 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» piata obligatiunilor
» Piata venitului fix
|
|
Produsele pietei monetare |
|
| Dirsele prduse tranzactionate pe aceasta piata au o caracteristica comuna: toate ajung la maturitate in mai putin de un an. Sa aruncam o privire asupra variatelor instrumente pe termen scurt tranzactionate pe aceasta piata. Bonurile de trezorerie ale Statelor Unite Probabil ca cele mai cunoscute instrumente ale pietei monetare sunt bonurile de trezorerie (Treasury bills sau T-bills) care sunt obligatii cu discont, pe termen scurt, ale Trezoreriei Statelor Unite. Ele nu platesc o dobanda explicita, ci se vand cu discont. Venitul din dobanda il reprezinta cuantumul discontului cand bonurile ajung la scadenta sau cand sunt vandute cu un profit. Ele sunt institii populare printre institutii datorita scadentelor scurte si a vandabilitatii lor rapide. Piata lor este atat de mare si de eficienta, iar bonurile de trezorerie sunt atat de lichide, incat sunt considerate frecnt echivalentul banilor lichizi. Vom discuta mai mult despre bonurile de trezorerie in Capitolul 4. Biletele municip Aceste titluri de valoare municipale au de obicei scadente mai mici de un an desi, foarte rar, pot aa si scadente de doi sau chiar trei ani. Administratiile statale si locale precum si agentiile si autoritatile lor utilizeaza astfel de imprumuturi pe termen scurt pentru a acoperi goluri in finantare, pentru a le folosi la cheltuieli inainte de intrarea niturilor fiscale si respectiv in anticiparea niturilor din activitatile economice administrate de emitent. Desi biletele sunt emise uneori cu discont fata de valoarea nominala, ca si bonurile de tezaur, majoritatea sunt emise la valoarea nominala si platesc dobanda. Tipurile de bilete frecnt emise sunt: » Bilete in anticiparea impozitelor (tax anticipation notes -TANs): bilete emise in anticiparea incasarii niturilor fiscale. » Bilete in anticiparea niturilor (renue anticipation notes -RANs): bilete emise in fie in anticiparea incasarii niturilor dintr-o activitate economica condusa de o administratie, o agentie sau o autoritate, fie in anticiparea unui ajutor federal sau statal. » Bilete in anticiparea impozitelor si niturilor (tax and renue anticipation notes - TRANs): bilete emise in anticiparea perceperii impozitelor, a niturilor sau a amandurora. » Bilete in anticiparea obligatiunilor (bond anticipation notes ' BANs): bilete emise in anticiparea unei viitoare emisiuni de obligatiuni. » Bilete pentru finantarea proiectelor de institii (project notes): bilete emise de Departamentul Statelor Unite pentru Locuinte si Dezvoltare Urbana (United States Housing and Urban Delopment Department). Aceste bilete sunt emise pentru a finanta proiectele locale de modernizare urbana si constructie de locuinte si sunt garantate atat cu niturile proiectelor, cat si cu bonitatea si creditul1 (full faith and credit) gurnului Statelor Unite. Datorita acestor garantii, biletele pentru finantarea proiectelor de -institii sunt considerate o institie foarte sigura. Certificatele de depozit (CDs) Aceste certificate (certificates of deposit - CDs) sunt emise de banci comerciale si de institutii de economii (thrift institu-tions). Ele reprezinta fonduri depuse pe o anumita perioada pentru a obtine rate fixe ale dobanzii. Multe banci folosesc denumirea de certificate de depozit pentru certificatele de economii emise cu valori relativ modeste insa, de obicei, deponentul le poate transfera doar cu mare dificultate. Certificatele de depozit de pe piata monetara sunt instrumente negociabile, emise cu valori nominale minime de 100.000$ sau mai mult. Cand se tranzactioneaza CDs pe piata monetara, lotul standard minim este de regula de 1.000.000$. Ele sunt cotate in functie de dobanda acumulata. Scadenta minima a unui CD este de sapte zile, insa majoritatea sunt pe perioade mai lungi. Nu exista nici o limita pentru perioada lor de maturitate. Majoritatea ajung la scadenta intr-un an sau mai putin, insa cateva ajung la maturitate in mai mult de un an. Unele banci ofera acum CDs cu rate variabile si cu o scadenta de pana la cinci ani. Efectele de comert Aceste bilete la ordin (promissory notes) negarantate, pe termen scurt, sunt emise in principal de corporatiile care au nevoie sa finanteze volume mari de cheltuieli. Companiile ce finanteaza industria automobilelor, cum ar fi General Motors Acceptance Corporation sunt printre cei mai mari emitenti. Efectele de comert sunt vandute cu discont, cu maturitati care variaza intre trei si 270 de zile, insa cele mai obisnuite scadente sunt intre 30 si 50 de zile. in acest interval, cumparatorul are o posibilitate larga de alegere a scadentelor si poate alege o institie care sa se potriasca oricarei necesitati. Aproape toate efectele de comert sunt evaluate de una din marile agentii de rating, Moody's Instors Service sau Standard & Poor's Corporation. Aceasta forma de datorie este considerata in general o institie sigura, desi nu la fel de sigura ca bonurile de trezorerie sau accepturile bancare care tind sa aiba rate mai scazute ale renilitatii. Unul din foarte rarele esecuri ale efectelor de comert a fost in cazul Penn Central Corporation, in 1970. Fondurile federale (Fondurile Fed) Bancile membre ale Sistemului Rezeri Federale isi tin rezerle obligatorii in depozite la Banca Rezeri Federale din districtul lor. Fedul nu plateste dobanda pentru aceste fonduri de rezerva. Bancile care au in depozit la Fed rezer mai mari decat au nevoie, pot da cu imprumut integral sau doar o parte din surplusul lor, unei banci care are nevoie de fonduri pentru a-si indeplini cerintele privind rezerva. Aceste surplusuri sunt numite fonduri federale si, datorita dinamicii ofertei/cererii, s-a dezvoltat o piata specifica in acest domeniu. Tranzactionarea fondurilor federale este numita tranzactie directa (straight transaction) si este facuta de obicei fara garantii, pentru o singura zi, desi unele tranzactii se fac si pe termen mai lung. Banca vanzatoare sau creditoare da instructiuni Sistemului Rezeri Federale sa i se debiteze contul si sa se crediteze contul bancii cumparatoare sau debitoare. in ziua urmatoare, tranzactia este inrsata. Schimbul este facut electronic prin reteaua de comunicatii a Sistemului Rezeri Federale, numita Fed Wire". Nu se face livrare fizica. Contractele de rascumparare (Repos) In afara de imprumuturile negarantate, participantii pe piata monetara se pot angaja si in contracte de rascumparare (repur-chase agreements). Prin astfel de contracte, proprietarul titlurilor de valoare vinde titlurile, simultan cu incheierea unui contract de rascumparare a lor la un pret si un moment viitor connit. Pretul este astfel silit, incat atunci cand este Un contract de rascumparare este asadar un mod de finantare folosind titluri de valoare avute in proprietate, adica prin transformarea lor temporara in bani lichizi. in termeni economici, cumparatorul contractului de rascumparare imprumuta vanzatorului bani pe termen scurt, de obicei, peste noapte. Cand vanzatorul isi rascumpara titlurile de valoare, prin aceasta el restituie de fapt imprumutul. Desi din punct de dere economic contractul de rascumparare este un imprumut, din punct de dere legal el este o vanzare, in consecinta, creditul este problematic deoarece, daca cealalta parte nu-si indeplineste obligatiile, cumparatorul ar putea sfarsi prin a ramane cu titlurile de valoare. Cumparatorul ar trebui, de asemenea, sa se asigure ca titlurile de valoare nu valoreaza mai putin decat ce a platit pentru ele; in trecut, cumparatorii de contracte de rascumparare au pierdut bani cand vanzatorul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, iar titlurile de valoare nu valorau cat pretul de cumparare pe care cumparatorul 1-a platit pentru ele. Rata contractului de rascumparare este corelata cu rata fondurilor federale deoarece bancile se pot imprumuta de pe ambele piete, insa rata fondurilor federale este de regula mai ridicata, deoarece contractele de rascumparare sunt garantate. Un contract de rascumparare inrs (rerse repo) este un contract de rascumparare din punctul de dere al cumparatorului; contractul consta in cumpararea si apoi revanzarea titlurilor de valoare. Scopul sau este de a imprumuta bani vanzatorului sau de a lua cu imprumut titlurile de valoare pentru o anumita perioada. Acest imprumut poate fi facut in scopul acoperirii unei vanzari short sau pentru alt scop.Imprumuturile revocabileImprumuturile revocabile (call loans) sunt imprumuturi pe termen scurt pe care bancile le acorda dealerilor si brokerilor de titluri de valoare. Sunt considerate sigure deoarece firmele de bro-keraj depun pentru ele titluri de valoare drept colateral. Firmele de brokeraj depun ca garantie fie titluri de valoare detinute de firma, din contul propriu de tranzactionare, fie titluri de valoare detinute de clientii lor. Bineinteles, clientii au fost in prealabil de acord cu aceasta folosire a titlurilor lor de valoare. Majoritatea titlurilor clientilor, astfel gajate, sunt tinute in conturile in marja ale clientilor, in care clientii insisi adesea au imprumutat bani, folosind titlurile de valoare drept colateral. Numele acestor imprumuturi (call loans) deriva din faptul ca atat creditorul cat si debitorul le pot revoca, dand o instiintare cu 0 zi inainte. Accepturile bancare (BAs) Acest instrument de credit (bankers acceptances - BAs) este folosit pentru finantarea tranzactiilor cu autolichiditate1 (seif -liquidating transactions), atat pe pietele nationale cat si pe cele internationale. Iata un exemplu de creare a unui accept bancar. Un importator american cumpara materie prima de la un exportator de peste ocean. Exportatorul care transporta marfa fara un accept bancar ar incasa plata doar cand transportul ar ajunge la destinatie. insa, importatorul aranjeaza cu o banca comerciala americana sa emita, pe numele exportatorului, un acreditiv irevocabil2 (irrevocable let-ter of credit) care sa specifice detaliile transportului. Apoi, exportatorul poate sa traga o trata de la banca americana si sa o prezinte unei banci de peste ocean pentru plata imediata. Odata ce exportatorul este platit, banca trimite trata in Statele Unite pentru a fi prezentata bancii care a emis acreditivul. Banca stampileaza trata Acceptat" si, in acest fel, creeaza obligatia de plata a tratei cand ea va ajunge la scadenta. Astfel se creeaza un accept bancar. Documentele de transport sunt predate importatorului din Statele Unite impreuna cu o recipisa (trust receipt) care permite acestuia sa obtina si sa vanda marfa importata. Importatorul este apoi obligat sa depuna nitul din vanzare la banca ce a acceptat trata (accepting bank), pentru a onora la timp acceptul la data scadentei, de obicei de la 90 la 180 de zile.In general, banca acceptatoare, sconteaza noul accept pentru banca straina si crediteaza contul bancii straine cu nitul din vanzare. Costul finantarii acceptului este discontul perceput, plus comisionul platit bancii acceptatoare. Acest cost poate fi platit de oricare din partile comerciale implicate in tranzactie. Banca acceptatoare poate sa vanda acceptul unui dealer de accepturi bancare, ori sa-l pastreze in propriul sau portofoliu. Deoarece un accept bancar este o obligatie primara irevocabila a bancii acceptatoare, este considerat o forma de institie foarte sigura. La randul sau, banca este protejata nu numai prin contractul de plata al clientului, ci si de toate documentele de gaj care dodesc proprietatea. in cei peste 70 de ani de folosire a accepturi lor bancare in Statele Unite, nu se cunoaste nici un caz de pierdere a principalului de catre institori. Piata obligatiunilor este doar o parte dintr-o vasta arena internationala de tranzactionare, pe care sunt tranzactionate numeroase tipuri de instrumente financiare. Un loc central in tranzactionarea titlurilor de valoare cu nit fix in Statele Unite - si, intr-o masura sau alta, in intreaga lume - il ocupa Sistemul Rezeri Federale. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
