StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale ˇ Fise fiscale ˇ Situatii financiare ˇ Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni

Operatiunile casei de economii sl consemnatiuni

Casa de Economii si Consemnatiuni ofera populatiei posibilitatea sa foloseasca o gama larga de forme si de instrumente de economisire care sa corespunda cat mai bine dorintelor sale. in acest scop, se efectueaza urmatoarele grupe de operatiuni : a) primirea, pastrarea, fructificarea si restituirea de economii banesti ale populatiei: b) operatiuni privind obligatiunile CEC cu castiguri ; c) operatiuni de consemnare ; d) acordarea de credite populatiei; e) operatiuni de comision si mandat ; f) alte operatiuni cum este servirea bancara a unor organizatii (asociatii de locatari, operatiuni pen


tru fundatii etc.) s.a.
a) Operatiuni de primire, pastrare, fructificare si de restituire a economiilor banesti ale populatiei constituie principala activitate a acestei institutii. Din aceasta grupa de operatiuni fac parte, in primul rand, depunerile pe librete de economii cu dobanda, care dupa modul de identificare a persoanei indreptatita sa dispuna de suma depusa pot fi : nominale, la purtator si cu sau fara parola. Depunerile nominale se fac pe librete de economii in care este scris, numele, prenumele si adresa titularului; in cazul celor la purtator, nu se trec in libret numele, prenumele si adresa titularului. La depunerile cu parola se sileste cu depunatorul initial un cuvant de ordine" (parola) pe care deponentul cand se prezinta la ghiseu ca sa ridice numerar din depuneri trebuie sa o cunoasca si sa o inscrie pe documentul de restituire. Depunerile nominale pot fi : cu restituiri conditionate, neconditionate si cu sau fara clauza de imputernicire, cu sau fara dispozitie testamentara.
Depunerile cu restituire conditionata sunt efectuate de o persoana pe numele altei persoane, care devine titular si poate sa dispuna de sumele depuse pe numele sau insa numai cu realizarea conditiei silite de depunator. Aceste depuneri se restituie de catre unitatile C.E.C. numai dupa ce conditiile de retragere trecute in libret la rubrica condilii de retragere" sunt indeplinite de catre beneficiarul depunerii. Conditionarea restituirii se poate face de catre persoane care efectueaza depunerea, la prima depunere. Pentru libretele la purtator, conditionarea se face prin parola. Conditiile de retragere pot fi legate de atingerea majoratului, de casatorie, de nasterea unui copil, de absolvirea unei institutii de invatamant etc. Aceste conditii urmaresc restrangerea dreptului de dispozitie asupra sumelor depuse si stimularea beneficiarului sa indeplineasca conditiile silite de catre deponent. De mentionat ca depunatorul poate retrage oricand suma depusa. in cazul depunerilor cu clauza de imputernicire" se poate stipula ca sumele depuse pe libret sa fie ridicate de sotie, sot, copii, parinti, frati, surori sau alte persoane majore desemnate de catre deponent (cel mult doua persoane). Clauza de imputernicire este valabila numai pe timpul vietii titularului, care poate oricand modifica sau anula clauza. Depunerile pot sa fie facute si cu dispozitie testamentara" inregistrata in fisa de cont ; prin aceasta clauza se silesc persoanele care au dreptul sa mosteneasca depunerile, in cazul decesului titularului libretului de economii.
Din punctul de dere al formei pe care o imbraca nitul ce se cuvine depunatorului, depunerile pot fi cu dobanda, cu dobanda si castiguri sau numai cu castiguri.
Depunerile pe librete de economii C.E.C. pot fi la dere (cand depunatorul nu sileste o durata de timp de pastrare a banilor la C.E.C, ceea ce inseamna ca ei pot fi retrasi oricand la cerere, dobanda fiind de 15%) si pe termen (minimum un an, la care dobanda este de 32%). La depunerile pe termen, sumele se pot retrage si inainte de expirarea termenului de minim 1 an : in acest caz, nu se acorda nici o dobanda. De asemenea, au fost instituite certificatele de depozit cu o dobanda de 32% pe an.
Pe baza consimtamantului scris al salariatului, intreprinderile, institutiile etc. fac depuneri cii regularitate, sistematic retinand o anumita suma din salariu pe care o depun lunar sau chenzinal la C.E.C. prin virament pe instrumentul de economisire ales de deponent (libretul de economii sau contul curent personal). Consimtamantul poate fi oricand modificat, sistat sau anulat de catre depunator, acesta putand alege instrumentul de economisire preferat. Sumele depuse la C.E.C. pot fi retrase oricand. Acest fel de depuneri asigura o anumita regular tate economisirii de bani si micsoreaza corespunzator masa de numerar el'berata de banca pentru plata salari'lor.
Casa de Economii si Cousemnatiuni deschide, la cerere, persoanelor majore, si conturi curente personale" la orice sucursala sau filiala C.E.C. Depunerile in aceste conturi au regimul juridic al depunerilor pe librete. Conturile curente personale pot sa fie alimentate de catre titulari sau de catre o alta persoana, direct cu numerar sau prin virament. La cererea celor interesati, drepturile banesti sub forma de : salarii, prime, premii, beneficii, dividende, pensii, indemnizatii etc. pot sa fie virate (permanent sau ocazional, total sau partial) in conturile curente personale deschise persoanelor respecti la unitatile C.E.C. Persoanele care au deschis conturi curente pot sa dispuna in mod liber si oricand de sumele respecti : ele pot face diferite plati pe baza de cecuri. Pentru sumele depuse in conturi curente personale, C.E.C. plateste o dobanda de 15% pe an. Pe langa avantajele generale ale economisirii, titularii conturilor curente personale pot sa dispuna plati de sume pentru : impozite, taxe, chirii, consum de energie electrica, gaze, abonamente la radio, T.V., telefon etc. Titularii conturilor curente personale pot sa primeasca de la C.E.C. carnete de cecuri. Un carnet de cecuri se poate emite pentru anumite sume (pana la limita soldului) si contine 20 de cecuri. Carnetul de cecuri are un termen de valabilitate de 6 luni, socotite de la data emiterii lui de catre unitatea C.E.C. Cecurile din carnet pot fi utilizate pentru plata marfurilor cumparate de la unitatile comerciale pentru plata serviciilor prestate de aceste unitati etc. Valoarea cecurilor se achita beneficiarilor in numerar sau prin inregistrare in conturile acestora. Pentru sumele nefolosite din carnetele de cecuri, C.E.C. plateste titularului dobanzi de 15%. Detasarea cecurilor din carnete se face numai de catre unitatea la care se prezinta cecurile la plata. Dupa utilizarea in intregime a sumei limita inscrisa in carnet sau dupa folosirea ultimului C.E.C, titularul contului curent personal are obligatia sa se prezinte la unitatea C.E.C. emitenta pentru preschimbarea carnetului de cecuri.
Un alt instrument de economisire instituit in luna septembrie 1994 de catre Casa de Economii si Consemnatiuni este Certificatul de depunere. Acest instrument este emis in valori de 50 000 lei, 100 000 lei si 500 000 lei, la care dobanda se calculeaza lunar.
Certificatul de depunere are scadenta la cinci ani de la emitere si contine zece taloane destinate achitarii semestriale a dobanzilor, ceea ce inseamna ca depunatorii isi pot incasa dobanda dupa fiecare sase luni. Pentru intervalele-mai mici de un semestru, nu se calculeaza nici un fel de dobanda.
Certificatele de depunere pot fi rascumparate oricand, in perioada de-cinci ani, cat si dupa aceasta perioada de 1imp. in acest caz, dobanda se calculeaza in functie de rata dobanzii practicata in perioada respectiva. incepand din luna septembrie 1994, dobanda este de 70% pe an, iar de la 1 aprilie 1995 dobanda este de 45% pe an si 32% de la 16 august 1995.
Certificatul de economii este un instrument de economisire, instituit de Casa de Economii si Consemnatiuni, in septembrie 1993, cu dobanda variabila.
Certificatele de economii sunt instrumente de economisire la purtator in valori fixe de 50 000 de lei, tiparite pe hartie speciala cu filigram, de culoare rosu deschis, si in valoare de 100 000 de lei, tiparite pe acelasi tip de hartie, dar de culoare albastru deschis si in valoare de 500 000 lei.
Certificatele de economii sunt compuse din : a) cotor ; b) certificatul de economii propriu-zis; c) un numar de doua taloane pentru achitarea dobanzii pentru primii doi ani de la emitere. Detinatorii certificatelor de economii au dreptul la dobanzi achiile incepand cu data scadentei de un an (respectiv doi ani). Procentele de dobanzi se silesc de Casa de Economii si Consemnatiuni. Daca certificatele de economii se prezinta pentru rascumparare inaintea implinirii scadentelor de un an, sau in cursul celui de-al doilea an (deci inaintea implinirii termenelor de un an si, respectiv doi ani), pentru fractiunea de perioada de la vanzare si, respectiv, de la implinirea primului an si pana la data rascumpararii, dobanda va fi cea praclicata la depunerile la dere pe perioada respectiva.
Dupa expirarea celor doi ani, posesorul de certificate de economii are posibilitatea sa-l prezinte spre rascumparare sau sa-l pastreze in continuare, dobanda platita pentru perioada ce depaseste doi ani urmand a fi cea practicata de Casa de Economii si Consemnatiuni la certificatul de economii in perioada respectiva.
Restituirea valorii nominale a certificatelor de economii si achitarea dobanzilor se face numai la unitatea care le-a pus in vanzare. Dobanzile ne incasate de detinatori dupa indeplinirea scadentei nu sunt purtatoare de dobanzi.
Vanzarea certificatelor de economii se face prin unitatile proprii ale Casei de Economii si Consemnatiuni. Plata dobanzilor anuale a certificatelor de economii se face incepand cu prima zi dupa implinirea termenului de un an (respectiv doi ani de la data cumpararii). Pentru perioadele ce depasesc doi ani, chiar daca acestea sunt mai mari de 365 de zile, dobanzile se achita numai cu prilejul rascumpararii certificatelor de economii. in cazul rascumpararii certificatelor de economii inainte de implinirea termenului de un an, doi ani sau dupa doi ani dobanzile se calculeaza corespunzator. La prezentarea certificatelor de economii pentru rascumparare se intocmeste ordinul de plata-rascumparare si ordinul de plata a dobanzii.
La rascumpararea certificatelor de economii se controleaza : daca au fost puse in vanzare de unitatea C.E.C. la care se prezinta spre rascumparare ; daca seria si numarul sunt intacte, numarul fiind format din sase cifre si acestea corespund cu cele inscrise pe cotor ; certificatele au caracteristicile tiparite la emitere ; nu prezinta stersaturi, modificari sau adaugiri ; data vanzarii corespunde cu cea inscrisa pe cotor. Certificatele de economii care nu au elementele de identificare (serie si numar) intacte nu se rascumpara, iar in cazul celor asupra carora exista dubii, se iau masurile ce se impun.
Operatiunile de acreditiv constau in depunerea unei sume la o unitate C.E.C. si ridicarea ei de la oricare alta unitate C.E.C. din tara. Aceasta operatiune se face numai sub forma depunerii nominale si se foloseste de catre persoanele care se deplaseaza dintr-o localitate in alta. Utilizarea depunerilor sub forma de acreditiv este justificata de faptul ca sumele mari depuse pe libretele C.E.C. se restituie cu confirmarea telefonica a soldului la alte unitati C.E.C. ain tara. Spre exemplu, pe libretele C.E.C. se pot ridica zilnic, in alte localitati, pana la 50 000 lei de la ghiseele C.E.C. ale postei si pana la 100 000 lei de la unitati proprii C.E.C. Aceasta reglementare are drept scop evitarea fraudelor. Daca titularul libretului C.E.C. plateste costul convorbirii telefonice de 3 minute cu unitatea C.E.C. unde se afla fisa sa de depuneri, atunci se poate elibera orice suma (partiala sau totala).
Economisirea la C.E.C. se poate face si pe libretul de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme. Pe acest libret se economiseste suma de 5 000 lei necesara pentru cumpararea unui autoturism ; de asemenea, se poate castiga suma necesara cumpararii cu prioritate a unui autoturism. Pentru a putea participa la tragerile la sorti trimestriale, suma depusa pe libret trebuie sa fie in tot timpul trimestrului de minim 5 000 lei. Depunatorii pe acest libret beneficiaza de o dobanda de 15% pe an, din care o parte se acorda sub forma de castiguri in bani prin trageri la sorti trimestriale, iar o alta parte sub forma de dobanda ce se trece pe libret.
Pentru anul 1993, in conditiile inflatiei rapide, C.E.C. a instituit un instrument suplimentar de stimulare a depunatorilor sa-si pastreze economiile in cont in tot timpul anului. Acest instrument a fost prima de fidelitate, care a constituit o masura suplimentara de protectie a depunerilor populatiei la C.E.C. ; ea s-a materializat in acordarea unei anumite sume, la finele anului, depunatorilor care si-au pastrat in tot cursul anului depunerile la aceasta institutie. Prima de fidelitate a reprezentat 70% din dobanzile aferente anului 1993, la economiile la dere si 18% din dobanzile aferente anului 1993 pentru depunerile pe termen. De pilda pentru o depunere de 100 000 lei pe un libret de economii cu depuneri pe termen de cel putin un an, pastrata in tot cursul anului 1993, dobanda de 50% bonificata la sfarsitul anului a fost de : 100 000 x 50% = 50 000 lei. Prima de fidelitate s-a calculat la suma de 50 000, aplicandu-se un procent de 18% astfel: 50 000 x 18% =9 000 lei, suma care se adauga la dobanda bonificata, reprezentand dobanda totala ce s-a capitalizat : 50 000 +- 9 000 = 59 000 lei. Prima de fidelitate s-a acordat numai titularilor ale caror instrumente de economisire la dere sau la termen au fost acti la 31 decembrie 1993, deci nu au fost lichidate in cursul anului. Titularii care si-au retras in timpul anului 1993 in intregime sumele depuse la C.E.C. (si-au lichidat depozitele sau instrumentele de economisire) nu au beneficiat de prima de fidelitate.In tara noastra, actiunea de economisire a luat o mare amploare. Cresterea nituiilor populatiei, drepturile si avantajele oferite depu
natorilor au determinat cresterea soldului general al economiilor populatiei, numarului de conturi curente personale, a profitului
Daca in anul 1970 reneau in medie 333 librete la 1 000 locuitori, la sfarsitul anului 1990 reneau 1 184 librete la 1 000 locuitori. A crescut silitatea sumelor economisite, a duratei de pastrare a unui leu la C.E.C. de la 472 zile in anul 1970 la 864 zile in anul 1990.
Cresterea economiilor depuse la C.E.C. se datoreste mai multor factori, dintre care se mentioneaza : evolutia ascendenta a niturilor banesti globale ale populatiei, sporirea ponderii niturilor banesti fata de totalul niturilor taranimii, folosirea de forme si instrumente de economisire adecvate, dezvoltarea si consolidarea retelei operati C.E.C. si intensificarea actiunii de economisire datorita cultivarii in randurile populatiei a spiritului de economisire. Cresterea depunerilor este insa si o expresie a constiintei cetatenesti ridicate a populatiei care stie ca depunerile la C.E.C. ofera avantaje personale si ele contribuie la constructia economica si social-culturala a patriei noastre.
forma de depunere care-i convine. Depunerile sunt nelimitate ca volum si termen, minimul de depunere fiind diferentiat in functie de instrumentul de economisire si de interesele depunatorilor. Oricare persoana poate sa faca depuneri pe unul sau mai multe librete C.E.C. Depunatorii au dreptul de a imputernici alte persoane majore sa dispuna de sumele pastrate la C.E.C, precum si sa conditioneze restituirea sumelor depuse la C.E.C. Statul garanteaza depunerile populatiei la C.E.C, dreptul de proprietate si de mostenire asupra sumelor depuse, depunatorul putandu-se folosi de dispozitie testamentara" care are efect dupa decesul titularului instrumentului de economisire sau al deponentului.
Daca titularul depunerii decedeaza, de sumele economisite existente in sold la data decesului beneficiaza persoanele indicate in dispozitia testamentara silita de titular.In cazul in care titularul nu a introdus dispozitia testamentara, de sumele economisite de titular pot dispune mostenitorii testamentari in baza testamentului sau mostenitorii legali, in temeiul si potrivit prederilor certificatului de mostenitor ori prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.
De sumele depuse pe obligatiuni C.E.C, certificate de economisire sau de depunere, precum si pe librete de economii la purtator" pot dispune persoanele care se prezinta la ghiseu, iar in cazul libretelor la purtator »cu parola" este obligatorie cunoasterea si indicarea parolei.
Casa de Economii si Consemnatiuni este obligata sa restituie depunatorilor sumele depuse la prima cerere a acestora. Sumele depuse la C.E.C, dobanzile si castigurile aferente sunt imprescriptibile ; ele nu pot fi poprite sau urmarite decat pe baza unei hotarari judecatoresti, pronuntata pentru fapte penale.
Secretul identitatii depunatorilor si al beneficiarilor, al depunerilor si al operatiunilor efectuate prin C.E.C este garantat prin lege.
Potrivit statutului C.E.C, informatii in legatura cu sumele depuse la C.E.C. se dau de catre orgarele acestei institutii numai in scris, pe baza de cerere sau adresa, cu conditia prezentarii libretului sau indicarii numarului acestuia, urmatoarelor categorii de persoane : titularilor libretelor de economii; persoanelor indicate prin clauza de imputernicire inscrisa in libret, insa numai pentru operatiunile efectuate de catre acestea ; depunatorilor, insa numai pentru sumele depuse de catre acestia pe numele lor sau al altor persoane ; persoanelor imputernicite de catre titulari prin procura sau printr-o alta forma de imputernicire legala, in limitele silite prin imputernicire ; parintilor si tutorilor, pentru depunerile ce apartin titularilor minori; persoanelor inscrise in dispozitia testamentara, numai dupa decesul titularului si numai pentru soldul existent la data decesului; mostenitorilor legali sau testamentari, prin atestarea acestei calitati de catre organele notariale sau instantele judecatoresti numai pentru soldul existent la data decesului titularului sau in legatura cu entualele operatiuni ulterioare datei decesului.In conformitate cu prederile legale, nici o alta pesoana in afara de cele mentionate mai sus nu are dreptul sa ceara date informati asupra depunatorilor si operatiunilor efectuate de acestia la Casa de Economii si Consemnatiuni.
Divulgarea secretului de catre lucratorii acestei institutii sau de catre personalul organelor judecatoresti, al parchetului etc. atrage dupa sine sanctiuni penale. in caz de pierdere a libretului, Casa de Economii si Consemnatiuni elibereaza depunatorului un alt libret dupa o procedura anume silita.
Obligatiunea are o valoare nominala determinata ; pretul ei de vanzare este egal cu valoarea nominala sau ceva mai mare decat valoarea nominala ; aceasta este in functie de marimea intervalului de timp dintre data vanzarii si data tragerii la sorti. Pretul de vanzare al obligatiunilor de baza si al subdiviziunilor acestora ' fixat la date diferite in intervalul de timp anterior tragerii la sorti.
Unitatile C.E.C. cumpara aceste obligatiuni de la detinatorii lor la orice data din cursul lunii, insa numai la valoarea lor nominala. in ziua tragerilor la sbrti, se suspenda vanzarea si cumpararea obligatiunilor C.E.C. cu castiguri; Aceste operatii se reiau numai dupa cunoasterea rezultatelor tragerilor la sorti din listele oficiale de castiguri. Diferentele de la valoarea nominala si pana la pretul de vanzare efectiv al obligatiunilor constituie o sursa de nituri din care se alimenteaza fondurile banesti pentru plata castigurilor. Donanda de 15% pe an la aceste obligatiuni se acorda sub forma de castiguri la tragerile la sorti lunare. Valoarea individuala a castigurilor ce se obtin de la tragerile la sorti lunare variaza de la 10 000 pana la 500 000 lei; in aceste castiguri se cuprinde si valoarea nominala a obligatiunilor iesite la sorti. In derea stimularii acestei forme de economisire, statul a scutit de impozite si taxe toate castigurile obtinute pe calea tragerilor la sorti a obligatiunilor C.E.C, ca si la toate celelalte instrumente de economisire la care dobanzile si castigurile sunt, de asemenea, scutite de impozite si taxe.
C.E.C. a introdus primirea si pastrarea de catre sucursalele si filialele ei a obligatiunilor C.E.C. cu castigur. ; se pr.mesc spre pastrare pachete de obligatiuni in valoare de miaim 1 000 lei. Aceste obligatiuni pot fi depuse pe numele detinatorului sau pe numele oricarei alte persoane. Pentru pastrarea lor, C.E.C. percepe un comision a carui marime este in functie de valoarea obligatiunilor depuse si de durata lor de pastrare, dar nu mai mare de 500 leAť pe an.
c) Operatiunile de consemnare constau in depunerea la C.E.C. a sumelor de bani care, de regula, fac obiectul unor litigii.
Consemnarea de sume de bani se poate face numai la unitatile proprii ale Casei de Economii si Consemnatiuni. Operatia de consemnare consta in depunerea de catre o persoana fizica sau juridica a unei sume de bani pe numele altei persoane, cu dreptul ca aceasta din urma s-o poata ridica oricand; operatiunea poate sa constea si in depunerea unei sume litigioase care sa fie retrasa de cel indreptatit numai dupa solutionarea litigiului. Iata cateva exemple de sume consemnate la C.E.C. : pensiile alimentare ; diferite retineri din salarii; chiriile depuse de chiriasi pe numele proprietarilor respectivi care refuza primirea acestor sume la domiciliu : onorariile pentru experti ; garantiile banesti depuse de persoanele care gestioneaza bunuri si valori etc
Consemnatiunile pot sa fie juridice, administrati si speciale. Consemnatiunile juridice se fac pe baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti sau ale organelor procuraturii si prisc : obligatii de intretinere, litigii de munca onorarii etc. Consemnatiunile administrati se fac din initiativa institutiilor care consemneaza sumele, indiferent de scopul si de destinatia lor ; aceste consemnari de sume nu au un caracter juridic. Consemnatiunile speciale se fac in temeiul unor dispozitii speciale si numai de catre organele de stat sau de catre unitatile silite prin lege, in care se precizeaza si destinatia sumelor consemnate.
Sumele de bani consemnate la C.E.C. se primesc pe baza unei declaratii de consemnare; in schimbul sumei consemnate, deponentul primeste o reci-pisa de consemnare. Sumele consemnate si care au caracter judiciar nu se elibereaza de unitatile C.E.C. decat pe baza unei hotarari judecatoresti din care trebuie sa reiasa clar ca litigiul respectiv a fost solutionat definitiv.
Sumele de bani consemnate la C.E.C. nu sunt purtatoare de dobanzi,, cu exceptia garantiilor gestionarilor si manuitorilor de bani publici, carora 1* se bonifica o dobanda de 15%.
Consemnatiunile ce se efectueaza in contul persoanelor fizice, al cooperatilor si organizatiilor obstesti sunt imprescriptibile, iar cele efectuate pentru unitatile de stat se prescriu dupa trei ani de la data cand au avut loc.
d) Acordarea de credite populatiei. Casa de Economii si Consemnatiuni a acordat populatiei credite pentru construirea si cumpararea de locuinte proprietate personala. Din disponibilitatile sale, C.E.C. a acordat pana in 1992 populatiei credite pentru : constituirea avansurilor minime si credite pe termen lung necesare construirii de locuinte ; cumpararea de locuinte din fondul locativ al statului ; construirea de case proprietate personala ; completarea costului integral al locuintelor proprietate personala in baza caruia beneficiarii de credite pot sa contracteze cu prioritate construirea de astfel de locuinte.
Potrivit prederilor Decretului-Lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie s-au reluat vanzarile de locuinte catre populatie cu achitarea integrala a pretului sau prin acordarea de catre C.E.C. de credite cu termen majorat de rambursare si cu un nil scazut de dobanda. De asemenea, s-au prevazut unele facilitati suplimentare pentru unele categorii de cetateni (handicapati, raniti in timpul Revolutiei din decembrie 1989), precum si pentru tinerii in varsta de pana la 30 de ani.
Perioada de rambursare a creditului acordat de C.E.C. pentru acoperirea pretului locuintei a fost silita, in mod unitar, pentru toate categoriile de cumparatori, la 25 de ani, insa cu o dobanda diferentiata, si anume : 3% pentru partea de avans si 2% pentru restul creditului in cazul tinerilor in varsta de pana la 30 de ani si 5%, respectiv 4% pentru ceilalti cumparatori. De inlesnirile acordate tinerilor au beneficiat si invalizii de gradul I si II, handicapatii, precum si familiile care au in componenta lor astfel de persoane sau daca in cadrul familiei unul din soti este in varsta de pana la 30 de ani. Locuintele construite din fondurile statului se vand prin unitatile specializate din subordinea primariilor, fara restrictii privind detinerea in proprietate a unei o a doua locuinte, precum si fara obligatia de a instraina cea de a doua locuinta dobandita prin mostenire, donatie, ca urmare a casatoriei sau pe alte cai legale.
Se pot cumpara locuinte din fondurile statului, cu plata in valuta, de
catre cetatenii romani domiciliati in strainatate, precum si de catre persoanele care nu au cetatenie romana si doresc sa-si sileasca domiciliul in Romania.
Cetatenii romani repatriati au prioritate la cumpararea de locuinte daca achita, in valuta,pretul acestora.
Locuintele cumparate sunt scutite de impozitul de cladiri pe timp de 10 ani de la data dobandirii lor. De aceasta scutire beneficiaza, in continuare, si locuintele care au fost transmise altor persoane, pana la implinirea termenului de 10 ani.
Cetatenii care au incheiat conntii pentru cazarea turistilor straini au beneficiat de credite acordate de C.E.C. in scopul amenajarii locuintelor respecti. Pentru aceste credite, C.E.C. a perceput o dobanda de 5% pe an. Nerestituirea ratelor scadente la termenele silite atrage dupa sine majorarea dobanzii la 8% pentru ratele restante.
e) Operatiunile de comision si mandat. Printre operatiunile de comision -efectuate de C.E.C. se mentioneaza : incasarea unor impozite, taxe si a dirselor nituri bugetare de la populatie, executarea de operatiuni pentru Regia Autonoma Loto-pronosport" in schimbul platii de catre aceasta a unor comisioane, incasarea primelor de asigurare pentru asigurarile obligatorii, plata desubirilor de asigurare, face unele plati catre populatie pentru predarea produselor agricole contractate, in numele unor unitati economice pe baza mandatului primit etc.
Casa de Economii si Consemnatiuni efectueaza, de asemenea, incasari si plati in conturile de disponibilitati ale sindicatelor, in conturile curente ale caselor de ajutor reciproc, asociatiilor sporti, ale caselor de cultura, ale caminelor culturale, asociatiilor de locatari etc.; ea deschide conturi speciale" anumitor organizatii obstesti etc.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE