 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Romania intre fiscalitate si politici fiscale
|
|
Criteriile care trebuie indeplinite pentru a fi admis ca membru al uniunii europene |
|
| cordul de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana a luat in considerare legaturile traditionale intre tara noastra cu aceasta, precum si necesitatea de a intari aceste legaturi si de a sili relatii durabile, bazate pe reciprocitate, care sa permita Romaniei sa ia parte la procesul de integrare europeana intarind si amplificand relatiile silite in trecut. In Preambulul Acordului se mentioneaza faptul ca acordul are in dere vointa Uniunii de a acorda un sprijin decisiv pentru realizarea reformei si de a ajuta Romania sa faca fata consecintelor economice si sociale ale ajustarii structurale. Obiectile acestei asocieri sunt urmatoarele: > sa asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti, care sa permita dezv > sa promoze dezvoltarea comertului, precum si relatiile economice armonioase intre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica a Romaniei; > sa asigure o baza pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala; > sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de desavarsire a tranzitiei la o economie de piata si de consolidare a democratiei; > sa creeze institutii adecvate pentru a face fata efectiv demersului de asociere; > sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in Comunitatile Europene. Realizarea primului obiectiv al Acordului - dialogul politic - va aa ca efect facilitarea integrarii depline a Romaniei la Uniunea Europeana, contribuind la apropierea pozitiilor partilor in probleme de securitate, intarirea securitatii si silitatii in intreaga Europa. Dialogul politic va fi realizat prin proceduri si mecanisme specifice (intalniri la nilul superior, canale diplomatice etc). Acordul de asociere prede pentru realizarea obiectivului dezvoltarii comertului si a unor relatii economice armonioase intre parti, crearea unei zone de comert liber, specificandu-se conditiile de implementare a acestui obiectiv pe grupe de produse (industriale, agricole, produse piscicole). Un modul special in Acordul de Asociere al Romaniei la Uniunea Europeana este consacrat unor prederi comune care se aplica comertului cu toate produsele, exceptand cazurile cand se stipuleaza altfel in acord sau in protocoale anexe la acesta. Cele mai importante dintre prederile comune se refera la faptul ca, odata cu intrarea in vigoare a Acordului, in comertul dintre cele doua parti nu vor fi introduse noi taxe vamale la import sau la export sau taxe cu efect echivalent, iar cele care se aplica nu vor fi majorate.In Acord au fost stipulate, de asemenea, si realizarea cooperarii economice, sociale, financiare si culturale. in acest sens, se acorda inlesniri privind dreptul la munca, mobilitatea fortei de munca si, mai ales, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor cetateni si companiilor comunitare ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei. Aceste inlesniri se refera la activitatile economice, care includ in special activitati cu caracter industrial, activitati cu caracter comercial, meserii si activitati ale liberilor profesionisti, activitati bancare etc. Referitor la realizarea obiectivului privind cooperarea economica, in Acord au fost inscrise o serie de mentiuni de natura sa permita cresterea eficientei economice a Romaniei. in acest context, o atentie deosebita s-a acordat masurilor privind partile, capitalul, concurenta si altor prederi cu caracter economic, a caror respectare este de natura sa apropie momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Uniunii Europene este considerata de catre cele doua parti o conditie importanta a integrarii tarii noastre in structurile comunitare. Partile si-au propus sa creeze masuri prin care Romania si Uniunea silesc relatii de cooperare economica menite sa contribuie la dezvoltarea Romaniei si la cresterea potentialului sau, cooperare care va intari legaturile economice existente. Acordul de asociere a Romaniei la Uniunea Europeana a fost incheiat pe o perioada nelimitata, fiecare parte putandu-l insa denunta prin modificare catre cealalta parte, el putandu-si inceta aplicabilitatea la sase luni dupa data unei asemenea notificari. Semnarea si aplicarea acestui acord constituie unul dintre cele mai importante momente ale perioadei de tranzitie la economia de piata. El constituie inceputul unei noi etape in ceea ce priste relatiile noastre cu Uniunea Europeana si crearea cadrului institutional pentru integrarea economica graduala.Incepand cu intrarea in vigoare a Acordului, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a dobandit coordonate tot mai precise, evolutia in economic si politic avand caracteristicile unui proces orientat, coordonat si etapizat, in care ambii parteneri se angajeaza in realizarea unor pasi concreti. Consiliul European reunit la Copenhaga in anul 1993 a definit si precizat conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tarile asociate din Europa Centrala si de Est pentru a adera la Uniunea Europeana, conditii definite sub forma unor criterii: 1) Silitatea institutiilor garante ale democratiei, statului de drept, drepturilor omului, respectului si protectiei minoritatilor. 2) Existenta si functionarea economiei de piata. in cadrul economiei de piata, echilibrul intre cerere si oferta se sileste prin jocul liber al fortelor de piata. O economie de piata functioneaza atunci cand sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct si gata sa fie aplicat. Functionarea economiei de piata este facilitata si de silitatea macroeconomica si de consensul fortelor politice in adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat si structurat si absenta barierelor la intrarea si iesirea de pe piata a agentilor economici contribuie si ele la functionarea eficienta a economiei de piata. Romania a facut eforturi insemnate pentru realizarea economiei de piata. Au fost liberalizate preturile, principalele bariere comerciale au fost inlaturate, s-a trecut la privatizarea intreprinderilor si la restructurarea activitatilor, insa se mai mentine intr-o masura importanta implicarea gurnului in viata economica. 3) Capacitatea de a face fata fortelor concurentiale si presiunii de pe Piata Interna a Uniunii Europene. Se poate aprecia ca inca de pe acum pot fi identificate cateva elemente care ofera indicatii in legatura cu capacitatea economiei nationale de a face fata concurentei agentilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic national in care agentii economici sa actioneze, asemanator cerintelor functionarii Pietei Interne Unice. in industrie se mai mentin inca sectoare energointensi care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale si cu forta de munca sunt inca ridicate. 4) Capacitatea asumarii obligatiilor ce ii revin unui membru al Uniunii Europene, adica de a adopta cadrul legislativ si institutional al Comunitatii, numit si acquis communautaire", si de a subscrie obiectilor Uniuni Politice, Economice si Monetare. Aderarea unei tari la Uniunea Europeana implica in mod necesar si asumarea unor obligatii ce deriva din criteriile ce stau la baza aderarii: > tranzitia la economia de piata si la democratie trebuie sa tina pasul sau chiar sa devanseze momentele cheie ale perioadei de tranzitie in calitate de tara asociata a UE; > elaborarea cadrului legislativ intern pentru democratie si economie de piata trebuie sa dea prioritate acelor aspecte si elemente care fac posibila functionarea Acordului European conform calendarului connit; > reformele legislati si institutionale trebuie sa coboare in profunzimea structurii societatii, ca o conditie a valorificarii avantajelor Acordului European; > colaborarea politica cu UE, deschisa de prederile Acordului European, trebuie permanent consolidata cu actiuni concrete de cooperare comerciala, economica si financiara, de natura sa accelereze facilitatile economiei; > grabirea procesului de macrosilizare economica; > dezvoltarea cooperarii cu celelalte tari asociate ca o conditie a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente in UE. Scurta prezentare a cerintelor si exigentelor procesului de asociere si aderare a Romaniei la UE demonstreaza complexitatea acestui proces, eforturile pe care tara noastra trebuie sa le faca pe drumul dezvoltarii democratiei si vietii economice pentru a atinge standardele vietii europene. Romania a facut un prim pas prin semnarea Tratatului de Aderare la data de 25 aprilie 2005. O data cu semnarea Tratatului de aderare, numai neinde-plinirea obligatiilor asumate mai poate intarzia integrarea efectiva a Romaniei in Uniunea Europeana. Tara noastra trebuie sa depuna instrumentele de ratificare pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2006, iar ceilalti membri ai UE urmeaza sa ratifice Tratatul. Politica fiscala a Romaniei in derea integrarii in Uniunea Europeana Aspecte generale privind sistemul fiscal O componenta esentiala a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice. intr-o formula mai concentrata, se sustine ca finantele publice au ca obiect niturile si cheltuielile bugetelor apartinand colectivitatilor publice". Pentru a-si realiza rolul si functiile sale, statul trebuie sa mobilizeze resurse si sa faca cheltuieli banesti. in acest scop, statul procedeaza la repartitia sarcinilor publice intre persoanele fizice si persoanele juridice, cat mai echiil posibil. Mijlocul financiar si juridic prin care se realizeaza aceasta repartitie o reprezinta obligatia fiscala, adica impozitele, taxele si celelalte sarcini fiscale specifice fiecarei tari si fiecarei etape istorice. Natura economica, izvoarele, sistemul, marimea si rolul niturilor bugetare sunt determinate de trasaturile oranduirii social-economice si de stat, de formele de proprietate asupra mijloacelor de productie, de nilul de dezvoltare al fortelor de productie, de categoriile sociale ale populatiei, de actiunea legilor economice, precum si de prerogatile statului in economia de piata. Dezvoltarea economiei nationale si cresterea produsului intern brut au determinat realizarea unor nituri bugetare sporite de la an la an. Sistemul niturilor bugetare cuprinde instrumente deosebit de importante folosite pentru infaptuirea politicii economice, sociale si financiare a statului. Veniturile statului au o mare importanta nu numai ca sume ce alimenteaza bugetul, ci si prin influenta pe care acestea o exercita asupra activitatii economice si sociale a tarii. De aceea, sistemul niturilor bugetare trebuie sa fie astfel constituit incat sa stimuleze dezvoltarea activitatii economice si sociale. Impozitele si taxele pot constitui instrumente de incurajare sau de franare a unor activitati, de crestere sau scadere a productiei ori a consumului anumitor produse, de impulsionare sau de limitare a exportului si importului unor marfuri etc. Importul este un instrument de interntie a statului in activitatea economica si sociala. Pentru infaptuirea obiectilor privind dezvoltarea economica si sociala a tarii este necesar ca bugetul de stat sa fie alimentat sistematic cu niturile corespunzatoare. Dezvoltarea economiei nationale, intarirea gestiunii economico-finan-ciare, cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor influenteaza nemijlocit volumul niturilor bugetare. Sistemul niturilor bugetare este astfel conceput incat sa stimuleze activitatea eficienta a agentilor economici, indeplinirea indicatorilor economici cantitativi si calitativi, dezvoltarea echilibrata a ramurilor economiei si realizarea liberei initiati. Finantele publice, prin dimensiunile si complexitatea lor, nu-si pot indeplini functiile lor economice si sociale fara sa-si elaboreze un program fiscal, pe timp determinat, in care sa se prevada niturile si cheltuielile unei anumite perioade. Un astfel de program trebuie sa tina seama de nevoile publice ale perioadei respecti si de niturile necesare satisfacerii acestor nevoi, precum si de posibilitatile reale pentru perceperea niturilor publice. Prin acest program, se sileste un raport intre niturile publice si nevoile sociale, urmarindu-se evitarea inechitatii in repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii. Problema fiscalitatii trebuie privita si prin structura impozitelor si taxelor. Este necesar sa se stie ce loc ocupa in totalul niturilor fiscale incasarile pronite din impozitele directe si, respectiv, din cele indirecte. De regula, in tarile unde sistemul fiscal este bine asezat, iar mecanismul fiscal functioneaza aproape perfect, structura bugetului este total diferita de cea a Romaniei. in aceste tari, ponderea impozitelor directe in totalul niturilor bugetare este mai mare decat cea a impozitelor indirecte. Asigurarea bunei functionalitati a mecanismului fiscal, aplicarea reglementarilor cu caracter fiscal impun, de asemenea, existenta, organizarea si activitatea unor organe specializate ale administratiei de stat, respectiv a unui aparat fiscal, fara de care nu ar putea fi dusa la o finalitate intreaga activitate fiscala. Principalele trasaturi care caracterizeaza sistemul fiscal2 sunt: » unirsalitatea sistemului fiscal presupune includerea in sfera de cuprindere a impunerii a tuturor persoanelor care realizeaza nituri din aceeasi sursa sau poseda acelasi gen de are, dar si a intregii baze de calcul; » unitatea impunerii presupune ca asezarea sarcinilor fiscale sa se faca dupa criterii unitare pentru toti detinatorii aceluiasi obiect impozabil; » echitatea fiscala presupune asezarea impozitelor si taxelor potrivit principiului justetei sociale, fara niciun fel de discriminare de ordin etnic, religios sau politic. Prin armonizarea legislatiei fiscale din tara noastra cu cea comunitara s-a asigurat, prin Codul fiscal, o reglementare unitara a principalelor impozite directe si indirecte datorate bugetului de stat si bugetelor locale -respectiv impozitul pe profit, impozitul pe nit, impozitul pe niturile microintreprinderilor, impozitul pe niturile obtinute in Romania de nerezidenti, impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania, taxa pe valoarea adaugata, accizele, impozitele si taxele locale. Structura impozitelor si taxelor care compun sistemul fiscal Impozitele si taxele care compun sistemul fiscal se pot clasifica dupa mai multe criterii, insa foarte importanta este clasificarea acestora conform clasificatiei bugetare, care corespunde si ordinii in care acestea sunt inscrise in bugetul de stat si in bugetele locale. Conform clasificatiei bugetare3, impozitele, taxele si celelalte nituri bugetare se prezinta ca structura astfel: I. Venituri curente A. Venituri fiscale: - impozite directe; - impozite indirecte. B. Venituri nefiscale Cea mai mare parte a niturilor curente o constituie niturile cu caracter fiscal, respectiv impozitele directe si cele indirecte. II. Venituri din capital Acestea cuprind nituri din valorificarea unor bunuri ale statului, respectiv: nituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, nituri din valorificarea stocurilor de la rezerle materiale nationale si de mobilizare, nituri obtinute in procesul de stingere a creantelor bugetare. Consideratii generale privind politica fiscala in perioada 2000-2005 Politica fiscala promovata prin bugetul aprobat pentru anul 20004 a avut ca obiectiv principal mentinerea in limitele programate a deficitului consolidat, in corelatie cu asigurarea unei finantari neinflationiste a acestuia si a unui ritm sustenabil de acumulare a datoriei publice.In anul 2000 au fost inregistrate progrese in majoritatea domeniilor economice. Produsul intern brut a crescut (realizarile depasind usor obiectivul), inflatia a fost cea mai scazuta din ultimii trei ani in pofida depasirii tintei initial silite, iar somajul s-a restrans. Politica fiscala proiectata pentru anul 2000 urma sa sustina, prin intermediul bugetului promovat, atingerea celor doua tinte primordiale ale programului economic construit pentru acest an: reluarea cresterii economice si reducerea la jumatate, fata de anul anterior, a ratei inflatiei. Principalele obiecti care au renit nemijlocit politicii bugetare, din perspectiva asigurarii functionalitatii programului economic, au fost: limitarea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB (nil abil cu cel din anul precedent, daca sunt excluse niturile din privatizare) si reforma la nilul sistemului de taxe si impozite. In acest context, principalele corectii fiscale aplicate de la debutul anului 2000 s-au materializat in introducerea impozitului pe nitul global, reducerea cotei impozitului pe profit de la 38 la 25% (5% pentru activitatea de export), unificarea cotei taxei pe valoarea adaugata la 19%, precum si eliminarea unei parti insemnate din facilitatile si scutirile fiscale. Majoritare in structura niturilor au ramas impozitele directe, care si-au mentinut practic pozitia (peste 56% din total), in pofida reducerii lor ca pondere in PIB. Diminuarea ponderii (cu circa 0,9 puncte procentuale) a fost generata de scaderea incasarilor din impozitul pe profit (cu 0,6 puncte procentuale) si a celor din impozitul pe nit (cu 1,8 puncte procentuale); reducerea consemnata la nilul celor doua categorii de impozite a fost compensata partial de cresterea incasarilor din contributiile pentru asigurarile sociale (cu circa 2 puncte procentuale). Impozitele indirecte, cea de-a doua componenta a niturilor fiscale, s-au diminuat cu circa 0,1 puncte procentuale, datorita performantei mai slabe inregistrate la nilul accizelor (care s-au diminuat cu 0,7 puncte procentuale) si al taxelor vamale (in regres cu 0,4 puncte procentuale); incasarile din taxa pe valoarea adaugata au sporit cu 0,3 puncte procentuale. Dupa doi ani de cresteri succesi, gradul de fiscalitate, exprimat ca raport intre niturile fiscale incasate la nilul bugetului consolidat si PIB, a inregistrat un usor recul. in anul 2000, acesta s-a situat la nilul de 29,4%, in scadere cu un punct procentual ativ cu anul anterior. Veniturile bugetului de stat au totalizat circa 120,342 miliarde lei, inregistrand o scadere semnificativa in termeni relativi ativ cu anul precedent (de la 17,3% la 15,1% din PIB). Impozitele indirecte, care au continuat sa furnizeze bugetului de stat volumul cel mai insemnat de resurse (aproape 69% din total), au scazut ca pondere in PIB cu circa 0,4 puncte procentuale (pana la 10,4%), integral pe seama reducerii varsamintelor din accize si a niturilor colectate din taxele vamale. Impozitele directe, a doua sursa de nituri pentru bugetul de stat, si-au redus ponderea in PIB de la 4,9% la 4%, in urma diminuarii incasarilor din impozitul pe profit si a celor din impozitul pe nit care au ramas la dispozitia bugetului de stat. Veniturile din privatizare, care in anul anterior au reprezentat circa 4% din totalul niturilor, au servit exclusiv pentru rascumpararea datoriei publice interne (in anul 2000, niturile din privatizare ar fi reprezentat 5,3% din niturile bugetului de stat). In anul 2001 , politica autoritatii fiscale si-a distribuit atentia intre obiectile silite prin programul economic: accelerarea cresterii economice, reducerea somajului, continuarea dezinflatiei si asigurarea sustenabilitatii balantei de plati. Tinta de deficit bugetar considerata capabila sa concilieze aceste obiecti a fost fixata initial la 3,7% din PIB; revizuirea ei la 3,5% din PIB in al doilea semestru al anului a avut ca suport economiile substantiale la platile de dobanda si diferentele favorabile de curs valutar aferente serviciului datoriei publice. Urmarirea mai multor obiecti (unele fiind conflictuale pe termen scurt) s-a reflectat in natura diferita a masurilor fiscale implementate, relevante fiind: » acordarea de facilitati fiscale pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii; » simplificarea impozitarii microintreprinderilor (cele care realizeaza nituri reprezentand echivalentul in lei a pana la 100 mii euro si au maximum 9 salariati), prin introducerea unui regim de impozitare de 1,5% asupra niturilor trimestriale; » majorarea nilului cotelor accizelor la unele categorii de produse (cele noci sanatatii sau care nu sunt de stricta necesitate populatiei). Veniturile bugetului general consolidat au totalizat la sfarsitul anului circa 351.741,1 miliarde lei, reprezentand 30,5% din PIB (cu 0,8 puncte procentuale sub nilul anului precedent). Impozitele directe au continuat sa fie nucleul niturilor bugetare, desi volumul acestora s-a restrans de la 17,7% la 17,2% din PIB. Partea cea mai consistenta a impozitelor directe s-a constituit pe seama contributiilor pentru asigurarile sociale, care au inregistra Gradul de fiscalitate, calculat ca raport intre niturile fiscale cumulate la nilul bugetului general consolidat si PIB, a inregistrat, pentru al doilea an consecutiv, o contractie. in anul 2001, niturile fiscale au reprezentat 28,3% din PIB, ativ cu 29,4% din PIB in anul anterior. Veniturile bugetului de stat s-au cifrat in 2001 la peste 148 209 miliarde lei, inregistrand ca pondere in PIB o scadere de 2,2 puncte procentuale fata de anul precedent (de la 15 la 12,8%). Reducerea s-a datorat restrangerii usoare a incasarilor din cele mai importante impozite si taxe (impozit pe profit, impozit pe nit, accize, taxe vamale), dar mai ales repartizarii, cu incepere din acest an, a unei cote din taxa pe valoarea adaugata catre bugetele locale. Impozitele indirecte au continuat sa alimenteze bugetul de stat cu volumul cel mai important de resurse (aproape 65%, fata de 69% in anul trecut), avand ca principala componenta taxa pe valoarea adaugata; prin intermediul acesteia din urma s-au colectat la bugetul de stat 73 604 miliarde lei (aproape 50% din totalul niturilor bugetului de stat), din care s-au defalcat catre bugetele locale 21 810 miliarde lei. Impozitele directe, a doua sursa importanta de fonduri pentru bugetul de stat, si-au consolidat usor pozitia in structura niturilor (de la 26 la 28% din total), dar incasarile realizate din aceasta componenta au scazut ca pondere in PIB de la 3,9 la 3,6%. Diminuarea s-a datorat, in principal, restrangerii de la 2,5 la 1,9% din PIB a varsamintelor din impozitul pe profit si de la 0,8 la 0,7% din PIB a incasarilor din impozitul pe nit care raman la dispozitia bugetului de stat; aceste scaderi au fost compensate partial de cresterile marginale consemnate de alte impozite directe si contributii. Politica financiara promovata prin bugetul anului 20026 a fost marcata si in acest an de constrangerile rezultate din complexitatea obiectilor programului economic. Autoritatea bugetara si-a propus sa sprijine atat continuarea cresterii economice si scaderea ratei somajului, cat si reducerea alerta a ratei inflatiei, ceea ce presupunea inasprirea politicii bugetare concomitent cu adancirea reformei niturilor si cheltuielilor bugetare. Constructia bugetara a avut ca repere atat proiectiile privind principalii indicatori macroeconomici, cat si masurile fiscale preconizate a fi intreprinse in acest an: degrevarea contribuabililor de anumite sarcini fiscale prin desfiintarea sau reducerea contributiilor la unele fonduri speciale, majorarea unor accize, eliminarea scutirilor si a cotei zero de TVA, introducerea impozitului pe terenurile agricole mai mari de 10 ha. Cresterile silite initial, atat la nituri, cat si la cheltuieli, s-au dodit a fi nesustenabile, cele doua parti ale balantei bugetare inregistrand in final valori relati sub nilul anului trecut. Reducerea niturilor directe a fost compensata de ampla scadere a platilor de dobanzi la datoria publica, care s-au comprimat mult (ca pondere in PIB) peste prederile initiale, si de transferuri, a caror crestere a fost diminuata substantial. in aceste conditii, deficitul consolidat al sectorului public s-a redus substantial fata de anul trecut, fiind totodata inferior nilului programat. Veniturile bugetului general consolidat s-au cifrat la sfarsitul anului la circa 448 954 miliarde lei, situandu-se ca pondere in PIB la nilul de 29,7% (in scadere cu 0,4 puncte procentuale ativ cu anul anterior). Reducerea s-a realizat aproape in exclusivitate pe seama scaderii impozitelor directe (de la 17 la 16,4% din PIB), care au continuat insa sa fie majoritare in structura niturilor (55% din total). Comprimarea acestora s-a datorat restrangerii incasarilor din impozitul pe nit (de la 3,2 la 2,8% din PIB), din contributiile pentru asigurari sociale (de la 10,8 la 10,7% din PIB) si a celor din alte impozite directe (de la 1,1 la 1%); acestea au fost doar partial echilibrate de majorarea de la 1,9 la 2% din PIB a varsamintelor din impozitul pe profit, ca urmare a aplicarii de la 1 iulie 2002 a noilor reglementari prin care au fost anulate o serie de scutiri si deduceri atat din profitul datorat, cat si din baza impozabila. Impozitele indirecte au inregistrat o usoara crestere in termeni relativi (de la 11,1 la 11,2% din PIB). Majorarea a fost sustinuta in exclusivitate de incasarile din taxa pe valoarea adaugata, care au sporit de la 6,3 la 6,9% din PIB, datorita eliminarii unor facilitati fiscale. Celelalte doua componente importante ale impozitelor indirecte, accizele si taxele vamale, s-au redus fiecare cu 0,2% din PIB, ca efect al scaderii vanzarilor la unele produse accizate si al reducerii cotelor de taxe vamale, in special a celor aplicate importurilor din Uniunea Europeana. Gradul de fiscalitate, calculat ca raport intre niturile fiscale cumulate la nilul bugetului general consolidat si PIB, s-a redus pentru al treilea an consecutiv. in acest an, ponderea niturilor fiscale in PIB s-a situat la nilul de 27,6%, ativ cu 28% in anul 2001. Veniturile bugetului de stat s-au cifrat la sfarsitul anului la circa 179.206 miliarde lei, ponderea lor in PIB fiind cu 0,8 puncte procentuale inferioara celei din anul anterior (11,9 fata de 12,7%); aceasta reducere s-a realizat, in principal, pe seama scaderii incasarilor din impozitul pe nit. Structura niturilor bugetului de stat a ramas neschimbata, principalul lor canal de colectare, cel al impozitelor indirecte, consolidandu-i pozitia principala (de la 65 la 70% in total), prin sporirea incasarilor din TVA; sursa secundara de nit, impozitele directe, a inregistrat un recul corespunzator (de la 28 la 23% din total). Si in anul 20037, politica bugetara a autoritatilor a urmarit sa sprijine indeplinirea mai multor obiecti macroeconomice: mentinerea ritmului sustinut de crestere economica, reducerea ratei somajului, limitarea deficitului de cont curent, precum si consolidarea procesului de dezinflatie. Principala constrangere impusa autoritatii bugetare in urmarirea atingerii simultane a acestor tinte a constituit-o obiectivul propriu, si anume cel de plafonare a deficitului bugetului general consolidat la un nil relativ similar celui consemnat in anul precedent (2,65% din PIB). Proiectul de buget pentru anul 2003, conceput in mare parte pe baza de programe, a reflectat influentele de sens opus pe care urmau sa le exercite aplicarea unor masuri de natura sociala, precum si efectuarea unor modificari de cote in cazul unor impozite si taxe. Astfel, pentru anul 2003 au fost prevazute atat continuarea etapelor de recorelare a pensiilor, majorarea salariului minim brut pe economie, indexarea alocatiei de stat pentru copii, cat si reducerea contributiilor de asigurari sociale platite de angajati si de angajatori, cresterea graduala a impozitului pe profit in cazul activitatilor de export si majorarea treptata a accizelor in derea alinierii cotelor de impozitare la nilul celor europene. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat la finele anului circa 566.726 miliarde lei si au inregistrat ativ cu anul anterior o usoara crestere a ponderii in PIB (cu 0,3 puncte procentuale), ajungand la 30%. Majorarea s-a produs exclusiv pe seama niturilor indirecte, a caror pondere in PIB a sporit cu 1 punct procentual. incasarile din principalele taxe indirecte (TVA, taxe vamale, accize) au consemnat cresteri cuprinse intre 0,1 si 1,1 puncte procentuale ca pondere in PIB, majorarea cea mai consistenta fiind inregistrata de accize. Sporul acestora s-a datorat atat cresterii cotelor de impunere la anumite categorii de produse, cat si includerii in suma accizelor pentru uleiuri minerale a cotelor unice aplicate asupra carburantilor auto pentru finantarea drumurilor publice. in schimb, varsamintele din impozitele directe au consemnat o reducere a ponderii in PIB (de 0,7 puncte procentuale), comprimandu-i astfel cu 3 puncte procentuale (pana la 52%) pozitia majoritara in structura niturilor. incasarile din contributiile pentru asigurarile sociale de stat s-au diminuat de asemenea (cu 1,1 puncte procentuale din PIB), cotele corespunzatoare fiind reduse in acest an cu 5 puncte procentuale (de la 57 la 52% din salariul brut). Efectul restrangerii acestor incasari a fost usor contrabalansat de cresterea niturilor din impozitul pe profit (cu 0,3 puncte procentuale ca pondere in PIB), datorata, in principal, majorarii de la 6% la 12,5% a cotei de impozit pe profit platit de companiile cu activitate de export (pasul premergator alinierii in anul 2004 la cota standard de 25%). Gradul de Fiscalitate, calculat ca raport intre niturile fiscale colectate la bugetul general consolidat si PIB, si-a intrerupt tendinta descendenta din ultimii trei ani. Acesta s-a situat la nilul de 28,2% din PIB, fiind in crestere usoara (cu 0,3 puncte procentuale din PIB) fata de cel din anul precedent, dar inferior valorii relati consemnate in urma cu doi ani. Veniturile acumulate de bugetul de stat si-au majorat ponderea in PIB ativ cu anul precedent (cu 1,6 puncte procentuale, pana la nilul de 13,4%). Cresterea a fost generata, aproape exclusiv, de componenta indirecta a niturilor, care s-a caracterizat prin sporuri de incasari la toate tipurile de impozite si taxe din aceasta categorie. in consecinta, niturile indirecte si-au consolidat pozitia majoritara in structura niturilor bugetului de stat, atingand o pondere de aproximativ 74%. Obiectile formulate prin bugetul pe anul 2004 au avut in dere continuitatea celor din anii anteriori, asigurand pe termen mediu si lung corelatiile dintre obiecti, resurse si mijloace, silirea unei ierarhii si a prioritatilor (focalizate in principal pe programe sociale si infrastructura) tinand cont ca reformele in anumite sectoare s-au incheiat, iar in altele trebuie continuate (sectorul energetic). Politica fiscala in anul 2004 s-a concentrat pe trei obiecti principale: reducerea presiunii fiscale in scopul stimularii productiei si a institiilor, imbunatatirea eficientei administratiei fiscale, prin infiintarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si cresterea transparentei fiscale prin intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal. in bugetar, s-a avut in dere: necesitatea sprijinirii reformelor structurale, sustinerea unor masuri sociale menite sa protejeze categoriile de populatie defavorizate si reducerea tintei de deficit de la 3,0%, prevazut initial la 1,2%, din PIB. Evolutiile economice favorabile, la care se adauga imbunatatirea gradului de colectare si influenta unor modificari legislati in domeniul fiscalitatii, au condus la cresterea nominala a niturilor bugetare fata de anul precedent estimata la 24,7%, respectiv cu 0,4 puncte procentuale din produsul intern brut. in acelasi timp insa, s-a accentuat asimetria executiei bugetare prin mentinerea unui ritm mai scazut al cheltuielilor, cresterea fata de anul precedent fiind inferioara celei a niturilor, respectiv de 20,2%. La nilul anului 2004, niturile bugetare colectate au fost in suma de 708.262,5 miliarde lei, inregistrand o crestere in termeni reali, de 11,5% ativ cu anul precedent, ponderea cea mai insemnata la constituirea niturilor a renit bugetului de stat, respectiv 45,5%. Ca urmare a cresterii economice, dar si a masurilor legislati intreprinse, niturile fiscale au avut de asemenea o evolutie ascendenta. Principalele nituri fiscale au fost influentate in evolutie de factori specifici, ativ cu anul precedent prezentand urmatoarele caracteristici: > impozitul pe profit a crescut cu 46,8% ca urmare a cresterii economice, dar si a imbunatatirii gradului de colectare si a modificarii cadrului legislativ; > impozitul pe nit a crescut in termeni reali cu 19% ca urmare a majorarii salariului mediu brut cu 22,8% si a modificarilor legislati; ^ contributiile de asigurari sociale au avut o crestere nominala de 20,5%, in principal, ca urmare a cresterii salariului mediu brut si majorarii numarului mediu de salariati; > niturile din accize s-au majorat cu 31,9% fata de anul precedent; > taxele vamale au inregistrat o crestere in termeni nominali de 26% ca urmare a cresterii volumului importurilor exprimate in euro in 2004 ativ cu perioada similara din anul precedent; > taxa pe valoarea adaugata este cel mai important impozit indirect cu o dinamica nominala de 21,4%. Gradul de fiscalitate, calculat ca raport intre niturile fiscale colectate la bugetul general consolidat si PIB, si-a intrerupt tendinta ascendenta din ultimul an. Acesta s-a situat la nilul de 27,9% din PIB, fiind in scadere usoara (cu 0,3 puncte procentuale din PIB). Veniturile acumulate de bugetul de stat si-au pastrat aceeasi tendinta ca pondere in PIB ca si in anul 2003 inregistrand numai o usoara crestere cu 0,1 puncte procentuale. Cresterea a fost generata, aproape exclusiv, de componenta indirecta a niturilor, care s-a caracterizat prin sporuri de incasari la toate tipurile de impozite si taxe din aceasta categorie. In consecinta, niturile indirecte si-au consolidat pozitia majoritara in structura niturilor bugetului de stat, atingand o pondere de aproximativ 70,4%. Un obiectiv important al politicii economice pentru anul 2005 1-a constituit cresterea economica care a depins, pe de o parte de situatia ofertei agregate, iar pe de alta parte de ajustarea gamei de produse si servicii oferite pe piata. Cea mai obisnuita cuantificare a cresterii economice este aceea a cresterii produsului intern brut real, din dorinta de a se evidentia nilul efectiv al cresterii fara a lua in considerare evolutiile inflationiste. Romania continua sa inregistreze ritmuri ridicate de crestere economica, chiar in conditiile in care in prima parte a anului 2005 actiunea factorilor restrictivi s-a intensificat. Un rol semnificativ in sustinerea cresterii economice in termeni reali a avut-o Ministerul Finantelor Publice prin politica fiscala aplicata incepand cu 1 ianuarie 2005, ale carei efecte s-au concretizat in special in cresterea consumului final in conditiile reducerii impozitului pe nit la 16% si cresterii salariului de baza minim brut pe tara fata de perioada corespunzatoare a anului precedent, precum si in cresterea cererii interne (consum final plus formarea bruta a capitalului). Prin introducerea cotei unice de impozitare de 16% s-au creat premisele reducerii fiscalitatii ale carei efecte se concretizeaza pe termen mediu si lung in dezvoltarea activitatii economice in sensul crearii mediului de afaceri sanatos incurajand initiativa privata, institiile inovatoare si angajarile de personal. De asemenea, prin politica fiscala aplicata la nilul anului 2005, cu intreg pachetul de modificari legislati s-au creat premisele cresterii niturilor bugetului general consolidat ca pondere in PIB-ul anual la 29,7%, iar gradul de fiscalitate s-a redus ajungand la 27,6% in 2005, cu 0,3 puncte procentuale mai mic decat in 2004. Prin politica fiscala aplicata de Ministerul Finantelor Publice in anul 2005 s-a urmarit cresterea gradului de incasare a niturilor bugetare cu efecte poziti asupra cresterii economice. In conformitate cu stadiul de dezvoltare economica, cu programul de Gurnare si cu necesitatile de sprijinire a unor activitati sociale sau activitati economice, realizarea niturilor bugetare reprezinta o conditie esentiala pentru mentinerea echilibrului economic si social. Acest echilibru presupune asigurarea unor nituri certe, ritmice si indestulatoare concomitent cu efectuarea de cheltuieli in conditii de eficienta, in concordanta cu obiectile strategiei de dezvoltare economica si sociala a tarii, precum si cu prioritatile imediate silite de gurn. Aplicarea masurilor de politica fiscala in anul 2005 a contribuit totodata la cresterea gradului de conformare voluntara a contribuabililor in ceea ce priste achitarea la termen a niturilor bugetare de la 72,4% in 2004 la 76% in 2005. Pentru cresterea gradului de colectare a niturilor bugetare, incepand cu anul 2005, pentru contribuabilii rau platnici, MFP a intensificat masurile de recuperare a acestora prin utilizarea tuturor modalitatilor de executare silita prevazute prin Codul de Procedura Fiscala. Totodata, prin imbunatatirea cadrului legislativ privind combaterea evaziunii fiscale s-au creat conditiile pentru diminuarea activitatilor din economia subterana si a muncii la negru contribuind in mare masura la cresterea nitului disponibil si a ocuparii fortei de munca. Principalele elemente ale strategiei de politica fiscala sunt reprezentate de scaderea ratelor de taxare la impozitele directe, armonizarea celor indirecte catre nilurile asumate prin modulele de negociere si promovarea concomitenta a unor masuri de largire a bazei de impozitare. Principala masura pusa in practica in 2005 a fost intoducerea cotei unice de 16% atat la profit, cat si la nit. in paralel a fost demarat un proces de aliniere catre nilul cotei unice a ratelor statutorii de taxare ale celorlalte surse de castiguri (dividende, dobanzi, castiguri de capital).In ceea ce priste cadrul legislativ fiscal, ANAF a intreprins actiuni ferme in derea cresterii capacitatii de colectare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor nituri ale bugetului general consolidat. Astfel, masuri legislati concrete au fost luate in sensul organizarii evidentei pe platitori in subsisteme distincte si conducerii analitice a activitatii de evidenta, executare silita, inlesniri la plata, rambursari TVA, compensare, reorganizare judiciara si faliment, precum si rezultanta sintetica a procesului, prin transferul automat al datelor aplicatiei informatice intitulat Sistemul de Administrare a Creantelor Fiscale (SIACF), care a intrat in vigoare incepand cu data de 30.09.2005. La nilul anului 2005, modificarile aduse Codului de procedura fiscala11 au constat in: > reducerea termenului de incepere a procedurii de executare silita prin eliminarea instiintarii de plata in cazul declaratiilor fiscale; > posibilitatea comunicarii actelor administrati prin afisare pe ina de Internet a Agentiei Nationale de Administratie Fiscala; > stipularea unei ordini de stingere a creantelor fiscale (in ordinea chimii), aplicabila de la 1.01.2007; > unificarea sanctiunilor pecuniare aplicabile pentru neplata in termen a creantelor fiscale, care, incepand cu data de 1.01.2006, vor fi sub forma majorarilor de intarziere pe zi de intarziere la plata; > reglementarea procedurii de angajare a raspunderii solidare. Intrarea in vigoare a Codului fiscal incepand cu anul 2004 a constituit un moment cheie din punct de dere fiscal pentru Romania, cu efecte benefice asupra tururor contribuabililor deoarece acesta inglobeaza intr-un singur document toate informatiile necesare privind taxele si impozitele precum si modul de calcul si de plata al acestora si reprezinta un element esential al politicii fiscale privind armonizarea impozitelor12 directe si indirecte cu cele ale UE. Ca o concluzie generala privind evolutia sistemului fiscal in Romania in perioada analizata pot mentiona faptul ca acesta s-a caracterizat printr-o relaxare, ceea ce a asigurat sustenabilitatea cresterii economice prin extinderea bazei de impozitare ca urmare a extinderii activitatilor oficiale atat la nil antreprenorial, cat si la nilul ofertei de munca. In acelasi timp, relaxarea fiscala a conferit mediului de afaceri flexibilitate, predictibilitate si elasticitate conducand la cresterea institiilor straine directe, precum si la reducerea ponderii in PIB a economiei subterane. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
