Supravegherea bancara

Supravegherea bancara

Supravegherea prudentiala

Supravegherea bancara este actvitatea pe care o desfasoara autoritatea de supraveghere bancara asupra tuturor entitatilor componente ale siszemului bancar romanesc care consta in urmarirea modului in care aceste respecta reglementarile prin care sunt statuate cerintele prudentiale care sa asigure atat alicarea unei politici si practici bancare prudente in interesul bancii respective si a clientilor acesteia, cat si credibilitatea si viabilitatea intregului sistem.

Avand in vedere ca supraveghrea prudential a unei banci se desfasoara pe intregul interval cuprins intre acordarea autorizatiei de functionare a acesreia si retragerea autorizatiei, raportul juridic dintre banca centrala ,in calitatea sa de autoritate de 636d38g supraveghere si o banca comerciala exista si se manifesta,in mod diferentiat in raport de aspectele specifice momentului analizat,pe tot parcursul supravegherii[1].

Supravegherea realizata de Banca Nationala a Romaniei se realizeaza sub diferite modalitati

a)prin raportarile periodice pe care bancile trebuie sa le transmita in conformitate cu reglementarile in domeniu

b)cu prilejul prezentarii, spre aprobarea autoritatii, a unor modificari in situatia bancii

c)prin inspec'iile pe care personalul de specialitate al bancii centrale le desfasoara la sediul bancii si la sediile secundare ale acesteia,atat in cadrul unor tematici generale aplicabile tuturor entitatilor din sistem, cat si in perioadele consacrate verificarii concrete a modului in care se aplica practic reglementarile an materie de catre banca supusa actiunii de supraveghere.

In oricare din modalitati, Banca Nationala a Romaniei isi exercita dreptul conferit de lege, atat conform art. 26 din Legea nr. 101 1998 privind Statutul B.N.R. cu modificarile si completarile ulterioare, cat si conform art. 66 din Legea bancara de a supraveghea banca, care are obligatia de a respecta cerintele prudentiale si de a prezenta autoritatii de supraveghere felul in care le aplica in practica.

In prima modalitate, in conformitate ce reglementarile emise de B.N.R. in aplicarea legii banca transmite raportatarea periodica prin care aduce la cunostinta autoritatii de supraveghere felul in care s-a incadret, prin activitatea pe care o desfasoara, in cerintele prudentiale cerute de reglemenrari. Pe baza acestor informatii, este oferita B.N.R. o imagine concreta si conclidenta a situatiei bancii.Daca se constata incalcari ale prevederilor legale chiar din aceste raportari,este suficient ca autoritatea de supraveghere sa treaca la aplicarea unei sanctiuni din cele prevazute in art. 69alin. 2 din Legea nr. 58

In cea de-a doua modalitate, autoritatea de autorizare si supraveghere analizeaza documentele transmise de banca putand solicita si alte informatii.

In vederea atingerii scopului urmarit de activitatea de supraveghere, art. 68 din Legea bancara prevede ca bancile sunt obligate sa permita personalului B.N.R. si auditorilor independenti care efectueaza inspectia sa le examineze toate documentele si informatiile legate de administrarea, controlul intern si operatiunile bancii, astfel cum vor fi solicitate de acestia.

Dreptul, legal garantat, al supraveghetorilor atrage dupa sine obligatia acestora de a verifica cu toata responsabilitatea documentele si informatiile care le sunt puse la dipozitie, astfel incat actiunea de inspectie sa-si atinga obiectivele propuse in spiritul si in litera legii.

Actiunea de inspectie se finalizeaza printr-un act care cuprinde constatarile faptice ale supraveghetorilor, eventualele fapte care constituie incalcari ale disciplinei bancare.

Circumstantierea exacta a faptelor savarsite trebuie sa corespunda vointei legiuitorului si de aceea consemnarile din actul de inspectie bancara, ca si cele preluate in actul de aplicare a sanctiunii, trebuie sa nu dea nastere la posibilitatea unei neclaritati, atat cu privire la aspectele practice, cat si cu privire la increderea juridica corespunzatoare. Cele doua acte vor constitui temeiul avut in vedere de cei abilitati sa judece o eventuala contestatie[2].

Inscrierea tuturor elementelor, in mod clar, si aplicarea sanctiunii in termenii legii constituie o garantie a eficacitatii actului de supraveghere prudentiala. Actul de aplicare al sanctiunii,odata comunicat, poate fi contestat in termen de 15 zile, intr-un prim grad de jurisdictie, la Consiliul de administratie al B.N.R.. Hotararea data de acesta nu are caracter definitiv, fiind supus gradului superior de jurisdictie, la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In cazul sucursalelor si filialelor bancilor straine, echipele de inspectie pot include si reprezentanti ai autoritatii de supraveghere din tara de origine a bancii straine.

Pentru supravegherea bancilor romane care functioneaza in strainatate, B.N.R.copereaza cu autoritatile de supraveghere ale tarilor respective.

Necesitatea unei atitudini prudentiale impuse bancilor decurge, in primul rand, din rolul bancilor, a sistemului bancar in economie. Situatia economica si financiara a agentilor economici si a persoanelor fizice este pe larg imbinata in procesul serviciilor bancare si orice destabilizare a bancilor poate conduce la multiple fenomene de criza in economie,in viata intreprinderilor si a persoanelor fizice.

Legea bancara, prin art. 70, a dat B.N.R. si posibilitatea de a aplica anumite masuri in scopul remedierii situatiei bancii. Acestea pot fi luate fie de comun acord intre cele doua parti, fie pot fiimpuse bancii de catre banca centrala,in calitate de autoritate de supraveghere.

Normele prudentiale reglementand autorizarea bancilor si supravegherea acestora sunt impuse de necesitatea evitarii panicilor si preocuparea pentru asigurarea securitatii economiilorpublicului depuse in aceste banci.

Desi supravegherea bancilor raspunde preocuparii de securitate si sanatate financiara a institutiilor bancare considerate individual, ratiunea fundamentala a reglementarii prudentiale a bancilor este preocuparea pentru securitatea sistemului bancar in ansamblul sau si, in ultima instanta, a economiei nationale .

Daca, in urma efectuarii actiunilor de supraveghere, Banca Nationala a Romaniei constata incalcarea legii si a reglementarilor prudentiale sau o situatie financiara precara, aceasta poate aplica o serie de sanctiuni: avertisment scris dat bancii, limitarea operatiunilor bancii, retragerea aprobarilor date conducatorilor bancii,retragerea autorizatiei bancii respective, precum si o serie de masuri de remediere, inclusiv masuri de instituire a supravegherii speciale a bancii sau a administrarii speciale a acesteia[5].

Masuri de supraveghere speciala si de administrare speciala a bancilor

Masuri de instituire a supravegherii speciale

Societatile bancare, societati comerciale cu statut special, datorita obiectului lor de activitate, se supun, pe parcursul functionarii lor, cerintelor prudentiale prevazute de Legea nr. 58/1998. Controlul respectarii de catre banci a acestor cerinte si sanctionarea nerespectarii lor sunt efectuate de ctre Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de supraveghere prudentiala bancara. In acelasi mod, banca centrala este cea care hotaraste luarea masurilor de instituire a supravegherii speciale si a administrarii speciale a bancilor in temeiul art. 75 din Lege.

Consiliul de administratie al B.N.R. poate hotari luarea masurilor de instituire a supravegherii speciale a bancilor,potrivit art. 76 din Legea nr.58/1998,in doua situatii:

a)incalcarea legii sau a reglementarilor prudentiale emise de Banca Nationala a Romaniei, constatata in urma efectuarii actiunilor de supraveghere si /sau a analizei raportarilor bancii;

b)constatarea unei situatii financiare precare.

Supravegherea speciala este exercitata printr-o comisie instituita in acest scop,formata din cinci-sapte specialistidin cadrul B.N.R., dintre care unul va indeplini functia de presedinte si celalalt, pe cea de vicepresedinte.

Atributiile consiliului se stabilesc de consiliul de administratie al bancii centrale si se refera,in principal,potrivit art.77 din legea bancara,la

a) urmarirea modului in care conducera bancii actioneaza pentru stabilirea si aplicarea masurilor necesare remedierii deficientelor inscrise in actul de control intocmit de organele de inspectie ale Bancii Nationale a Romaniei

b) avizarea actelor de decizie ale organelor statutare ale bancii, referitoare la situatia financiara si la incadrarea in reglementarile prudentiale,precun si la obligarea la suspendarea sau desfiintarea unor asemenea acte

c) modificarea reglementarilor proprii ale bancii

d) limitarea si sau suspendarea unor activitati si operatiuni bancare pe o anumita perioada

e) orice alte masuri care se considera necesare pentru remedierea situatiei bancii.

Conform art.77 alin. 2 din Legea nr. 58/1998,comisia de supraveghere speciala nu se substituie conducerii bancii. Alin. 3 prevede ca in perioada exercitarii supravegherii speciale,adunarea generala a actionarilor,consiliul de administratie si conducatorii bancii nu pot hotari masuri contrare celor dispuse de comisia de supraveghere speciala.

Membrii comisiei de supraveghere speciala au acces la toate documentele si registrele bancii,fiid obligati sa pastreze secretul privind operatiunile bancare.Comisia de supraveghere speciala prezinta rapoarte periodice Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei asupra situatiei bancii.In functie de concluziile rezultate din rapoarte,acest organ hotaraste asupra incetarii sau continuarii supravegherii speciale,fara a depasi o perioada mai mare de 120 de zile de la instituirea acestei masuri.

In cazul in care in activitatea bancii se constata in continuare deficiente grave,Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei poate hotari,in temeiul art. 78 din legea bancara,trecerea la masuri de administrare speciala.

Masuri de administrare speciala a bancilor

Potrivit art. 79 din Legea nr.58/1998, masurile de administrare speciala a bancii se pot dispune in situatia in care Banca Nationala a Romaniei constata sau este sesizata cu privire la urmatoarele situatii:

a) masurile de supraveghere speciala nu au dat rezultate intr o perioada de panaa la 120 de zile;

b) exista date certe care conduc la concluzia ca banca va deveni insolvabila in urmatorele 90 de zile

Ipoteza descrisa de art. 79 alin. 1 lit.b) din Lege reprezinta o situatie de faliment iminent prefaliment), astfel ca intelesul sau rezulta din interpretarea sistematica a acestei norme si a dipozitiilor art.2 din Legeanr. 83 1998,potrivit carora o banca este considerata in stare de faliment,daca se afla in una din urmatoarele situatii

a)      banca nu a onorat integral creante certe, lichide si exigibile, de cel putin 30 de zile;

b)     valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului sau.

Acest text vizeaza doua situatii: insolventa (art.2 lit.a, exprimand absenta fondurilor banesti necesare platii obligatiilor scadente) si insolvabilitatea (art.2 lit.b, reprezentand dezechilibrul patrimonial al debitorului, caracetrizat prin preponderenta activului fata de pasiv).

Din interpretarea sistematica a celor doua dispozitii legale rezulta ca starea de faliment iminent vizata de art.79 alin.1 lit.b din Legea nr.58/1998, care poate intemeia instituirea de catre B.N.R. a masurii administrarii speciale a bancii, se refera doar la insolvabilitatea iminenta. Pe cale de consecinta B.N.R. nu poate institui administrarea speciala in ipoteza in care exista date certe ca banca va intra in stare de insolventa.

Potrivit art.80 din Legea Bancara, activitatea de administrare speciala este efectuata de un administrator special, stabilit de Consiliul de administratie al B.N.R., care poate fi persoana fizica sau juridica specializata. Un anunt privind instituirea administrarii speciale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in mai multe ziare de circulatie nationala.

Administratorul special preia integral atributiile consiliului de administratie al bancii supuse acestui regim. Pe perioada aplicarii adminstrarii speciale se suspenda dreptul de vot al actionarilor in adunarea generala, in privinta numirii si revocarii administratorilor, dreptul la dividende al actionarilor, activitatea consiliului de administratie si a cenzorilor, precum si dreptul de remuneratie al administratorilor si al cenzorilor.

Administratorul special instiinteaza compartimentele din cadrul bancii, precum si sediile secundare cu privire la luarea unor astfel de masuri.

In termen de 45 de zile de la numire, administratorul special va prezenta un raport scris Consiliului de Administratie al B.N.R., cu privire la starea financiara a bancii si posibilitatea redresarii situatiei acesteia din punct de vedere al sigurantei financiare si anexeaza documente referitoare la evaluarea activelor si pasivelor bancii.

In termen de 15 zile de la primirea raportului, Consiliul de administratie al B.N.R. decide, in temeiul art.82 din Legea nr.58/1998, asupra prelungirii activitatii administratorului special, pe o perioada limitata, sau retrage autorizatia si sesizeaza instanta competenta pentru declansarea procedurii de lichidare a bancii.

In ipoteza prelungirii mandatului administratorului special, acesta are obligatia de a prezenta periodic Bancii Nationale a Romaniei evaluarea situatiei financiare a bancii. Daca consiliul de administratie al bancii centrale constata, pe baza informarilor administratorului special, ca banca s-a redresat din punct de vedere financiar si se incadreaza in parametrii de supraveghere prudentiala stabiliti prin lege si prin reglementarile Bancii Nationale a Romaniei, masurile de administrare speciala vor inceta si banca isi va relua activitatea sub controlul organelor sale statutare.