 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Analiza rezultatelor intreprinderii
|
|
Alte tipuri de analiza a contului de rezultate |
|
| Analiza soldurilor intermediare de gestiune nu este singura posibilitate de analiza a contului de rezultate. Aceasta este un model de analiza sugerat de modul continental de conilitate, adoptat si de reforma conilitatii de la noi din tara. (1)Tarile anglo-saxone (Anglia, SUA, Canada etc.) practica analiza functionala a contului de rezultate. Exista, de asemenea, (2) analiza prin cheltuielile directe pe produs si (3) analiza prin cheltuielile variabile, in raport cu cifra de afaceri (o analiza a pragului de renilitate).4 (1) In timp ce analiza soldurilor intermediare de gestiune evidentiaza rezultatele pe cele trei domenii de activitate ale intreprinderii: de exploatare (industriala si comerciala), financiara si exceptionala, analiza functionala evidentiaza rezultatele pe functiuni ale intreprinderii: de productie, comerciala, cercetare-dezvoltare, de trezorerie (financiar-conila) etc. O functiune reuneste un ansamblu de actiuni care conduce spre acelasi scop, spre aceeasi activitate, dar care se intercoreleaza cu celelalte functiuni, pentru realizarea obiectivului general al intreprinderii (reflectat, din punct de dere financiar, in rezultatul net, profitul intreprinderii). Contul britanic de profit si pierderi, Situatia nitului in SUA sau Starea rezultatelor in Canada se construiesc dupa schema care urmeaza: Analiza functionala a contului de rezultate in tarile anglo-saxone Tabelul nr. 23.5. Venituri, cheltuieli, rezultate Functiunea Vanzari - Costul marfurilor revandute Comerciala - Costul de productie al produselor vandute De productie = Profitul brut al vanzarilor (Marja bruta) - Cheltuieli de desfacere Comerciala - Cheltuieli generale si administrati Administratie = Profitul din exploatare (Rezultatul exploatarii) + Alte nituri si cheltuieli (financiare, exceptionale) = Venitul inainte de impozitare - Participarea salariatilor - Impozitul pe nit = Venitul net (Rezultatul exercitiului) Contul de rezultate, astfel structurat pe functiuni, permite luarea deciziilor de gestiune pe functiuni: reducerea cheltuielilor de productie, inghetarea cheltuielilor administrati etc. Decizia priste ansamblul cheltuielilor legate de realizarea unei functiuni (salarii, aprovizionari, cheltuieli financiare, amortizari etc.) Se poate spune ca ambele tipuri de analiza a contului de rezultate au un rol bine delimitat si o utilitate indiscuila si, de aceea, sunt recomandate amandoua pentru analiza renilittii intreprinderii. (2) Analiza prin cheltuielile directe, mai apropiata de practica din tara noastra, porneste de la identificarea cheltuielilor legate direct de fabricarea unui produs (sau ocazionate direct de functionarea unei masini, a unui atelier, a unei uzine). Cheltuielile indirecte, comune mai multor produse (masini, ateliere etc.) sunt repartizate fiecarui obiect al calculatiei, proportional cu cheltuielile directe, silindu-se, pentru aceasta, o gama de chei succesi de repartizare. Pentru analiza prin cheltuielile directe, contul de rezultate poate fi prezentat in felul urmator: Analiza prin cheltuielile directe a contului de rezultate Tabelul nr.23.6. Cifra de afaceri (vanzarile) - Cheltuielile directe = Marja asupra cheltuielilor directe - Cheltuielile indirecte = Rezultatul (net al) exercitiului Dificultatile intampinate, in acest tip de analiza, tin de o categorie de cheltuieli care au un caracter ambiguu (fiind atat directe, cat si indirecte), cum sunt cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor, care ocupa o pondere insemnata in totalul cheltuielilor. De asemenea, calculatia este destul de anevoioasa si intarzie efectuarea analizei. Ramane, totusi, un tip de analiza interesant pentru a determina contributia fiecarui produs, in absorbirea cheltuielilor indirecte, favorizand fabricatia si vanzarea produselor care au cele mai mari marje asupra cheltuielilor directe. Pe temeiul absorbtiei tuturor cheltuielilor indirecte, de catre produsele aflate in fabricatie, se poate propune fabricarea si comercializarea unui produs, la un pret mai scazut al carui cost de productie sa fie aproape de costul sau direct. Acest tip de analiza nu se substituie celorlalte doua prezentate anterior, ci le completeaza. (3) Analiza pragului de renilitate permite obtinerea unor informatii de gestiune utile pentru previziunea bugetului intreprinderii, referitoare la: a/ - cifra de afaceri, pentru care rezultatul intreprinderii este nul (vanzarile sunt egale cu cheltuielile variabile si fixe); b/ - beneficiul previzional la o variatie data a cifrei de afaceri; c/ - cifra de afaceri pentru a obtine un beneficiu dorit; d/ - care sa fie cifra de afaceri pentru a mentine un anumit beneficiu, in conditiile in care cresc cheltuielile fixe. Aceasta metoda porneste de la separatia cheltuielilor in variabile, in raport cu cifra de afaceri si in fixe, independente de variatia cifrei de afaceri. fn conformitate cu aceasta metoda, contul de rezultate are urmatoarea structura: c) - cifra de afaceri necesara pentru a obtine un beneficiu dorit (de ex. de 250 mii.lei): M.C.V. = C.F. + Rezultat = 100 + 250 = 350 mii.lei Deci : CA =350:20% = 1750 mii. lei d) - cifra de afaceri necesara pentru a mentine beneficiul anterior, in conditiile cresterii cheltuielilor fixe (de exemplu, cu 20 mii.lei): M.C.V. = (100 + 20) + 200 = 320 mii.lei Deci CA. =320:20%= 1600 mii. lei Analiza, pe baza pragului de renilitate, ofera posibilitatea determinarii unor informatii de gestiune interesante din punctul de dere al calculului economic, dar mai putin pertinente din punct de dere al realitatii economice. Separatia, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, nu ramane constanta in timp si nici pentru variatii mai mari ale cifrei de afaceri. De aceea, metoda da bune rezultate numai la intreprinderile de marime mica, la nil de atelier, uzine si la intreprinderile comerciale la care aceasta separatie nu suporta modificari sensibile. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
