 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Asigurarile sociale de stat
|
|
Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat |
|
| Cheltuielile bugetare destinate ocrotirii cetatenilor din tara noastra prin asigurarile sociale de stat au crescut continuu. Principalele forme de ocrotire a cetatenilor in cadrul asigurarilor sociale de stat sunt: a. pensiile ; b. trimiterile la tratament balnear si odihna ; c. indemnizatiile si ajutoarele; d. unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii. a. Pensiile Pensiile constituie forma principala de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale. Pensiile sunt plati lunare ce se fac persoanelor care isi inceteaza activitatea datorita atingerii unei anumite limite de varsta, invaliditatii, pe tot timpul vietii de la pensionare, copiilor urmasi pana la o anumita varsta si sotiei care are calitatea de urmas, pentru a li se asigura acestora conditii decente de viata. /> Pensiile se acorda in raport cu salariul, tuturor cetatenilor care au implinit varsta prevazuta de lege, au vechimea necesara in munca ori si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca datorita unor accidente sau boli, precum si urmasilor. Principiul calauzitor al sistemului de pensionare il constituie imbunatatirea raportului dintre pensie si salariul tarifar", adica asigurarea unei juste corelari intre nivelul pensiilor si cel al salariilor. Acest principiu stimuleaza perfectionarea pregatirii angajatilor si cresterea aportului lor la dezvoltarea economico-sociala a larii. Sistemul de pensii din Romania este intemeiat pe principiile echitatii sociale, ele fiind silite in concordanta cu contributia adusa de fiecare cetatean la dezvoltarea economico-sociala a tarii, realizand, in acelasi timp, un raport echiil intre veniturile care provin din salariu si cele ce se oblin din pensie, astfel incat sa se asigure stimularea persoanelor care lucreaza in diferite domenii economice, sociale, culturale etc, precum si realizarea unor proportii echiile intre diferitele categorii de pensii. La baza sistemului de pensionare se mai afla urmatoarele principii : ' fondurile banesti necesare platii pensiilor se formeaza din contributiile-agentilor economici, institutiilor publice, ale intreprinzatorilor particulari si cetatenilor care folosesc personal casnic; ' stimularea realizarii unei vechimi cat mai mari in munca ; ' determinarea cuantumului pensiei in functie, in primul rand, de conditiile existente la locul de munca ; ' justa corelare a pensiei de invaliditate cu pensia pentru munca depusa si limita de varsta ; ' instituirea pensiei suplimentare din contributia personala a salariatilor. Statul roman garanteaza dreptul la pensie fiecarui cetatean indiferent de sex si nationalitate si acorda sprijin material prin asistenta sociala persoanelor inapte de munca si lipsite de mijloace de existenta. O persoana poate primi o singura pensie de baza integrala de asigurari sociale ; daca aceeasi persoana este indreptatita sa primeasca doua sau mai multe pensii, ea poate oricand sa opteze pentru una dintre ele. Persoanele care au lucrat in sectorul de stat si in alte sectoare cu sisteme proprii de asigurari sociale primesc atat pensia de asigurari sociale de stat, cat si pensia ce li se cuvin din acele sectoare, in raport cu munca depusa si cu vechimea in munca ; suma pensiilor cumulate nu poate insa depasi nivelul pensiei de asigurari sociale ce s-ar fi cuvenit, persoanei in cauza in situatia in care intreaga munca depusa ar fi fost prestata intr-o unitate de stat. Actele procedurale pentru dobandirea pensiilor si pensiile sunt scutite de plata oricarui impozit si taxa. Dreptul la pensie este imprescriptibil si pensiile nu pot fi cedate nici partial, nici loial. Prin asigurarile sociale de stat se acorda urmatoarele pensii: pensia pentru munca depusa si limita de varsta; pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala; pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului de munca; pensia de urmas; pensia suplimentara. Pensia pentru munca depusa si limita de varsta. Acordarea acestei pensii necesita indeplinirea cumulativa a doua conditii, si anume : sa fie implinita varsta cand se considera ca nu mai exista capacitate normala de munca si sa existe o anumita vechime in munca. Pensia se acorda pe viata, la cererea agentului economic ori a institutiei publice, barbatilor dupa implinirea varstei de 62 de ani, De la acest regim general exista o serie de dispozitii cu caracter derogatoriu in ceea ce priveste varsta de pensionare si/sau vechimea in munca, astfel : a. pentru persoanele care au lucrat in conditii foarte grele, foarte vatamatoare etc, limita de varsta la pensionare coboara pana la 50 de ani; b. nevazatorii primesc pensia integrala pentru munca depusa la implinirea varstei de 50 de ani barbatii si 45 de ani femeile, daca au o vechime in munca de cel putin 15 ani, respecti 10 ani ; c. minerii care au lucrat in subteran minimum 20 de ani pot cere pensionarea indiferent de varsta ; d. persoanele care nu au vechimea integrala in munca, dar au lucrat cel putin 10 ani, primesc pensia dupa implinirea varstei de 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile, calculata proportional cu numarul anilor de vechime in munca ; e. mamele care au vechimea in munca de 25 ani si au nascut cel putin 3 copii pe care i-au crescut pana la varsta de 10 ani, sunt indreptatite sa ceara pensionarea inainte de implinirea varstei legale de incetare a activitatii, astfel: cu un an pentru 3 copii, cu doi ani pentru 4 copii, cu trei ani pentru mai multi copii; f. reduceri ale varstei de pensionare ori ale vechimii in munca s-au mai acordat printr-o reglementare speciala cu aplicabilitate limitata la perioada 1 martie ' 31 decembrie 1990 ; g. persoanele incadrate in munca dornice sa continue activitatea si dupa implinirea varstei de 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile pot solicita, cu 3 luni inainte de implinirea acestor varste, ca unitatea sa le mentina in munca o durata de timp de maximum 3 ani. Profesorii, conferentiarii universitari si cercetatorii stiintifici principali I si II, la cerere, pot fi mentinuti in activitate cu acordul unitatii cel mult 5 ani ; h. in vederea folosirii experientei didactico-stiintifice si a aportului lor in pregatirea cadrelor si in elaborarea de studii valoroase, profesorii si conferentiarii universitari, precum si lucratorii cu functii asimilate in domeniul cercetarii stiintifice (cercetatorii principali I si II) pot fi pensionati de unitatile la care lucreaza dupa implinirea varstei de 65 de ani pentru barbati si de 60 de ani pentru femei; la cerere, aceste persoane pot fi pensionate la 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile. La cerere, aceste categorii profesionale pot fi mentinute in activitate si peste aceste varste cu acordul unitatii in care lucreaza, inca cel mult 5 ani, sau pot fi pensionate la 62 de ani barbatii si la 57 de ani femeile, dupa caz.In functie de conditiile in care s-a desfasurat activitatea si de influenta factorilor nocivi, precum si de intensitatea acestor factori s-au constituit 3 grupe de munca : in grupa I se incadreaza locurile de munca la care exista conditii foarte grele sau foarte vatamatoare, in grupa a Il-a locurile de munca la care exista conditii grele sau vatamatoare, iar in grupa a IlI-a se cuprind toate celelalte loturi de munca Pentru fiecare an lucrat in grupele I si a Ii-a de munca se acorda cate un spor de vechime de 6 luni si, respecti 3 luni, daca s-a lucrat 20 s |
|
|
Politica de confidentialitate
|
