 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
|
|
Evaluarea intreprinderii prin mecanismul optiunilor |
|
| Analiza precedenta a evidentiat posibilitatea de crestere a renilitatii si de reducere a riscului unei actiuni sau ale unui activ financiar, prin intermediul cumpararii si nzarii e optiuni. Ceea ce este foarte interesant, pentru eluarea unei intreprinderi care coteaza in bursa, este faptul ca mecanismul optiunilor poate oferi, teoretic si practic, posibilitatea de eluare a capitalurilor proprii, a datoriilor financiare riscante si posibilitatii de identificare a riscului de faliment al intreprinderii. Ca si optiunea de nzare, loarea raspunderii actionarilor este mai mare atunci cand situatia neta scade. Sunt doua situatii: 1. de raspundere limitata, cand loarea raspunderii actionarilor este egala cu capitalurile proprii si scade proportional pana la epuizarea capitalului social (peste aceasta limita, marimea negati a situatiei nete indica o pierdere neta a im-prumutatorilor) si 2. de reaspundere nelimitata, cand raspunderea actionarilor se extinde asupra patrimoniului lor personal, prezent si viitor. In baza eluarii intreprinderii, prin modelul BS, putem desprinde urmatoarele corelatii: 1. loarea capitalurilor proprii este cu atat mai mare, cu cat loarea activului economic este mai mare; 2. loarea capitalurilor proprii este invers proportionala cu marimea datoriilor intreprinderii (inclusiv pentru plata dobanzii); 3. cu cat scadenta datoriilor este mai indepartata, cu atat loarea capitalurilor proprii este mai mare; 4. cu cat rata dobanzii de piata (fara risc) este mai mare, cu atat loarea capitalurilor proprii este mai importanta (scade loarea de piata a datoriilor); 5. cu cat riatia ratei de renilitate a intreprinderii fata de medie (volatilitatea) este mai mare, cu atat creste loarea capitalurilor proprii; in consecinta, un risc economic important influenteaza favorabil loarea capitalurilor proprii. Actionarii sunt, deci, tentati sa realizeze investitii riscante. Mai mult decat in cazul optiunilor asupra actiunilor-suport, optiunea de a detine un activ economic si optiunea de a vinde acest activ au elemente componente riabile care sunt determinate de politica actionarilor si a conducatorilor intreprinderii. Este vorba de politica lor privind investitiile si nivelul de risc asumat, volumul datoriilor si scadenta acestora, renilitatea activului economic si distribuirea rezultatelor lor etc. acorda mai multa suplete in folosirea activului economic, ca suport pentru a detine actiuni la intreprinderea respecti si de a creste continuu loarea. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
