Sub ipotezele de mai sus, rata de actualizare pentru calculul VAN poate fi rata renilitatii proiectului determinata cu ajutorul CAPM, respectiv rata dobanzii fara risc*, ajustata cu prima de risc sistematic (de piata) a proiectului analizat. Cu alte cuvinte, daca obietivul urmarit este maximizarea valorii intreprinderii, atunci institorii de capital nu vor accepta decat proiecte cu o astfel de VAN pozitiva. Ceea ce inseamna ca rata interna de renilitate (RIR) a proiectului de institii trebuie sa fie mai mare decat rata renilitatii ceruta de institori, dupa modelul normativ oferit de CAPM. fn raport cu "dreapta pietei de capital = CML", toate proiectele caracterizate prin RIR si fi , ce le plaseaza deasupra CML, sunt accepile (au VAN > 0). Dimpotriva, proiectele situate sub CML, sunt respinse (au VAN < 0, a se dea . 16.1) Este, de asemenea, posibil sa se utilizeze rata renilitatii intreprinderii pentru proiectele ei de institii care prezinta acelasi risc de exploatare (variabilitatea profitului din exploatare).Intrucat lucram inca sub ipoteza separarii deciziei de institii de cea de finantare, consideram proiectele de institii finantate integral din capitaluri proprii. Ceea ce intereseaza, deocamdata, este determinarea unei VAN pur economice, neafectate inca de modalitatea de finantare (din surse proprii si imprumutate). Ulterior, vom urmari evaluarea proiectelor de institii si in conditii de costuri diferite ale surselor de capital.
In consecinta, orice proiect de institii este evaluat prin atie cu oricare alta oportunitate de institii de pe piata financiara care comporta acelasi risc.
Utilizarea renilitatii, obtinute cu ajutorul CAPM, se face sub urmatoarele ipoteze:
1) proiectul de institii este integral finantat din capitaluri proprii (ipoteza implicita);
2) renilitatea ceruta (normata) este o renilitate neta de impozit;
3) coeficientul fi este o masura a riscului global al proiectului de institii, care cuprinde riscul de afaceri si riscul financiar.
|
