse agricole;
- reducerea, in cat mai mare masura, a efectelor nefavorabile pe care le pot avea reglementarile si obstacolele sanitare si fitosanitare asupra comertului cu produse agricole, tinand cont de acordurile internationale in materie.
7. Prevederile Acordului General pentru Tarife si Comert. Decalratia subliniaza ca participantii la negocieri vor examina articolele, prevederile si disciplinele actuale ale Acordului General, pe baza cererilor partilor contractante interesate si, daca este cazul, vor angaja negocieri.
8. Salvgardarea. Realizarea unui acord privind toate aspectele salvgardarii prezinta o importanta deosebita pentru intarirea sistemului GATT si pentru realizarea de progrese in negocierile comerciale multilaterale. Acordul privind salvgardarea va trebui sa aiba la baza principiile generale ale GATT-ului si va trebui sa contina urmatoarele elemente mai importante: transparenta, aria de aplicare, criterii obiective de actiune, inclusiv conceptul de prejudiciu grav sau amenintarea cu prejudiciu grav, regresivitatea si amenajerile de structura, compensarea si retorsiunea, notificarile, consultarile, supravegherea multilaterala si reglementarea diferendelor. Acordul va trebui sa se aplice tuturor partilor contractante.
9. Acordurile si aranjamentele rezultate din negocierile comerciale multilaterale anterioare. In acest domeniu, negocierile vor avea ca scop imbunatatirea, clarificarea sau extinderea, dupa caz, a cordurilor si a aranjamentelor negociate in cadrul Rundei Tokyo.
10. Subventiile la export si taxele compensatorii. Declaratia subliniaza ca negocierile privind aceasta problema se vor baza pe examinarea articolelor VI si XVI din Acordul General si a Acordului privind subventiile la export si taxele compensatorii (negociat la Runda Tokyo) si vor avea ca obiectiv imbunatatirea disciplinelor GATT privind toate subventiile si taxele compensatorii care afecteaza comertul international.
11. Reglementarea deferendelor. in vederea unei reglementari promte si eficace a diferendelor in avantajul tuturor partilor contractante, negocierile vor avea ca scop imbunatatirea si intarirea regulilor si procedurilor procesului de reglementare a diferendelor, recunoscand, totodata, contributia ce ar aduce-o convenirea unor regului si discipline GATT mai eficace si obligatorii. Negocierile vor cuprinde si silirea unui mecanism de supraveghere si control al acestor proceduri, menit sa faciliteze respectarea recomandarilor adoptate.
12. Aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuala care au legatura cu comertul, inclusiv comertul cu marfuri contrafacute. In scopul reducerii distorsiunilor si obstacolelor din comertul international, tinand cont de necesitatea de a promova o protejare efectiva si adecvata a drepturilor de proprietate intelectuala si de a asigura ca masurile si procedurile pentru intarirea acestora sa nu devina, ele insele, bariere in calea comertului mondial, negocierile vor urmari sa clarifice prevederile GATT-ului si sa elaboreze, daca va fi necesar, noi reguli si discipline.
Negocierile din acest domeniu vor avea ca scop silirea unui cadru multilateral de principii, reguli si discipline, referitoare la comertul international de marfuri contrafacute si pirat, tinand cont de activitatea desfasurata deja in cadrul GATT. Aceste negocieri se vor desfasura fara a prejudicia alte initiative complementare care pot fi luate in cadrul Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuala si in alte organizatii pentru abordarea acestor probleme.
13. Masuri privind investitiile legate de comert. Avand in vedere insuficienta prevederilor GATT referitoare la efectele restrictive si de perturbare cauzate de masurile de investitii, negocierile din cadrul Rundei Uruguay vor trebui sa elaboreze, daca va fi cazul, masuri complementare care s-ar putea dovedi necesare pentru a putea evita astfel de efecte negative asupra comertului.
e) Functionarea sistemului GATTIn acest domeniu, negocierile vor avea ca scop elaborarea unor intelegeri si aranjamente care:
- sa intareasca supravegherea exercitata in cadrul GATT-ului astfel incat sa poata urmari cu regularitate politicile si practicile comerciale ale partilor contractante si incidenta lor asupra sistemului comercial multilateral;
- sa se imbunatateasca eficacitatea generala a GATT-ului ca institutie si activitatea lui de luare a deciziilor, intre altele, prin implicarea intr-o masura mai mare a ministrilor tarilor membre;
- sa creasca contributia GATT-ului la realizarea unei mai mari coerente in elaborarea politicilor comerciale globale, prin intarirea relatiilor sale cu alte organizatii internationale cu responsabilitati in problemele monetare si financiare.
f) Participarea la negocierile din cadrul Rundei Uruguay in Declaratia de la Punta del Este se precizeaza ca:
a) negocirile vor fi deschise:


1. tuturor partilor contaractante;
2. tarilor care au aderat la GATT cu titlu provizoriu;
3. tarilor care aplica Acordul General "de facto" si vor anunta pana la 30 aprilie 1987 intentia lor de a adera la GATT si de a participa la negocieri;
4. tarilor care au informat deja partile contractante la o reuniune obisnuita a Consiliului reprezentatilor despre intentia lor de a negocia conditiile aderarii la GATT in calitate de parte contaractanta;
5. tarilor in curs de dezvoltare care, pana la data de 30 aprilie 1987, vor incepe procedurile de aderare la GATT, cu intentia de a negocia conditiile aderarii in perioada de desfasurare a lucrarilor noii runde;
b) participarea la negocierile privind modificarea sau aplicarea prevederilor GATT sau la negocierile unor prevederi va fi deschisa numai partilor contractante.


g) Organizarea negocierilor
Declaratia de la Punta del Este consemneaza crearea unui Grup de megocieri pentru marfuri care sa organizeze programul de negocieri pentru problemele din partea I-a a acesteia. Grupul va avea urmatoarele atributii:
- sa elaboreze si sa puna in aplicare uri detaliate de negociere inainte de 19 decembrie 1986;
- sa desemneze mecanismul corespunzator de supraveghere a angajamentelor privind statu-quo-ul si eliminarea progresiva a obstacolelor neconforme cu prevederile GATT-ului;
- sa sileasca grupuri de negocieri, dupa necesitati, fiecare grup de negociere trebuind sa tina cont de aspectele care-l privesc si care rezulta din lucrarile celorlalte grupuri, data fiind interdependenta dintre problemele inscrise pe ordinea de zi a noii runde;
- sa decida asupra includerii unor teme aditionale in negocieri;
- sa coordoneze lucrarile grupurilor de negociere si sa supravegheze evolutia negocierilor; ca principiu, nu vor avea loc negocieri simultane in mai mult de doua grupuri;
- sa prezinte in final un raport asupra activitatii desfasurate Comitetului de Negocieri Comerciale instituit de Sesiunea partilor contractante in noiembrie 1985.In sfarsit, declaratia mai subliniaza ca, in vederea aplicarii efective a tratamentului diferentiat si mai favorabil, Grupul de negocieri pentru marfuri, inainte de incheierea oficiala a negocierilor, va efectua o evaluare a rezultatelor obtinute in atie cu obiectivele si principiile generale ale negocierilor cuprinse in declaratie, tinand cont de toate problemele de interes pentru partile contractante mai putin dezvoltate.
B. Negocierile privind comertul cu serviciiIn Declaratia de la Punta del Este se consemneaza faptul ca participantii la reuniunea ministeriala a GATT au decis sa lanseze negocieri si in domeniul comertului cu servicii ca o parte componenta a negocierilor comerciale multilaterale.
Negocierile din acest domeniu vor avea in vedere silirea unui cadru multilateral de principii si reguli pentru comertul cu servicii, inclusiv elaborarea unor discipline posibile pentru sectoarele individuale specifice, in scopul expansiunii acestui sector al comertului mondial in conditii de transparenta, al liberalizarii progresive a acestuia si transformarea lui intr-un mijloc de promovare a cresterii economice a tuturor partenerilor comerciali. in silirea acestui cadru se va tine seama de obiectivele legilor si reglementarilor nationale aplicabile serviciilor, precum si de activitatea organizatiilor internationale corespunzatoare.
Acestor negocieri li se vor aplica procedurile si practicile GATT-ului si, pentru desfasurarea lor, se va crea un Grup de negocieri pentru servicii. Participarea la negocierile din domeniul comertului cu servicii va fi deschisa acelorasi tari ca si la cele pentru comertul cu marfuri.
Secretariatul GATT va acorda sprijinul sau cu asistenta tehnica din partea altor organizatii, asa cum va decide Grupul de negocieri pentru servicii. in finalul negocierilor, acest grup va prezenta raportul sau Comitetului pentru Negocieri Comerciale.
Aplicarea rezultatelor negocierilor. Declaratia de la Punta del Este se incheie cu precizarea ca atunci cand negocierile in toate domeniile prevazute in partea I-a si a Ii-a vor fi finalizate si rezultatele lor vor fi cunoscute, ministrii tarilor participante la negocieri se vor intalni intr-o Sesiune speciala a partilor contractante si vor decide in legatura cu aplicarea in practica a rezultatelor convenite.
Participarea Romaniei la adoptarea Declaratiei de la Punta del Este
Romania, ca parte contractanta a GATT, s-a pronuntat pentru organizarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale intrucat a considerat, ca si alte tari, de altfel, ca aceasta ar constitui un nou prilej de a se conveni o gama larga de masuri menite sa duca la eliminarea sau atenuarea substantiala a practicilor si masurilor protectioniste tarifare si, prin aceasta, la crearea conditiilor pentru desfasurarea normala a schimburilor comerciale internationale si la transformarea efectiva a acestora intr-un factor eficient al dezvoltarii economice in toate statele lumii si, in primul rand, in cele mai putin dezvoltate.
Pronuntandu-se pentru organizarea noii runde de negocieri, Romania a participat activ la toate fazele pregatitoare pentru declansarea oficiala a acestora. La reuniunea ministeriala a GATT de la Punta del Este (15- 20 sept. 1986) delegatia tarii noastre a avut o pozitie activa si constructiva sustinand necesitatea adoptarii de masuri cu privire la liberalizarea schimburilor comerciale dintre state, la instaurarea unui climat de incredere si echitate in comertul international.
Subscriind la obiectivele si principiile generale ale negocierilor, precum si, la problematica propusa pentru noua runda, delegatia tarii noatre a subliniat necesitatea ca aceasta runda sa se soldeze cu un mare numar de acorduri si intelegeri care sa favorizeze, in primul rand, progresul mai rapid al tarilor in curs de dezvoltare1.
Derularea rundei
CONTEXTUL INTERNATIONAL IN CARE S-A DESFA,SURAT RUNDA
URUGUAY
Runda Uruguay, spre deosebire de rundele anterioare, s-a desfasurat intr-un context international care s-a caracterizat prin:
a) - accentuarea protectionismului comercial, cu precadere a celui netarifar, cu efecte negative asupra tuturor statelor lumii, inclusiv a celor care au contribuit la escaladarea acestui proces;
b) - declansarea unei noi crize economice la sfarsitul deceniului noua si inceputul deceniului zece, urmata de o perioada de recesiune care a intarziat procesul relansarii economice la scara internationala;
c) - confruntarea celei mai mari parti a tarilor in curs de dezvoltare cu acute fenomene de criza atat pe ul dezvoltarii economice cat si al indatorarii externe;
d) - proliferarea proceselor de integrare economica in majoritatea regiunilor lumii (America de Nord, Asia - Zona Pacificului, America de Sud, Africa) si adancirea acestui proces in Europa (prin semnarea Tratatului de la Maastricht si a Tratatului privind crearea Spatiului Economic European); aparitia de noi blocuri economice a dus la adancirea divergentelor dintre acestea, cele mai profunde fiind cele dintre CE si SUA, care au prelungit cu mult peste termenul limita runda;
e) - colapsul comunismului in Europa Centrala si de Rasarit, prabusirea imperiului sovietic si inceperea unui lung si dureros proces al tranzitiei la economia de piata in aceste tari, proces cu mai multe viteze, fapt care a surprins lumea occidentala mai putin pregatita in psihologic si chiar economic prin iuteala cu care au avut loc evenimentele politico- sociale din aceasta zona a lumii;
f) - razboiul din Golf si instituirea embargoului ONU inpotriva Irakului;
g) - declansarea conflictelor interetnice din Iugoslavia si instituirea embargoului ONU inpotriva Serbiei si Muntenegrului;
h) - afirmarea mai intensa a unui numar in crestere de tari care si-au manifestat interesul atat pentru intrarea in GATT cat si pentru participarea la negocierile din cadrul Rundei Uruguay astfel incat pana la finele acesteia numarul tarilor participante a crescut la 117 (fata de 92 la adoptarea Declaratiei de la Punta del Este)1.
PREGA,TIREA SI DESFA,SURAREA RUNDEI
Avand in vedere larga problematica inscrisa pe ordinea de zi a acestei runde, cea mai importanta din istoria GATT-ului, Comitetul pentru Negocirile Comerciale a constituit, la inceputul anului 1987, 15 grupuri specializate de negocire pe domenii, dintre care:
- 8 grupuri vizau domenii care au mai facut si alta data obiectul negocierilor: 1) taxe vamale; 2) bariere netarifare; 3) produse tropicale; 4) produse provenind din resurse naturale; 5) prevederile Acordului General pentru Tarife si Comert; 6) acorduri si aranjamente negociate la rundele anterioare; 7) subventii la export si taxe compensatorii; 8) reglementarea diferendelor;
- 3 grupuri vizau domenii care nu si-au gasit solutionarea la rundele anterioare: 1) agricultura; 2) comertul cu produse textile; 3) clauza de salvgardare;
- 4 grupuri vizand domenii care fac pentru prima oara obiectul negocierilor in cadrul GATT: 1) aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert; 2) masuri privind investitiile legate de comert; 3) functionarea sistemului GATT; 4) comertul cu servicii.
Negocierile au inceput efectiv in anul 1987 si s-a hotarat ca la mijlocul perioadei silite pentru desfasurarea acestei runde (adica doi ani de la inceperea acesteia) sa se faca un prim bilant al stadiului de desfasurare a acestora. Acest prim bilant a avut loc intre 5 si 9 decembrie 1988 la Montreal (Canada) . A fost de fapt o reuniune ministeriala a Comitetului de Negocieri Comerciale, organ coordonator al negocierilor din cadrul rundei. Reuniunea a fost considerata la vremea repectiva ca cea mai importanta manifestare economica internationala a anului 1988 si ea a avut ca scop sa evalueze in ansamblu stadiul negocierilor si sa imprime un nou impuls politic desfasurarii acestora.
Constatarile facute cu prilejul acestei reuniuni n-au fost dintre cele mei incurajatoare. Pe mondial, sistemul comercial multilateral continua sa se deterioreze, presiunile protectioniste ale tarilor dezvoltate continuau sa se accentueze, statu-quo-ul nu functiona si deci noi masuri restrictive incompatibile cu prevederile GATT-ului aparusera, relatiile comerciale continuau sa fie tensionate, la aceasta contribuind si insilitatea cursurilor de schimb ale principalelor valute utilizate in comertul international, tarile capitaliste dezvoltate erau inca reticente in a se angaja efectiv si rapid in negocierile pentru realizarea obiectivului silit prin Declaratia de la Punta del Este, adica o mai mare liberalizare a comertului international si avantaje mai substantiale pentru tarile mai putin dezvoltate.
Cu prilejul acestei reuniuni s-au constatat totusi si unele aspecte pozitive, doua dintre acestea retinand atentia in mod deosebit si anume: a) reafirmarea la nivel ministerial a vointei politice a tuturor participantilor de a finaliza ansamblul negocierilor Rundei Uruguay pana la sfarsitul anului 1990, cum se silise initial prin declaratie; b) in 11 din cele 15 grupuri de negocieri s-a ajuns la unele intelegeri de principiu cu privire la caile si metodele concrete de atingere a obiectivelor convenite in cadrul Declaratiei de la Punta del Este.
Intre sectoarele unde negocierile au inceput sa avanseze in spiritul obiectivelor silite prin Declaratia de la Punta del Este sunt de mentionat: domeniul taxelor vamale, in care de pe atunci se contura o reducere medie a acestora cu cel putin 30%; domeniul barierelor netarifare; domeniul produselor tropicale (indeosebi cafea, cacao si uleiuri vegetale comestibile), in care negocierile au avansat foarte mult incat unele tari dezvoltate (Australia, Japonia, Austria etc.) au anuntat ca vor pune in aplicare cele convenite chiar de la 1 ianuarie 1989.
Un alt domeniu in care s-a ajuns la un acord este cel privind crearea unui mecanism de examinare in GATT a politicilor si practicilor comerciale ale partilor contractante pentru a urmari influenta acestora asupra schimburilor comerciale internationale si a ved
ea daca statele respective respecta principiile, regulile si disciplinele GATT. Potrivit acestui mecanjsm de supraveghere, fiecare parte contractanta va prezenta un raport detaliat privind politica si practicile sale comerciale dupa cum urmeaza: la fiecare 2 ani vor prezenta astfel de rapoarte primele patru tari (grupe de tari) ca pondere in comertul mondial (SUA, Japonia, Canada (CEE); la ficare 4 ani tarile care se situeaza pe urmatoarele 16 locuri in comertul mondial; la fiecare 6 ani celelalte tari, putandu-se sili intervale mai mari de timp pentru tarile cel mai putin dezvoltate. Examinarea periodica se va race pe baza rapoartelor pe care le prezinta tarile respective si a corapoartelor elaborate de Secretariatul GATT. Acest mecanism de supraveghere a inceput efectiv sa functioneze din 1989 si un numar mare de tari au prezentat astfel de rapoarte in cadrul GATT cu privire la politica si practicile lor comerciale.1
Tot la reuniunea de la Montreal (dec.1988) s-a subliniat faptul ca s-a convenit cadrul necesar cu privire la o mai buna orientare a activitatii GATT-ului si cresterea rolului sau in solutionarea problemelor cu care se confrunta dezvoltarea schimburilor comerciale intre partile contractante prin convocarea cel putin odata la 2 ani de reuniuni ale GATT la nivel ministerial.
In sfarsit, la Montreal s-a mai constatat ca si in alte domenii negocierile au avansat si anume: in ce priveste intarirea colaborarii dintre GATT si organizatiile interantionale din domeniul financiar-monetar; in ce priveste elaborarea unui mecanism de solutionari prompte si eficace a diferendelor dintre tarile contractante privind respectarea principiilor si regulilor GATT; in ce priveste reglementarea comertului cu servicii etc2.
La reuniunea ministeriala do la Montreal au iesit la iveala si o serie de puternice divergente de interese atat intre tarile dezvoltate cat si intre acestea si cele in curs de dezvoltare si acestea au facut ca in 4 din cele 15 grupe de negocieri sa nu se ajunga nici macar la un acord de principiu. Acestea sunt: 1) agricultura; 2) comertul cu produse textile; 3) aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala; 4) clauza de salvgardare.
Pentru a iesi din impas s-a hotarat sa se continue negocierile in aceste 4 domenii prin consultari intensive organizate de Directorul General al GATT-ului si sa se convoace cat mai repede cu putinta o noua reuniune a Comitetului de Negocieri Comerciale care sa aiba loc in aprilie 1989 la Geneva.
Intre 5-8 aprilie 1989 a avut loc la Geneva reuniunea Comitetului de Negocieri Comerciale din cadrul Rundei Uruguay, obiectivul acesteia fiind de a rezolva problemele ramase in suspensie la reuniunea anterioara de la Montreal si de a scoate din impas negocierile3. Atentia s-a concentrat asupra a celor 4 sectoare amintite mai sus (agricultura, textile, drepturile de proprietate intelectuala, salvgardare).
In ce priveste comertul cu produse agricole, sector in care persista de multa vreme puternice divergente de interese intre SUA si CEE, s-a ajuns la un acord de compromis potrivit caruia negocierile trebuie sa vizeze convenirea unui cadru adecvat pentru liberalizarea comertului in acest domeniu si totodata sa se supuna regulilor si disciplinelor GATT toate masurile care afecteaza importul si exportul de produse agricole. in acest sens, masurile de sprijin si protectie din domeniul comertului cu produse agricole urmeaza a fi reduse progresiv si aplicate de o maniera care sa nu distorsioneze fluxurile comerciale.In acordul intervenit la Geneva s-a convenit ca: pe temen lung - sa se realizeze o reducere substantiala progresiva, intr-un interval de timp convenit, a tuturor masurilor de sprijin si protectie a agriculturii, care sa permita corectarea si prevenirea distorsiunilor de pe piata internationala a produselor agricole; pe termen scurt sa fie inghetate imediat la nivelul si sfera de aplicare din acel moment, masurile de sprijin si protectie practicate pe intern si la export in domeniul agriculturii, iar din 1990 sa inceapa reducerea acestora.
Acest acord de principiu preciza ca tarile in curs de dezvolatre exportatoare de produse agricole nu sunt obligate sa subscrie la programul pe termen scurt.
Cat priveste comertul cu produse textile, guvernat inca de Aranjamentul Multifibre (AMF), care cuprinde reguli ce se abat de la principiile GATT, s-a convenit, indeosebi sub presiunea tarilor in curs de dezvolatre producatoare si exportatoare de astfel de produse, ca sa nu se mai prelungeasca AMF-ul si comertul cu textile sa reintre treptat sub incidenta GATT-ului.
In domeniul aspectelor comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala s-a ajuns la un compromis la Geneva care prevede aspectele principale asupra caroara se vor concentra in continuare negocierile si anume:
- aplicabilitatea principiilor de baza ale GATT-ului si a aranjamentelor si conventiilor internationale privind sfera proprietatii intelectuale;
- convenirea unor principii si masuri adecvate de acces la si de utilizare a drepturilor de proprietate intelectuala;
- conceperea unor modalitati de respectare a acestor drepturi cu luarea in considerare a reglementarilor nationale din acest domeniu;
- convenirea unui cadru multilateral de reglementare a comertului cu marfuri contrafacute.
In sfarsit, in ce priveste clauza de salvgardare s-a silit la Geneva ca negocierile sa urmareasca convenirea unor principii si modalitati de resilire a controlului multilateral asupra masurilor de salvgardare si instaurarea unei discipline mai stricte in acest domeniu.
Odata cu negocierea acordurilor de principiu din cele 4 domenii, lucrarile Rundei Uruguay s-au deblocat si trebuiau sa continuie intr-un ritm mai accelerat pentru a putea fi incheiate la sfarsitul anului 1990 - asa cum se prevazuse in Declaratia de la Punta del Este.
Ca urmare, la reuniunea ministeriala a Comitetului pentru Negocieri Comerciale, care a avut loc la Bruxelles in perioada 3-7 decembrie 1990 urmau sa se finalizeze negocierile din cadrul rundei, dar n-a fost posibil acest lucru din cauza diferendului reizbucnit dintre SUA si CEE in domeniul comertului cu produse agricole.1
Blocajul intervenit la reuniunea de la Bruxelles a fost depasit la reuniunea din 16 februarie 1991 de la Geneva a Comitetului de Negocieri Comerciale. La aceasta reuniune s-a hotarat ca negocirile sa fie reluate sub forma consultarilor plurilaterale neoficiale care sa fie urmate apoi de negocieri oficiale.In acest scop, la 25 aprilie 1991, Comitetul de Negocieri Comerciale a constituit o noua structura de negocieri alcatuita din 7 grupe neoficiale de negociere deschise participarii tuturor tarilor implicate in runda de negocieri.
Acordul realizat in acest sens a intarit credibilitatea in relansarea rundei si a constituit un element de sprijin pentru o decizie pozitiva a Congresului american privind procedura de aprobare rapida, fara amendamente, a rezultatelor acestei runde de catre SUA, procedura care a expirat la 1 iunie 1991.
Congresul american a aprobat prelungirea cu doi ani a procedurii de mai sus, potrivit careia, in decurs de 90 de zile, trebuie sa se pronunte asupra acordurilor care se vor realiza in cadrul rundei.
Cele 7 noi grupe de negocieri alcatuite de Comitetul de Negocieri Comerciale sunt: 1) accesul la piete (domeniul tarifar, netarifar, comertul cu produse provenind din resurse naturale, comertul cu produse textile, comertul cu produse agricole, comertul cu produse tropicale); 2) imbunatatirea regulilor GATT (articolele GATT); 3) masuri de salvgardare; 4) acordurile si aranjamentele negociale la Runda Tokio (procedurile antidumping, subventii si masuri compensatorii, procedurile in materie de licente de import, evaluarea in vama, achizitii guvernamentale, obstacole tehnice in calea comertului); 5) aspecte institutionale (mecanismul de supraveghere, mecanismul de reglementarea diferendelor, aspecte institutionale); 6) domenii noi ale negocierilor (aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala, aspecte privind investitiile legate de comert); 7) comertul cu servicii.
In acesta structura negocierile au continuat pana la sfarsitul rundei care s-a prelungit peste masura de mult, datorita puternicelor divergente de interese dintre SUA si CEE indeosebi in domeniul comertului cu produse agricole. Ultimele luni ale negocierilor au fost extrem de tensionate si s-au desfasurat in conditiile unor amenintari reciproce care puteau sa conduca la un esec rasunator. Pana la urma s-au facut compromisurile necesare si de o parte si de cealalta parte si negocierile au putut fi incheiate la data silita - 15 decembrie 1993 - prin adoptarea Actului final al Rundei de catre 117 state participante la negocieri.
Cu acest prilej s-a hotarat ca Actul final sa fie semnat in cadrul unei reuniuni ministeriale a GATT, in aprilie 1994 la Marrakech (Maroc), iar dupa aceea sa fie ratificat de parlamentele statelor semnatare pana la finele anului 1994 pentru ca sa intre in vigoare cel mai tarziu la 1 iunie 1995. Reuniunea de la Marrakech a avut deja loc2.
Din cele de mai sus rezulta ca Runda Uruguay s-a prelungit cu trei ani fata de termenul silit initial (1990) din cauza contextului international in care s-a desfasurat si pe care l-am subliniat la inceputul acestui submodul.


REZULTATELE RUNDEI. ACTUL FINAL AL RUNDEI URUGUAY
PREZENTARE GENERALA,
Actul final al Rundei Uruguay este alcatuit din 52 de instrumente juridice, din care 30 de acorduri si memorandumuri de acord, 22 de decizii si declaratii ministeriale vizand rezultatele negocierilor pe diverse domenii si obiective asa cum au fost ele cuprinse in Declaratia de la Punta del Este.
Rezultatele Rundei Uruguay sunt concretizate in urmatoarele documente adoptate :
I. Actul final reprezentand rezultatele negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay.
II. Acordul privind instituirea (infiintarea) Organizatiei Multilaterale de Comert (OMC).


Sectiune 1 A: Acordurile asupra comertului cu marfuri
1. Acordul General pentru Tarife si Comert din 1994
a) Memorandum de acord privind interpretarea articolului II: l.b.
b) Memorandum de acord privind interpretarea articolului XVII.
c) Memorandum de acord privind dispozitiile relative la balanta de plati.
d) Memorandum de acord privind interpretarea articolului XXIV.
e) Memorandum de acord privind interpretarea articolului XXV.
f) Memorandum de acord privind interpretarea articolului XXVIII.
g) Memorandum de acord privind interpretarea articolului XXXV.
2. Protocolul Rundei Uruguay anexat la GATT-ul din 1994.


3. Acord relativ la agricultura.
4. Acord relativ la masurile sanitare si fitosanitare.


5. Acord relativ la textile si imbracaminte.
6. Acord relativ la obstacole tehnice in calea comertului.
7. Acord relativ la masurile privind investitiile legate de comert.
8. Acord relativ la punerea in aplicare a articolului VI.


9. Acord relativ la punerea in aplicare a articolului VII.
10. Acord relativ la inspectia inainte de expediere.


11. Acord relativ la regulile de origine.
12. Acord relativ la procedurile in materie de licenta de import.
13. Acord relativ la subventii si masuri (taxe) compensatorii.
14. Acord relativ la salvgardari.
Sectiune l.B. Acord general pentru comertul cu servicii si anexe.
Sectiune l.C. Acord relativ la aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert, inclusiv comertul cu marfuri contrafacute.
Sectiune 2. Memorandum de acord privind regulile si procedurile vizand reglementarea diferendelor.
Sectiune 3. Mecanisme de examinare a politicilor comerciale.


Sectiune 4. Acorduri comerciale plurilaterale.
Sectiune 4a) Acord relativ la comertul cu aeronave civile. Sectiune 4b) Acord relativ la pitele publice (achizitii guvernamentale). Sectiune 4c) Aranjament international relativ la produsele lactate. Sectiune 4d) Aranjament relativ la carnea de bovine.


III. Decizii si declaratii ministeriale
1. Decizie privind masurile in favoarea tarilor mai putin avansate.
2. Declaratia relativ la contributia Organizatiei Mondiale de Comert la o mai mare coerenta in elaborarea de politici comerciale la nivel mondial.
3. Decizie privind procedurile de notificare.


4. Evaluarea in vama:
a) Declaratie privind cazurile in care administratia vamilor are dreptul (motive) de a se indoi de sinceritatea si exactitatea valorii declarate.
b) Taxa care se refera la valori minimale si la importuri, efectuate de catre agenti, distribuitori si concesionari exclusi
5. Obstacole tehnice in calea comertului.
a) Memorandum de acord propus cu privire la un sistem de informare OMC -ISO (Organizatia Mondiala de Comert - Organizatia Multilaterala de Normalizare).
b) Decizia privind examinarea (cercetarea) publicatiei Centrului de Informare ISO - CEI (Organizatia Internationala de Normalizare - Comisia Electronica Internationala).
6. Decizie relativ la masurile privind efectele negative posibile ale programului de reforma din tarile cel mai putin avansate si tarile in dezvoltare, importatori neti de produse alimentare.
7. Acord general pentru comertul cu servicii (GATS).
a) Decizie privind aranjamentele institutionale relative la Acordul general pentru comertul cu servicii.
b) Decizie privind unele proceduri de reglementare a diferendelor silite de telurile (scopurile) Acordului general pentru comertul cu servicii.


c) Decizie privind aliniatul b) al articolului XIV.
d) Decizie privind negocierile pentru telecomunicatii de baza.
e) Memorandum de acord privind angajamentele relativ la serviciile financiare.
f) Decizie privind serviciile financiare.


g) Decizie privind serviciile profesionale.
h) Decizie privind circulatia (miscarea) persoanelor fizice.
8. Decizie cu privire la punerea in aplicare a articolului XXIV: 2 din Acordul relativ la pietele publice (achizitiile guvernamentale).
9. Decizie pentru aplicarea si reexaminarea Memorandumului de acord cu privire la regulile si procedurile guvernand reglementarea diferendelor.
10. Decizie privind ameliorarile regulilor si procedurilor de reglementatre a diferendelor GATT-ului.
11. Acord relativ la punerea in aplicare a articolului VI al GATT-ului din 1994.
a) Decizie privind masurile contra abaterilor (anti-contournement).
b) Decizie privind criteriul de examinare pentru grupele speciale insarcinate cu rezolvarea diferendelor.
12. Decizie privind reglementarea diferendelor in conformitate cu Acordul relativ la punerea in aplicare a articolului VI din GATT - 1994 - ori la Partea a V-a a Acordului relativ la subventii si masuri compensatorii din 1994.
SUCCINTA, PREZENTARE A REZULTATELOR RUNDEI URUGUAYIn luna aprilie 1994 a avut loc reuniunea ministeriala a Comitetului pentru Negocierile Comerciale si cu acest prilej s-a semnat la Marrakech (Maroc), de catre 124 de state, Actul final al Rundei Uruguay. Dupa ratificarea acestui document de catre statele semanatare, rezultatele rundei au fost puse in aplicare incepand cu anul 19951. Prin semnarea acestui document, tarile semnatare au convenit sa puna bazele unui sistem comercial multilateral, intarit, sil si transparent.
Actul final este documentul prin care participantii la negocieri:
- au convenit Acordul de creare a Organizatiei Mondiale de Comert (OMC), precum si o serie de declaratii si decizii ministeriale;
- se angajeaza sa supuna acceptarii, conform procedurilor nationale, Acordul privind crearea OMC.
Acordul privind crearea OMC este instrumentul juridic principal al rezultatelor rundei. Acesta defineste sfera de actiune a OMC, functiile sale, structura institutionala, membrii originari, procedurile de aderare de noi membri. Sunt anexate si fac parte integranta din acest acord toate celelalte acorduri si memorandumuri de acord care includ rezultatele negocierilor pe domenii specifice.
OMC este conceputa ca o organizatie independenta, in afara sistemului ONU, dar care va conlucra cu institutii si organizatii cu caracter economic, inclusiv cele din sistemul ONU.
OMC va constitui forul multilateral de punere in aplicare a ansamblului masurilor de liberalizare a comertului cu marfuri, servicii si drepturi de proprietate intelectuala, de desfasurare de noi runde de negocieri pentru extinderea liberalizarii in comertul cu produse agricole, industriale si cu servicii, precum si de supraveghere multilaterala a punerii in aplicare a prevederilor referitoare la regulile, disciplinele si practicile de comert convenite.
OMC are caracter permanent si inlocuieste structura juridica si institutionala a GATT, care din 1948 a functionat pe o baza provizorie.
Structura institutionala a OMC, mult mai complexa decat a GATT-ului (1947), va fi alcatuita din:
- Conferinta Ministeriala, organul suprem al OMC, alcatuita din reprezentantii tuturor statelor membre, la nivelul ministerial in care se va reuni cel putin odata la doi ani; intre sesiunile acesteia, activitatea va fi condusa de Consiliul general, in subordinea caruia vor functiona trei-consilii: Consiliul general pentru comertul cu marfuri, Consiliul General pentru comertul cu servicii si Consiliul general pentru drepturile de proprietate intelectuala legate de comert;
- la prima Conferinta Ministeriala a OMC urmeaza sa mai fie constituite: Comitetul pentru comert si dezvoltare, Comitetul pentru restrictii de balanta de plati si Comitetul pentru buget, finante si administratie.
- Sediul OMC este la Geneva, in cladirea vechiului GATT. Director general al OMC a fost ales (pe 4 ani) Renato Ruggiero (italian).
Prevederile Acordului privind crearea OMC, precum si a celorlalte acorduri anexate la acesta au caracter contractual (obligatoriu), avantajul participantilor decurgand direct din respectarea riguroasa a obligatiilor asumate.
OMC are o sfera mult mai larga de cuprindere decat GATT-ul, incluzand, pe langa reglementarea comertului cu marfuri si reglementarea comertului cu servicii, precum si aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert.In acest sens:
- a fost revizuit substantial textul vechiului Acord general, noul text purtand denumirea de GATT - 1994;
- a fost negociat Acordul General pentru Comertul cu Servicii (GATS), ca un cadru multilateral de principii si reguli pentru comertul cu servicii si pentru liberalizarea progresiva a acestuia prin runde succesive de negocieri multilaterale; GATS contine obligatii si discipline generale aplicabile in domeniul respectiv: clauza natiunii celei mai favorizate; clauza tratamentului national; transparenta in politicile nationale; evitarea practicilor monopoliste si a intelegerilor de exclusivitate; plati si transferuri; masuri de salvgardare in situatii specifice; securitatea nationala; sanatate etc.
La GATS sunt anexate liste nationale ale participantilor continand angajamente initiale privind masurile orizontale (aplicabile tuturor sectoarelor comertului cu servicii) cat si angajamente sectoriale (care prevad sectoarele in care participantii isi iau obligatia de a aplica prevederile Acordului); tot la GATS se gasesc si listele nationale de exceptii de la tratamentul natiunii celei mai favorizate; durata acestor exceptii este limitata la 10 ani, ele urmand sa fie reexaminate dupa 5 ani de la inceperea aplicarii lor;
- a fost negociat Acordul referitor la aspectele drepturilor de proprietate intelectuala care afecteaza comertul, inclusiv comertul cu marfuri contrafacute, care cuprinde reguli si proceduri pentru apararea drepturilor de proprietate intelectuala, precum si pentru lupta impotriva comertului cu marfuri contrafacute; acordul contine prevederi specifice privitoare la normele de protectie a drepturilor de autor, brevetelor de inventie, marcilor de fabrica si de comert, desenelor industriale si secretelor comerciale si stipuleaza tipuri de proceduri nationale pentru protectia impotriva contrafacerii si pirateriei intelectuale; pentru transpunerea in practica a acordului, tarile dezvoltate au la dispozitie un an pentru adoptarea legislatiilor nationale, iar tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie la economia de piata au la dispozitie 5 ani; tarile cel mai putin avansate beneficiaza de o perioada de tranzitie de 11 ani.
- totodata, a fost instituit un sistem integrat de solutionare a diferendelor, precum si un mecanism de examinare a politicilor comerciale ale statelor.
Intre rezultatele vizand liberalizarea si reglementarea comertului international incluse in Actul final pot fi mentionate in principal: a. sporirea oportunitatilor de export prin:
- reducerea, in medie, cu 40% a taxelor vamale de import pentru produsele industriale si agricole; majoritatea reducerilor convenite vor fi puse in practica, treptat, in cinci transe egale, esalonate pe 4 ani;
- reducerea progresiva, pe parcursul unei perioade de 6 ani, a sprijin ului intern acordat agriculturii, in medie cu 20% in tarile industrializate si cu 13,3% pentru tarile in curs de dezvoltare, intr-o perioada de 10 ani pentru tarile dezvoltate si 6 ani pentru tarile in curs de dezvoltare;
- reducerea progresiva, in tarile industrializate, cu 36% a cuantumului subventiilor de export pentru produsele agricole si cu 21% a cantitatilor de exporturi subventionate, intr-o perioada esalonata pe 6 ani;
- in privinta accesului la piete al produselor agricole, acordul prevede o mai mare transparenta si previzibilitate a regimurilor de import in special datorita transformarii in taxe vamale (tarificarii) a tuturor masurilor netarifare aplicate conform unei metodologii convenite;
- liberalizarea totala, pe parcursul unei perioade de 10 ani, a exportului de produse textile, prin cresterea progresiva a nivelului cotelor de acces practicate in prezent de o serie de tari industrializate, precum si reducerea, in prealabil, a taxelor vamale de import la aceste produse, asfel incat 51% din produse sa fie integrate in GATT pana la 1 ianuarie 2002, iar restul acestora nu mai tarziu de 1 ianuarie 2005;
b. liberalizarea comertului cu servicii prin convenirea acordarii multilaterale a clauzei natiunii celei mai favorizate si a tratamentului national, precum si prin luarea de angajamente initiale de liberalizare pe domenii si sectoare specifice;
c. intarirea si consolidarea regulilor de actiune impotriva practicilor de concurenta neloiala in comertul international cu marfuri prin:
- limitarea recurgerii la subventiile de export si precizarea mai clara a modalitatilor de aparare fata de asemenea practici prin instituirea de masuri compensatorii;
- intarirea modalitatilor de actiune impotriva practicilor de dumping si de eludare a masurilor anti-dumping;
- dezvoltarea regulilor si modalitatilor de cooperare vizand neutilizarea standardelor tehnice ca bariere in calea comertului;
- introducerea de noi reguli vizand folosirea licentelor de import ca instrument de administrare a unor restrictii la import si evitarea folosirii licentelor pentru accentuarea restrictiilor respective;
- dezvoltarea regulilor privitoare la posibilitatile de recurgere la protectie prin masuri de salvgardare in situatiile de crestere masiva a importurilor unor produse care risca sa produca sau au produs deja un prejudiciu grav productiei nationale;
- consolidarea si precizarea posibilitatilor de recurgere la masurile de protectie in situatii de dificultati ale balantelor de plati;
d. Principiul tratamentului diferentiat si mai favorabil pentru tarile in curs de dezvoltare a fost extins in negocieri, urmare a recentelor evolutii din Europa, si asupra tarilor in tranzitie la economia de piata. Acest principiu este reflectat in rezultatele Rundei Uruguay prin:
- angajamente mai mici, ativ Cu cele ale tarilor industrializate, cu privire la nivelul reducerii taxelor vamale de import pentru produsele industriale si agricole;
- angajamente mai reduse privind diminuarea sprijinului intern pentru agricultura, in paralel cu excluderea din aceste angajamente a unor forme de sprijin specifice tarilor in curs de dezvoltare sau necesare pentru asigurarea trecerii agriculturii la mecanismele economiei de piata in tarile aflate in tranzitie ;
- perioade mai indelungate (de pana la 10 ani) pentru punerea progresiva in aplicare a angajamentelor de liberalizare pentru produsele agricole;
- beneficierea de perioade de tranzitie in ce priveste alinierea unor politici economice si mecanisme comerciale la regulile de comert convenite (de ex. in domeniul subventiilor).
e) Finalizarea negocierilor, in cadrul Rundei Uruguay si semnarea Actului final de catre 124 tari in aprilie 1994, constituie o cotitura clara si ferma a comunitatii internationale spre cooperare si conlucrare pe baza de reguli de comert unanim acceptata. Prin aceasta se spera la evitarea razboaielor comerciale.
- Runda Uruguay va aduce nu numai un sistem multilateral intarit si consolidat ci si un impact pozitiv asupra comertului mondial. De aceea, finalizarea Rundei este primita, atat la nivel oficial cat si in lumea oamenilor de afaceri cu satisfactie si optimism asupra producerii efectelor scontate;
- se apreciaza ca punerea in aplicare a rezultatelor Rundei va antrena o sporire a comertului mondial, in medie, cu 12% pe an, iar venitul mondial va creste anual, pe acesta baza, cu 230 miliarde dolari. Se estimeaza ca volumul anual suplimentar ce va fi generat in comertul mondial de rezultatele Rundei Uruguay va fi de peste 200 miliarde dolari, fapt care va influenta in sens pozitiv cresterea economica la scara mondiala.
f. Natura si semnificatia angajamentelor asumate de ROMA,NIA in cadrul Rundei Uruguay:
- Pentru Romania, Runda Uruguay este a doua la care a participat, dar prima la care a putut sa participe efectiv la negocieri, ca si celelalte parti contractante si acceptata sa-si asume angajamente pe baza criteriilor si modalitatilor specifice unei economii de piata.
- in concordanta cu nivelul sau de dezvoltare, cu obiectivele si dificultatile tranzitiei la economia de piata, Romania a actionat in ultimii trei ani de desfasurare a Rundei (1991 - 1993) si indeosebi in faza finala a negocierilor in urmatoarele directii principale:
1. includerea in instrumentele juridice negociate de flexibilitati pentru tarile in curs de dezvoltare si tarile in tranzitie la economia de piata care sa vizeze angajamente mai reduse de liberalizare in comertul cu marfuri si servicii;
2. includerea de flexibilitati pentru acordarea unei perioade de tranzitie necesare alinierii treptate a unor mecanisme economice si comerciale nationale la noile reguli convenite (ex.: subventii, standarde tehnice, sprijin pentru agricultura etc);
3. materializarea flexibilitatilor generale in negocierile bilaterale cu unele state interesate in asumarea de angajamente efective privind consolidarea si reducerea taxelor vemale si in comertul de servicii.
In acest context, angajamentele specifice negociate ale Romaniei constau: a) In domeniul comertului cu produse agricole:
1. pentru 75% din numarul pozitiilor tarifare s-a obtinut consolidarea taxelor vamale la niveluri intre 50 - 375%, in functie de importanta economica a acestora;
2. pentru produsele la care taxele vamale au fost anterior consolidate in cadrul GATT (14 grupe de produse) s-a obtinut consolidarea acestor taxe la niveluri superioare (intre 275 - 375%); totodata, conform procedurilor de negociere generale, pentru aceste produse s-au luat angajamente, dupa caz, de acces minim sau de acces curent constand in contingente tarifare reprezentand 3% si respectiv 5% din nivelul consumului pentru care taxa vamala va fi de maxim 40% din nivelul initial al acestora;
3. S-a convenit, totodata, aplicarea unor reduceri la taxele vamale astfel negociate, in medie cu 24%, si punerea in aplicare a reducerilor pe o perioada de 10 ani (fata de 36% si respectiv de 6 ani in cazul angajamentelor tarilor dezvoltate);


b) in domeniul comertului cu produse industriale:
1. consolidarea taxelor vamale pentru toate produsele industriale la un nivel maxim de 35%, cu exceptia produselor inscrise deja in lista de concesii tarifare a Romaniei anexata la GATT, precum si cu exceptia unui numar limitat de produse pentru care o serie de tari au prezentat cereri specifice.


c) in domeniul comertului cu servicii:
1. consolidarea, in cadrul noului Acord General pentru Comertul cu Servicii, a prevederilor din legislatia in vigoare privind accesul investitorilor straini (si a miscarii de personal de conducere);
2. convenirea, de asemenea, de masuri de acces pentru o serie limitata de sectoare de servicii care pot sustine restructurarea economiei;
3. in faza finala a negocierilor, Romania a retras, dupa cum au facut majoritatea participantilor, ofertele sale initiale in domeniul serviciilor de transport maritim si in domeniul audio-vizualului.
4. Romania si-a rezervat, totodata, dreptul de a nu mai aplica clauza natiunii celei mai favorizate in domeniul transporturilor maritime si serviciilor de marketing, precum si vanzarii de bilete pentru transporturile aeriene.
RENEGOCIEREA PROTOCOLl FLUI DE ACCESIUNE A ROMA,NIEI LA GATT
- Renegocierea protocolului de accesiune la GATT este necesara intrucat in Romania dupa Revolutia din decembrie 1989, s-a schimbat sistemul economic bazat pe ificare supercentralizata.
- Vechiul Protocol de accesiune la GATT din 1971 s-a bazat pe angajamentul cantitativ (importurile Romaniei din partile contractante, luate impreuna, nu vor fi mai mici decat ritmul general al importurilor, prevazut in urile noastre cincinale si anuale). Eliminarea ificarii supercentralizate din economia romaneasca, incepand cu anul 1990, face imposibila respectarea obligatiei asumate de Romania prin angajamentul cantitati
- Ca urmare, In paralel cu desfasurarea Rundei Uruguay, a inceput procesul de renegociere a protocolului de accesiune care nu s-a finalizat odata cu runda ci a continuat si in anul 1994.
- Negocierile se f

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact