Armonizarea legislatiei romanesti din domeniul accizelor la normele comunitare europene : Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania

FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Armonizarea legislatiei romanesti din domeniul accizelor la normele comunitare europene
Reglementarea accizelor in Romania Campul general de aplicare al accizelor este deosebit de vast si cuprinde in principal alcool, bauturi alcoolice, benzine si motorine, tigarete si produse din tutun, cafea, bauturi racoritoare, zaharuri si glucoze, autoturisme, blanuri de lux, bijuterii, parfumuri, produse cosmetice, produse si echipamente farmaceutice (cu exceptia medicamentelor), sare, energie electrica, chibrituri.In continuare, se realizeaza o scurta prezentare a evolutiei sistemului accizelor de la introducerea sa in Romania si pana in prezent3 58. In tara noastra, accizele au fost introduse incepand cu data de 1 decembrie 1991, sfera de aplicare cuprinzand atunci un numar de 14 produse sau grupe de produse. De fapt, introducerea accizelor asupra unor produse pronite din import sau fabricate in tara s-a produs concomitent cu rectificarea impozitului pe circulatia marfurilor. in sfera de aplicare s-au inclus bunuri considerate ca fiind daunatoare sanatatii sau de lux.Incepand cu data de 1 iulie 1993. data la care a fost introdusa in Romania taxa pe valoarea adaugata, metodologia de calcul a accizelor a fost modificata in sensul alinierii la metodologia de calcul a taxei pe valoarea adaugata, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 42/1993. Aceasta lege a functionat pana la data de 3 ianuarie 1998. Sistemul de accizare era in exclusivitate unul ad-valorem, accizele fiind deci silite prin aplicarea cotelor procentuale prevazute de lege asupra bazei de impozitare. Baza de impozitare era reprezentata de : » contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele - pentru produsele din productia interna; » valoarea in vama, silita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte speciale silite la importul unor categorii de produse - pentru produsele din import; » contravaloarea cunita deponentilor pentru bunurile vandute - in cazul bunurilor introduse in tara de persoane fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici. Acest sistem silit de Legii nr. 42/1993 prezenta o multitudine de neajunsuri: » repartizarea inechiila a sarcinilor fiscale, pe agenti economici producatori sau importatori de produse similare; » impozitarea in cascada, in cazul alcoolului si al bauturilor alcoolice spirtoase. Legea nr. 42/1993 predea ca pentru alcool se datorau accize ori de cate ori interneau modificari in concentratia alcoolica; » posibilitatea si tendinta agentilor economici, de multe ori nilul acesteia situandu-se sub nilul costurilor reale; » regim de accizare discriminatoriu, in cazul tigaretelor. Accizele pentru tigarete erau incadrate in trei clase de calitate. incadrarea in clase de calitate a fost criticata atat de catre agentii economici producatori si importatori de tigarete, cat si de organismele financiare internationale care considerau aceasta departajare a tigaretelor in functie de calitate, un mijloc mascat de protejare a productiei interne care se incadreaza, in marea sa majoritate, in clasa de calitate inferioara si o mica parte in clasa de calitate medie. De-a lungul aplicarii lor, prederile Legii nr. 42/1993 si, mai ales, imperfectiunile acestora, au facilitat manifestarea unor tendinte din partea agentilor economici de a amplifica fenomenul de evaziune fiscala, in special in domeniul alcoolului. intrucat legea nu interzicea obtinerea alcoolului prin sistemul de prestari servicii, importante cantitati de alcool au fost produse in acest sistem, fara ca cineva sa datoreze bugetului de stat accizele aferente. Acest fenomen a fost stopat, incepand cu data de 21 august 1995, data la care au intrat in vigoare prederile Ordonantei Gurnului nr. 22 1995 cu privire la modificarea si completarea unor reglementari referitoare la accize, taxa pe valoarea adaugata si comisionul vamal. Toate aceste neajunsuri, precum si necesitatea armonizarii legislatiei romanesti privind accizele la legislatia comunitara in domeniu, parte integranta a programului general de armonizare a legislatiei fiscale, au impus aparitia unui nou act normativ pe linia accizelor, respectiv Ordonanta de urgenta nr. 82/1997 privind regimul accizelor si a altor impozite indirecte Conditia armonizarii legislatiei romanesti la legislatia comunitara a aparut inca din anul 1995, odata cu ratificarea Acordului de asociere a Romaniei Sa Uniunea Europeana. Noul act normativ privind regimul accizelor, respectiv Ordonanta de urgenta nr. 82/1997, ale carei prederi au intrat in vigoare in 1 ianuarie 1998, a reprezentat o adevarata revolutie in domeniul accizelor, sistemul de impozitare prin accize denind un sistem modern, foarte apropiat de sistemul practicat in tarile membre ale Uniunii Europene. Elementele noi aduse se aceasta ordonanta au fost; o delimitarea sferei de aplicare a accizelor, care a fost structurata in doua parti si anume: a- o prima parte, cuprinzand cele trei grupe de produse supuse obligatoriu accizelor in toate tarile membre ale Uniunii Europene, respectiv: alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si produse petroliere; a- o a doua parte, cuprinzand grupe de produse supuse accizelor, altele decat cele impuse obligatoriu de legislatia Uniunii Europene; o inlocuirea accizei ad-valorem cu acciza specifica, respectiv suma fixa exprimata in ECU pe unitatea de masura la unele grupe de produse, ca: alcool, bauturi alcoolice, produse petroliere. Transformarea in lei a accizelor datorate bugetului de stat se efectua prin utilizarea saptamanala a cursului de schimb valutar silit de Banca Nationala a Romaniei, pentru fiecare zi de joi. Dificultati intampinau atat agentii economici platitori de accize, cat si organele fiscale cu atributii de control pe linia rificarii determinarii corecte a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat; o eliminarea dublei impozitari practicate pana atunci in domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice. Toate aceste perfectionari ale legislatiei au fost insotite si de instituirea sistemului de supraghere fiscala a productiei si circulatiei alcoolului etilic alimentar pe tot parcursul circuitului economic, pornind de la productie sau import, pana la utilizatorul final. Necesitatea instituirii acestui sistem a rezultat ca urmare a inregistrarii unor fenomene de frauda si evaziune fiscala in domeniul productiei, importului, circulatiei si comercializarii alcoolului, fenomene ce luasera o amploare deosebita. Cu toate initiatile legislati intreprinse pe linia impozitarii prin accize si a supragherii produselor supuse accizelor, evaziunea si frauda fiscala in acest domeniu au atins proportii alarmante, niturile bugetare incasate efectiv din accize erau in continuare in scadere si inrs proportionale cu abundenta de produse existente pe piata, a caror sursa de pronienta era economia subterana. Economia subterana era favorizata si de imposibilitatea realizarii unui control riguros in conditiile in care pe tot parcursul circuitului economic, respectiv productie -circulatie - consum, exista un numar foarte mare de agenti economici intermediari, a caror activitate aa drept rezultat majorarea artificiala a preturilor, evitarea achitarii obligatiilor fata de bugetul statului si obtinerea cu usurinta a unor profituri mari si imediate. Toate aceste neajunsuri au determinat modificarea repetata in cursul anului 1999 a prederilor Ordonantei de urgenta nr. 82/1977 privind regimul produselor supuse accizelor. Desi Ordonanta de urgenta nr. 82/1997 a fost in vigoare pana la data de 14 februarie 2000, pe tot parcursul aplicarii ei a suferit o multitudine de modificari motivate cu obiectivitate la momentul respectiv. Primele modificari importante au fost aduse prin Ordonanta de urgenta nr. 50/1998 si anume: » transformarea accizelor specifice din ecu in lei. Aceasta masura a fost determinata si de faptul ca, incepand cu data de 1 ianuarie 1999, moneda europeana a denit euro, iar in primele zile de la aceasta modificare nu se cunostea paritatea noii monede; » reorientarea sarcinii fiscale aferente bauturilor alcoolice din productia interna numai catre alcool etilic alimentar, acciza platindu-se o singura data de catre producatorii sau importatorii de alcool; » instituirea sistemului de autorizare a agentilor economici care obtineau nituri din comercializarea unor produse impozitate prin accize; » introducerea obligativitatii utilizarii facturilor speciale de catre agentii economici care comercializau produse supuse regimului de autorizare. Aceasta ordonanta aa la randul ei numeroase neajunsuri si anume: » predea exprimarea in lei a accizelor, dar procesul inflationist accentuat care se manifesta in economia romaneasca impunea, in acelasi timp, actualizarea trimestriala a acestora de catre Ministerul Finantelor, in functie de evolutia ratei inflatiei. in cursul anului 1999 accizele au fost actualizate de 2 ori prin ordine ale ministrului finantelor. Aceste actualizari erau mediatizate pe larg si in mod critic de catre toate mijloacele mass-media, impactul psihologic fiind deosebit de nefavorabil, in special pentru agentii economici. Aceasta deoarece fiecare actualizare a fost perceputa ca o majorare a nilului accizelor cu influente imediate asupra cresterii preturilor de desfacere cu amanuntul; » in scopul limitarii fenomenelor de contrabanda si evaziune fiscala, al reducerii numarului de agenti economici ce operau pe piata produselor supuse accizelor pe intreg lantul circuitului economic de la producator la consumatorul final, fapt ce aducea pe de-o parte foloase rapide si necunite, iar pe de alta parte majorarea artificiala a preturilor cu amanuntul, Ordonanta de urgenta nr. 50/1997 predea limitarea relatiilor comerciale. Desi scopul initial al acestor prederi a avut o justificare obiectiva, efectele aplicarii lor au fost nefavorabile atat pentru agentii economic, cat si pentru bugetul de stat. Pentru marii agenti economici, aceasta masura a insemnat costuri suplimentare de adaptare la conditiile pietei, in schimb pentru alti agenti economici, masura a inseninat eliminarea fortata de pe piata si chiar incetarea activitatii. Efectele negati ale aplicarii prederilor Ordonantei de urgenta nr. 50/1998 au fost eliminate prin legea de aprobare a acestei ordonante si anume Legea nr. 148/1999. La sfarsitul lui 1999, existau o multitudine de acte normati de modificare si completare a actului normativ de baza din domeniul accizelor, fapt ce a ingreunat aplicarea practica a acestora, momentul a coincis cu momentul conceperii unui nou program de gurnare. Procesul de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana dobandise un nou dinamism, in contextul creat de decizia Consiliului European de la Helsinki, de incepere a negocierilor de aderare cu Romania in anul 2000 si de evolutiile care au avut loc in ul reformei institutionale a Uniunii Europene. Un modul important al reformei in Romania 1-a reprezentat reforma fiscala. in acest moment, ajustarea fiscala aa urmatoarele obiecti majore: » eliminarea sistemului complex, greoi de administrat si generator de coruptie al facilitatilor, scutirilor si exceptarilor de la plata obligatiilor fiscale; » reducerea impozitului pe profit; » practicarea unei cote unice la taxa pe valoarea adaugata; » reasezarea accizelor. Acesta a fost contextul aparitiei Ordonantei Gurnului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, actul normativ de baza ce reglementeaza acest impozit incepand cu data de 14 februarie 2000. Aceasta ordonanta a reunit intr-un singur act normativ, pe de-o parte, toate prederile existente pe linie de accize, iar pe de alta parte, a adus acestora o serie de imbunatatiri in stransa concordanta cu masurile de reforma fiscala impuse de noul program de gurnare, necesitatea eliminarii imperfectiunilor legislati existente si realizarea unei armonizari cat mai apropiate de legislatia comunitara in domeniu. Cele mai importante masuri luate prin Ordonanta de urgenta nr. 27/2000 au fost: » masuri de reducere a accizelor; » masuri de contracarare a influentelor negati asupra bugetului rezultate din reducerea accizelor prin largirea sferei de aplicare a acestui impozit si anume introducerea accizelor la alcool brut si bauturi spirtoase; » masuri de disciplinare a agentilor economici in scopul reducerii evaziunii fiscale. Cu toate masurile intreprinse, fenomenele de frauda si evaziune fiscala inregistrau in continuare o mare amploare, iar economia subterana in cazul productiei de alcool capata proportii alarmante.In perioada de aplicare a prederilor Ordonantei Gurnului nr. 27/2000, s-au inregistrat o serie de fenomene negati si in domeniul productiei si circulatiei produselor petroliere, precum si in cel al circulatiei cafelei. Veniturile bugetare incasate din accizele pentru alcool si bauturi alcoolice, pentru unele tipuri de combustibili, precum si pentru cafea, erau in continuare in scadere si inrs proportionale cu abundenta de astfel de produse pe piata. Pentru stoparea acestor fenomene, pentru imbunatatirea realizarii si colectarii la bugetul de stat a niturilor pronite din accize, precum si in scopul diminuarii fenomenelor de evaziune si frauda fiscala in acest domeniu, s-a elaborat Ordonanta de urgenta nr. 134/2000, cu valabilitate de la data de 14 octombrie 2000 - termen prerogat ulterior, prin Ordonanta de urgenta nr. 147/2000, pana la data de 1 noiembrie 2000. Ordonanta de urgenta nr. 134/2000 aduce ca imbunatatiri in domeniul legislatiei accizelor: extinderea sferei de aplicare a accizelor prin introducerea in acest regim a unor noi produse din grupa produselor petroliere, instituirea obligatiei de plata a accizelor in sarcina importatorilor in cazul cafelei, cafelei cu inlocuitori si al cafelei solubile si masuri de intarire a supragherii fiscale la alcool si bauturi alcoolice. Cu toate acestea fenomenele de frauda si evaziune fiscala se amplificau. Ca urmare se decide instituirea unor masuri stimulati pentru agentii economici producatori sau importatori de alcool si bauturi alcoolice. Masurile stimulati instituite constau in reducerea accizelor cu 50% incepand cu data de 1 noiembrie 2000, dar numai in cazul agentilor economici care si-au achitat obligatiile de baza fata de buget. Prin Ordonanta de urgenta nr. 164/2000 s-a urmarit: » cresterea niturilor prin recuperarea sumelor reprezentand obligatii catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si fondurile speciale inregistrate ca neachitate la termenele legale; » cresterea productiei agentilor economici producatori de alcool, bauturi alcoolice spirtoase si bauturi alcoolice naturale; » scaderea preturilor si diminuarea volumului tranzactiilor de pe piata neagra in favoarea agentilor economici bun-platnici. Pentru stoparea fenomenelor de contrabanda si evaziune fiscala (ce nu au putut fi eliminate pana in acel moment), precum si pentru asigurarea unui climat economico-financiar sanatos care sa permita o activitate de productie la intreaga capacitate existenta a agentilor economici care lucreaza legal, cu consecinte directe si imediate asupra incasarilor la bugetul de stat, a fost instituit incepand cu 1 decembrie 2000 monopolul de stat asupra comercializarii alcoolului, prin Ordonanta de urgenta a Gurnului nr. 181/2000. Se poate observa ca in silirea sferei de aplicare s-au avut in dere accizele practicate in tarile europene, structura consumului din tara si necesitatea asigurarii finantarii bugetului, alaturi de nevoia de reducere sau mai ales stopare a fenomenelor de frauda si evaziune fiscala. Evolutia in timp a politicii economice a influentat asupra extinderii sau comprimarii sferei de aplicare si asupra nilului cotelor de impunere. Principalul obiectiv urmarit si realizat ramane cel de natura financiara, determinat de incasarea de nituri bugetare. Regimul accizelor in Romania este reglementat incepand cu 1 ianuarie 2002, prin Ordonanta de Urgenta a Gurnului Romaniei nr. 148/27.10.2001, publicata in Monitorul Oficial ai Romaniei nr. 767/30.10.2001. Acest act normativ isi propune perfectionarea si unificarea legislatiei existente in domeniul accizelor, tinand cont ca legea-cadru in materie - Ordonanta Gurnului nr. 27/2000 - a fost modificata si completata prin alte noua ordonante de gurn. Un obiectiv important al noii reglementari il constituie apropierea si alinierea legislatiei nationale la prederile directilor comunitare in domeniu. Prin Ordonanta Gurnului nr. 148/2001 se aduc urmatoarele modificari: o majorarea cotei de impunere pentru o serie de produse in baza prederilor angajamentului asumat de Romania prin Documentul de pozitie privind modulul 10 -Impozitarea, prin care statul roman s-a angajat ca va proceda la cresterea graduala a accizelor, in fiecare an, pana ce va fi atins nilul minim impus de directile comunitare in materie. in acest sens, s-a procedat la: » majorarea cu 8% a nilului actual al accizelor la alcool, distilate, bauturi spirtoase si carburanti; » majorarea cu 10% a nilului accizelor la tigarete si alte produse din tutun. o instituirea unor noi masuri in scopul diminuarii fenomenelor de frauda si evaziune fiscala, ca o continuare a preocuparilor concretizate in adoptarea Ordonantei de urgenta a Gurnului nr. 107/20.09.2001 privind completarea si modificarea Ordonantei Gurnului nr. 27/2000 si instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda si evaziune fiscala in domeniul alcoolului si bauturilor alcoolice. in acest sens, s-a optat pentru : » generalizarea obligatiei de utilizare a documentelor fiscale speciale pentru toate tipurile de alcool si distilate; » silirea unor sanctiuni mai aspre in cazul nerespectarii prederilor legale; » restrangerea sferei scutirilor de la plata accizelor in cazul alcoolului etilic rafinat utilizat la obtinerea de alcool sanitar destinat farmaciilor si unitatilor sanitare, precum si in cazul alcoolului etilic rafinat destinat a fi utilizat ca atare in farmacii si spitale; » eliminarea scutirii de accize pentru produsele comercializate prin magazinele care functioneaza in regim duty-free. o un progres in tehnico-legislativ constand in sistematizarea reglementarilor privind sfera de aplicare, platitorii, faptul generator al obligatiei de plata, scutirile de plata acordate si regimul documentelor fiscale, pe module distincte aferente fiecarei grupe de produse supuse accizelor. in acelasi context se incadreaza si separarea reglementarii accizelor de reglementarea supragherii fiscale si autorizarii privind exercitarea activitatii de productie, comercializare si import al produselor supuse accizelor. De asemenea, au facut obiectul redefinirii produsele si grupele de produse din categoria alcool, distilate si bauturi alcoolice pe subgrupe similare celor din directiva europeana in materie, precum si a produselor petroliere. o schimbari in ce priste raportul intre nilul accizelor in cadrul subgrupelor de produse din grupa alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere. Aparitia acestui act normativ reprezinta un fapt pozitiv, deoarece reglementeaza o materie caracterizata printr-o insilitate si faramitare excesi, ceea ce constituie un impediment in aplicare, atat pentru agentii economici, cat si pentru institutiile cu atributii de control. in plus, o legislatie insila, cu multiple modificari, la intervale scurte de timp, adeseori cu necorelari si prederi evazi, incomplete sau interpreile favorizeaza evaziunea si frauda fiscala. De asemenea, perfectionarea modului de structurare a reglementarilor pe module distincte aferente fiecarei grupe de produse supuse accizelor si redefinirea produselor si grupelor de produse din categoria alcool, distilate si bauturi alcoolice in conformitate cu directile comunitare este un act meritoriu. Asupra masurilor vizand restrangerea fenomenului de evaziune si frauda fiscala isi pun amprenta atat modul de corelare a prederilor in materie, dar si actiunea institutiilor abilitate sa efectueze controlul financiar-fiscal si sa combata evaziunea si frauda fiscala. Apreciez ca, fara indoiala, cresterea presiunii fiscale prin cresterea nilului accizei la alcool, distilate, bauturi spirtoase, carburanti, tigarete si produse din tutun este o actiune care, chiar justificata prin necesitatea alinierii graduale la nilul accizei prevazut de directile europene, este in dezacord cu conditiile romanesti, fiind generator de evaziune fiscala si conducand la scaderea nilului de trai.In primul rand, cresterea accizei la produsele petroliere va alimenta cresterea preturilor si tarifelor pentru cvasitotalitatea bunurilor si serviciilor din economie, intr-o perioada dificila a anului in care se manifesta si masurile initiate in anul 2001 avand ca obiect cresterea preturilor si tarifelor in domeniul energetic. Compensatia oferita este reducerea accizei la bere.In al doilea rand, reducerea nilului de impunere la acciza produsului bere este mai mult o masura de stimulare a consumului unui produs sezonier, intr-o ramura in care actioneaza cateva grupuri puternice cu capital strain. Mentinerea nilului anterior accizei la vinuri, intr-o tara producatoare si exportatoare in domeniu, nu ni se pare favorabila intereselor economiei romanesti, in conditiile in care practica in materie a tarilor europene producatoare si exportatoare consta in acordarea unui regim preferential atat in ce priste accizele, cat si taxa pe valoarea adaugata. S-au instituit unele prederi speciale privind regimul accizelor in cazul micilor producatori de bere, care constau in principal in reducerea diferentiata a accizei in functie de capacitatea de productie anuala pe care o detine agentul economic.In prezent, accizele sunt reglementate prin Codul fiscal unde sub un singur titlu (Titlul Vil) sunt cuprinse trei acte legislati care reglementeaza regimul actual al accizelor, regimul de supraghere si autorizare, precum si regimul de marcare al acestor produse, respectiv: » Ordonanta de urgenta nr. 148/2001 privind regimul accizelor, cu modificarile si completarile ulterioare; » Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificarile si completarile ulterioare; » Ordonanta Gurnului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun si bauturi alcoolice, cu modificarile si completarile ulterioare; Totodata, acest titlu include si prederile Directii europene nr. 92/12 privind sistemul de antrepozitare fiscala care este implementat in Romania, incepand cu data de 1 ianuarie 2004. Prin Hotararea Gurnului nr. 84 din 3 februarie 2005 privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cadrul legislativ privind accizele cunoaste o noua imbunatatire, este vorba de schimbari in regimul de antrepozitare fiscala, din care mentionez: completarea conditiilor de autorizare a antrepozitarilor pentru productia si depozitarea unor produse accizabile; modalitatea de suspendare, anulare si revocare a autorizatiilor de antrepozitare fiscala; noi obligatii in sarcina antrepozitarilor (de exemplu: prezentarea certificatului ISO 9001 la autoritatea fiscala competenta in tara de 12 luni de la data obtinerii autorizatiei si detinerea autorizatiei de mediu; alte precizari cu privire la garantia legal constituita in momentul autorizarii. in plus, au fost reglementate mai clar modalitatile de acordare a scutirilor de la plata accizelor.In domeniul accizelor, anul 2007 a insemnat modificari importante ale Codului fiscal impuse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, de necesitatea definitivarii armonizarii legislatiei fiscale cu cea prevazuta de directile europene, de necesitatea implementarii cadrului legal aferent schimbului intracomunitar de produse supuse accizelor, precum si de respectarea angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie aferent Capitolului 10 - Impozitarea.In acest sens, principalele modificari aduse titlului VII - Accize din Codul fiscal au fost urmatoarele: 1. in domeniul accizelor armonizate: - majorarea nilului accizelor la principalele grupe de produse supuse acestui regim cu intrare in vigoare la data de 1 ianuarie 2007 potrivit calendarelor de crestere graduala a accizelor pana la atingerea nilelor minime impuse, astfel: - benzina cu plumb de la 395,01 euro/1000 litri la 421,19 euro/1000 litri; - pacura de la 9,50 euro/1000 kg la 13,00 euro/1000 kg; - gaz natural utilizat drept carburant de la 2,00 euro/gigajoule la 2,60 euro/gigajoule; - electricitate utilizata in scop comercial de la 0,19 euro/Mwh la 0,26 euro/Mwh; - electricitate utilizata in scop necomercial de la 0,39 euro/Mwh la 0,52 euro/Mwh; - introducerea de noi produse in sfera de aplicare a accizelor, astfel: - gaz natural utilizat drept combustibil pentru incalzire in scop comercial si necomercial cu acciza de 0,17euro/gigajoule. Mentionez ca incepand cu data de 1 ianuarie 2007, datorita obligativitatii introducerii accizei la gazul natural utilizat in acest scop a fost eliminat impozitul datorat bugetului de stat pentru gazul natural pronit din productia interna - in cuantum de 7,4 euro/1000 m3; - instituirea unei accize reduse de 475 euro/hl alcool pur fata de 750 euro/hl alcool pur cat este acciza standard, in cazul alcoolului etilic produs in micile distilerii; prin mica distilerie se intelege distileria a carei productie anuala nu depaseste 10 hectolitri alcool pur; - introducerea in legislatia nationala a reglementarilor comunitare privind schimburile de produse accizabile intre statele membre. Urmare a desfiintarii frontierelor vamale intre statele membre si implicit a eliminarii notiunilor de importator si exportator au fost definiti operatorii inregistrati, operatorii neinregistrati, reprezentantul fiscal, vanzarea la distanta, regimul produselor cu accize platite; - revizuireaa sferei de aplicare a scutirilor de la plata accizelor in domeniul produselor energetice si al energiei electrice si realizarea unei mai bune concordante cu prederile comunitare, prin: - scutirea de la plata accizelor a biocarburantilor. in cazul amestecului biocarburantilor cu carburanti traditionali, scutirea se va acorda in functie de cantitatea de biocarburant continuta in amestec si nu va depasi o anumita limita, silita in conformitate cu prederile directii comunitare in domeniu; - scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati pentru operattiunile de dragare in cursurile de apa navigabile si in porturi; - scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronalor si vapoarelor; - scutirea de la plata accizelor a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie; - scutirea de la plata accizelor a produselor energetice - gaz natural, carbune, combustibili solizi - folosite de catre gospodariile individuale si/sau organizatiile de caritate; - includerea unor prederi noi privind neaccizarea produselor energetice si a energiei electrice destinate anumitor utilizari, cum ar fi: utilizarea duala a produselor energetice; energia electrica atunci cand reprezinta mai mult de 50% din costul unui produs; energia electrica utilizata in principal in scopul reducerii chimice si in procesele metalurgice si electrolitice; - instituire a unor masuri pentru asigurarea respectarii condittilor impuse de regimul de antrepozitare fiscala a produselor supuse accizelor armonizate prin reavizarea anuala antrepozitarilor autorizati. 2. in domeniul accizelor nearmonizate: - includerea in sfera de aplicare a accizelor si a motoarelor pentru ambarcatiuni in derea eliminarii posibilitatilor de evaziune fiscala si asigurarii principiului de unicitate al impozitului; - asigurarea aceluiasi regim de accizare pentru armele de vanatoare atat pentru persoanele juridice, cat si pentru persoanele fizice; - reducerea cu 10% a accizelor pentru toate sortimentele de cafea; - reasezarea sistemului de taxare a autoturismelor si a autoturismelor de teren. Referitor la calculul accizelor exprimate in echivalent euro, s-a institutit principiul de utilizare a cursului de schimb pe o perioada de un an de zile, cursul fiind cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent. Situatia alinierii legislatiei romanesti privind accizele la Directile Uniunii EuropeneIn Romania, la ora actuala, exista urmatoarele categorii de produse supuse accizelor: » bere; » vinuri; » bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; » produse intermediare; » alcool etilic; » produse din tutun; » uleiuri minerale; » alte produse. Structura actuala a accizelor este, in buna masura, aliniata la Directile Uniunii Europene. inca din anul 2001, prin Ordonanta Gurnului nr. 148 s-au redus semnificativ diferentele dintre tara noastra si Uniunea Europeana in domeniul impozitarii indirecte. Aceasta ordonanta a reusit alinierea sfera de actiune a accizelor pe uleiuri minerale la cerintele aquis-ului comunitar, iar, in ceea ce priste structura categoriilor de produse reprezentate de alcool si bauturi alcoolice, s-au realizat serioase ajustari la doua noi grupe de produse (produsele intermediare si bauturile fermentate, altele decat vinul si berea), care au fost aliniate la Directiva 92/83/EEC. Prin noul Cod fiscal, progresele au denit si mai vizibile, prin noul cadru fiscal silindu-se reglementari specifice pentru accize armonizate": Se precizeaza doar cateva din noile prederi: » definirea si incadrarea produselor supuse accizelor pe baza pozitiilor si codurilor tarifare din Nomenclatura Combinata; » eliminarea taxelor de autorizare a comercializarii produselor supuse accizelor; » simplificarea procedurilor de autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse supuse accizelor si majorarea perioadei de valabilitate a autorizatiilor; » silirea cotei zero de accize pentru vinurile linistite; » reconsiderarea scutirilor de accize si armonizarea acestor prederi cu cele ale directilor europene. Legat de reglementarea conform careia s-a silit cota zero pentru vinurile linistite, trebuie remarcat ca la nilul Uniunii Europene nu se percep accize pe vinuri, in timp ce tara noastra face acest lucru, cu exceptia mentionata. Ori, pentru a incuraja productia romaneasca de vinuri este nevoie de o anulare a prederilor de accizare a acestor produse, urmand exemplul statelor comunitare.Incepand cu 1 ianuarie 2005, Gurnul Romaniei anunta intentia sa de a-si colecta o parte importanta din resursele necesare catre bugetul de stat pe seama impozitelor indirecte. In acest sens, se mentioneaza ca bunurile ce intra in categoria celor ce sunt sau pot fi considerate de lux si a celor ce pun in pericol sanatatea omului vor suporta cresteri ale accizelor. Aceste masuri se prezinta in programul de gurnare Tariceanu. Cu toate progresele inregistrate, armonizarea accizelor este o problema dificila pentru politica fiscala romaneasca. in cadrul procesului de aderare in care se afla tara noastra, o presiune puternica din partea Comunitatii Europene consta tocmai in alinierea accizelor in derea conrgentei catre nilul minim cerut in spatiu comunitar. Acesta inseamna pentru Romania o crestere considerabila a nilului accizelor, dar armonizarea -nilului accizelor este o conditie obligatorie pentru aderare si de altfel bine intemeiata, generata de necesitatea de inlaturare a potentialelor distorsiuni de pe piata interna a UE. Situatia dificultatilor in alinierea legislatiei din domeniul accizelor la normele UE este caracteristica tuturor statelor membre si tarilor care doresc sa adere la Uniunea Europeana. Analizand diferentele intre sistemele de accizare care caracterizeaza statele din Uniunea Europeana, impartasesc ideea conform careia359 o atie intre nilurile accizelor pentru principalele categorii de produse desi extrem de utila, este dificil de realizat. Acesta, in primul rand, pentru ca majoritatea tarilor folosesc combinatii intre sistemele ad-valorem si cele specifice. in al doilea rand, in special pentru tigari, este greu de at nilul accizelor, pentru ca ratele specifice trebuie calculate folosind pretul mediu ai tigarilor pe diferite piete. La fel. pentru produsele alcoolice, metodologia de calcul difera de la o tara la alta. Perioade de tranzitie solicitate de Romania pentru transpunerea Directilor UE in domeniul accizelor In Documentul de pozitie al Romaniei, Capitolul 10 - Impozitarea se precizeaza ca ..Romania solicita o perioada de tranzitie de cinci ani, respectiv pana la data de 31 decembrie 2010, pentru transpunerea prederilor privind nilul minim al accizelor i directile 92/79, 92/80, 92/82, 92/84), pentru uleiuri minerale, tigarete si alcool si bauturi spirtoase"360. Argumentele unei astfel de solicitari, sunt precizate in continuare in cadrul aceluiasi document, pentru fiecare categorie de produse supuse accizelor in parte. Astfel, pentru tutun si produse din tutun se arata ca, desi Prederile Directii 72/464 CEE, Directii 92/79 CEE, Directii 92/80 CEE au fost transpuse in legislatia nationala inca din anul 999, o diferenta majora existenta in legislatia romaneasca fata de directile europene este determinata de nilul actual al accizelor practicat in Romania pentru aceste produse, fata de nilul minim impus prin directile europene. De aceea, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la data de 31.12.2010, in ceea ce priste atingerea nilului minim al accizelor pentru tigarete, prevazut de Directiva 92/79/CEE. Solicitarea acestei perioade de tranzitie este motivata astfel: La tigarete - incidenta accizei in pretul de vanzare cu amanuntul a celei mai vandute marci, respectiv "Carpati", este de 45%, dar aceasta se datoreaza faptului ca aceasta marca este una din cele mai ieftine marci de tigarete de pe piata romaneasca (0,31 euro/pachet). in situatia in care preferintele consumatorilor s-ar muta spre alta marca mai scumpa, atunci incidenta accizelor ar fi mai mica, iar eforturile pentru atingerea minimei de 57% - impuse de directiva - ar fi mult mai mari. Introducerea nilului minim de accizare pentru tigarete in concordanta cu prederile Directii 92/79/CEE pana la 31.12.2006, ar conduce la o crestere considerabila a pretului acestor produse, cu efect negativ asupra volumului de vanzari al acestora. Perioada de tranzitie si o armonizare treptata a nilului accizelor ar reduce efectele negati asupra fortei de munca din industria tutunului si ar crea posibilitatea adaptarii acestei industrii la consecintele cresterii nilului de accizare la tigarete. Piata romaneasca de tigarete cunoaste in prezent o reducere a contrabandei cu tigarete si o diminuare a evaziunii fiscale, fenomen care ar cunoaste o evolutie opusa celei actuale, in conditiile cresterii fortate a accizelor. De asemenea, cresterea brusca a nilului de accizare al tigaretelor ar putea ridica si problema asigurarii gradului de colectare a accizelor aferente. O crestere rapida a nilului de accizare ar determina evaziune fiscala, contrafacere si contrabanda. in acelasi timp, autoritatile ar fi obligate sa aloce resurse crescute activitatii de supraghere si control, fara a oferi nici o garantie in directia mentinerii ratei de colectare a accizei. Se estimeaza ca o crestere treptata a accizelor pentru tigarete va conduce la o crestere a niturilor bugetului statului. Legat de acesta problema, tara noastra si-a asumat responsabilitatea de a aplica o politica de crestere treptata a accizelor la tigarete care sa fie in concordanta cu ritmul de crestere economica si, respectiv, cu cresterea pietei interne raportata la puterea de cumparare. Concomitent, va continua procesul de educare si informare a populatiei cu privire la consecintele negati pe care consumul acestor produse il are asupra sanatatii. Pana la 31.12.2006, nilul cotei de acciza aferente celei mai vandute marci de tigarete s-a majorat cu 40% pentru a se alinia nilulului minim impus de directiva, urmand ca, pana la data de 31.12.2010, sa se realizeze armonizarea completa a nilului accizei.In ceea ce priste, uleiuri minerale (produse petroliere), legislatia actuala este partial armonizata cu prederile Directilor 92/81/CEE si 92/82/CEE. in prezent, legislatia romaneasca nu include metanul in grupa uleiurilor minerale si, de asemenea, sileste accizele pe tona de produs pentru benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina si combustibil greu. Pana la data de 1 ianuarie 2007, legislatia romaneasca in domeniu a fost armonizata cu acquis-ul comunitar, cu exceptia nilului accizelor. Si pentru acesta grupa de produse, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la 31.12.2010, pentru atingerea nilului minim al accizelor prevazut de Directiva nr. 92/82/CEE. Aceasta solicitare se justifica prin: » diferenta mare dintre nilul impus de directiva si nilul accizei practicat in Romania (te benzina cu plumb si motorina, exista inca diferente mari dintre acciza minima impusa de Directiva nr. 92/82/CEE si acciza practicata in Romania); » cresterea nilului accizelor la nilul minim impus de directiva pana la 31 decembrie 2006 determina o crestere generala a preturilor intr-un ritm mult mai mare decat ritmul de crestere a puterii de cumparare a consumatorilor; » existenta unei fiscalitati ridicate la aceste produse. in prezent, la benzina cu plumb, benzina fara plumb si motorina se aplica inca doua tipuri de impozite indirecte (taxa de drum si fondul special constituit pentru produsele petroliere). » cresterea accelerata a preturilor conduce la amplificarea fenomenelor de contrabanda si evaziune fiscala, ceea ce ar determina cresterea cheltuielilor de administrare a acestui impozit. Pana la 31.12.2006, Romania s-a obligat sa majoreze nilul cotei de accize cu 50% din diferenta fata de nilul minim impus de directiva si prin redimensionarea celorlalte doua impozite indirecte (taxa de drum si fondul special constituit pentru produsele petroliere), urmand ca, pana la data de 31.12.2010 sa se realizeze armonizarea completa a nilului accizei. Pentru grupa de produse reprezentata de alcool si bauturi alcoolice, legislatia actuala este partial armonizata cu prederile Directilor 92/83/CEE si 92/84/CEE. in prezent, legislatia romaneasca prede distinct o subgrupa pentru bauturi fermentate, altele decat berea si vinul" si pentru produse intermediare", dar aplica cote de accize inferioare celor impuse de directi si prede in continuare unele scutiri care nu sunt in concordanta cu prederile acquis-ului. Prin Codul fiscal s-a realizat armonizarea in totalitate privind structura si definirea subgrupelor de produse din cadrul grupei alcool si bauturi alcoolice", iar, de la data de 1 ianuarie 2007, nilul cotelor de accize, prevazute de legislatia nationala, a atins nilul minim aplicat in Uniunea Europeana, cu exceptia perioadei de tranzitie solicitate. Cu toate acestea, tara noastra a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la data de 31.12.2010 pentru atingerea nilului minim al accizelor, prevazut la art. 3 din Directiva nr. 92/84/CEE, pentru subgrupa alcool si bauturi spirtoase". Aceasta solicitare se justifica astfel: » experienta Romaniei in acest domeniu arata ca silirea accizei la 180 euro/hl alcool pur pentru bauturile spirtoase determina efectul de crestere a evaziunii fiscale. Astfel, in timp ce consumul a ramas constant, vanzarile legale de bauturi alcoolice au scazut in mod alarmant. Scaderea vanzarilor legale de alcool si bauturi spirtoase a condus la reducerea niturilor bugetului de stat din accize si la accentuarea concurentei neloiale mtre agentii economici corecti si cei care lucreaza pe piata neagra. Pentru disciplinarea fiscala a agentilor economici, autoritatile romane au decis sa reduca nilul accizei pentru a se atinge un pret de vanzare optim si, in acelasi timp, au fost majorate sanctiunile impolriva contrabandei in domeniu; » cresterea nilului accizelor la nilul minim impus de directi pana la 31 decembrie 2006 se urmareste a nu genera un proces al cresterii preturilor intr-un ritm mult mai mare decat puterea de cumparare a consumatorilor; » cresterea nilului accizelor la nilul minim impus de directi pana la 31 decembrie 2006 nu trebuie sa genereze inchiderea unor fabrici producatoare de alcool si bauturi spirtoase, reducerea numarului de persoane care lucreaza in acest domeniu si cresterea somajului; » amplificarea fenomenului de contrabanda cu aceste produse, in cazul majorarii accelerate a cotei de accize, determina o crestere a cheltuielilor de administrare a acestui tip de impozit in conditiile in care fenomenul a determinat adoptarea, de catre Romania, a unor masuri de supraghere fiscala a productiei de alcool si bauturi alcoolice, masuri care au cauzat o majorare importanta a acestor costuri. Date fiind cele prezentate, Romania s-a obligat sa asigure o crestere treptata a nilului accizelor la alcool si bauturi alcoolice, concomitent cu intarirea masurilor de supraghere fiscala si de reducere a contrabandei si a evaziunii fiscale in acest domeniu. Pana la data de 31.12.2006, nilul cotei de accize s-a majora cu 40% din diferenta fata de nilul minim impus de directiva, urmand ca, pana la data de 31.12.2010, sa se realizeze armonizarea completa a nilului accizei.In ciuda solicitarii unei perioade de tranzitie de cinci ani, Comisia Europeana a acordat Gurnului Romaniei o perioada de doar trei ani pentru armonizarea accizelor. Astfel, conform declaratiei Ministrului Finantelor Publice Romaniei i-a fost acordata o perioada de tranzitie de 3 ani, de la data aderarii si pana la 31 decembrie 2009, pentru atingerea nilului minim impus pentru accizele la tigarete; o derogare pentru a aplica un regim special pentru alcoolul distilat din fructe, in distilerii legal autorizate, obtinut de fermieri si destinat autoconsumului (echivalent a 50 litri bauturi spirtoase/gospodarie/an, cu concentratie de 40% in volum), prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard ce se va aplica in Romania de la data aderarii (in acest sens, Romaniei i-a fost aplicat cel mai favorabil tratament acordat tarilor candidate)"361. Redeschiderea modulului X Impozitarea a fost legata tot de problematica accizarii. Astfel, dupa ce s-a realizat inchiderea provizorie a acestui modul in iunie 2003, Gurnul Romaniei a solicitat renegocierea acestui modul, intrucat dupa data mentionata anterior, Uniunea Europeana a mai adoptat norme de aquis comunitar care largesc sfera accizelor. In UE se aplica noi accize la produsele petroliere, iar Romania a cerut perioada de tranzitie pentru : benzina fara plumb, motorina folosita drept carburant pentru masini, gaz natural utilizat in scopuri necomerciale, pacura folosita atat in reteaua de termoficare, cat si pentru alte scopuri, electricitate folosita in scopuri comerciale si necomerciale. in urma negocierilor, Romania a obtinut sase perioade de tranzitie, intre 2 si 6 ani pentru Directiva de restructurare a cadrului comunitar pentru impozitarea electricitatii si a produselor energetice. Prin aceste perioade de tranzitie, alinierea la nilul de acciza silit de aquisul comunitar se va face in 4 ani de la data aderarii pentru benzina fara plumb, 6 ani pentru motorina folosita drept carburant pentru automobile, 3 ani pentru gazul utilizat in scopuri necomerciale. Pentru pacura s-au silit perioade de tranzitie de 3, respectiv 2 ani, in functie de utilizare (in sistemul de termoficare sau pentru alte destinatii) si de 3 ani pentru electricitate. A saptea perioada de tranzitie, de 4 ani, a fost obtinuta pentru directiva nr. 49/2003/CE privind un sistem comun de impozitare aplicabil platilor de dobanda si redente efectuate intre companiile asociate din diferite state membre. Impactul Armonizarii Accizelor Asupra Economiei Romanesti Diferentele majore dintre nilurile cotelor de accize practicate de tara noastra ativ cu cele silite de directile Uniunii Europene au determinat, asa cum s-a aratat in submodulele anterioare, mari dificultati pentru gurnantii romani. in plus, exista pareri3*2 care apreciaza ca inflexibilitatea Comunitatii Europene este deja cunoscuta si ca este putin probabil ca Romaniei sa ii fie acceptate solicitarile in totalitate". Perioada de cinci ani prevazuta in Documentul de pozitie al Romaniei, Capitolul 10 - Impozitarea s-a transformat, dupa cum s-a prezenta anterior, in doar trei ani. in analiza intreprinsa, incercam sa identific care ar fi consecintele care trebuie suportate de tara noastra ca urmare a armonizarii accizelor romanesti pentru a ajunge la nilul celor cerute de Uniunea Europeana. O crestere a accizelor inseamna automat o majorare a preturilor, deci primul efect previzibil este previzionarea unei rate mai ridicate a inflatiei. Pentru aceasta analiza se apleaza la un instrument de analiza363 cu ajutorul caruia se poate determina efectul unei cresteri a accizelor asupra preturilor cu amanuntul. RhPh Xa + (Pb-Xb- ^^ - AbPb) l + Rb Xa = noul nil al accizelor Xb = chiul nil al accizelor Aa = noul nil ad-valorem al accizelor Ah = chiul nil ad-valorem al accizelor Ra = noua rata a TVA Rb = chea rata a TVA Pe baza acestei formule si a unor date certe se va incerca deducerea modului in care creste rata inflatiei ca urmare a cresterii accizelor. Pentru inceput, se studiaza impactul armonizarii accizelor la tutun asupra populatiei pentru tigari. Directiva 2002/10/EEC obliga statele membre sa aplice un nil minim al accizelor (taxa ad-valorem exclusiv TVA de 57% la pretul cu amanuntul, ceea ce inseamna ca acciza nu poate fi mai mica de 60 euro la 1.000 de tigari. Conform noului Codul fiscal, Ln Romania se calculeaza o acciza de 8 euro/1.000 bucati. Acesta inseamna ca acciza va trebui sa creasca de 7,5 ori pentru a ajunge la nilul cerut de directiva europeana. Dar care este impactul acestei majorari de acciza asupra populatiei? Dat fiind faptul ca ponderea tigarilor si a tutunului in cosul mediu de consum este de numai 2,86%364, impactul nu poate fi extrem de puternic. Trebuie sa se tina cont de asemenea de puternicele considerente morale care sustin impozitarea produselor din tutun si de tendinta generala de a reduce fumatul din cauza efectelor daunatoare asupra sanatatii, ceea ce inseamna ca nu vor exista tulburari majore din punct de dere social. Efectele negati se vor inregistra la nilul industriei producatoare de tigari si tigarete, urile de institii ale producatorilor din acest domeniu vor trebui reconsiderate, iar comercializarea produselor din tutun va trebui regandita conform noilor conditii. O alta categorie de produse puternic afectata de o majorare de accize este alcoolul, iar aici discutam despre alcoolul etilic. Conform programului de armonizare, alcoolul etilic trebuie sa suporte o acciza de 550 euro/hl alcool pur, fata de 140 euro/hl alcool pur cat este in prezent silita conform Codului fiscal. Prin urmare cresterea accizelor la aceste produse trebuie sa fie foarte mare. Impactul unei cresteri a accizelor la alcool va fi probabil extrem de dureros pentru consumatori si producatori. Producatorii autohtoni apreciaza ca o astfel de decizie va duce la falimentul unor astfel de afaceri. Experienta Romaniei din anii anteriori a aratat ca o majorare a accizelor determina o scadere a productiei legale de alcool, in paralel cu dezvoltarea economiei subterane. Acest lucru afecteaza apoi consumatorii finali si nilul lor de sanatate, pentru ca data fiind puterea scazuta de cumparare din Romania, acestia vor consuma alcool ieftin de pe piata neagra. Ca pondere, in indicele preturilor de consum, bauturile alcoolice reprezinta doar 1,71% din total, ceea ce nu creeaza mari presiuni inflationiste365. Cel mai mare impact asupra populatiei va fi determinat cu certitudine de majorarea accizelor la uleiurile minerale, dat fiind consumul de combustibil si a impactului acestuia asupra intregii economii. Conform normelor Uniunii Europene, pentru benzina fara plumb, acciza trebuie sa ajunga la 438 euro/tona, de la 347 euro/tona cat era incepand cu 1 ianuarie 2004 silita prin Codul fiscal. Acest nil s-a majorat gradual semestrial, pana in prezent. O situatie similara se constata la benzina cu plumb. Aici, acciza a fost de 404 euro/tona, urmand sa creasca in continuare pentru a atinge nilul comunitar. La motorine, nilul de accize cerut de Comunitatea Europeana este de 285 euro/tona, iar in graficul majorarii acestei accize se va utiliza o cota de 34 euro/tona, pentru atingerea nilului obligatoriu. Ponderea in cosul de consum este pentru aceste produse semnificativa, de 7,28%366, dar, mai mult decat atat, este impactul asupra intregii economii, ca urmare a influentei asupra sistemului general de preturi din economie (cresterea costurilor de transport, incalzire, etc). Este evident ca argumentele impotriva cresterii bruste a accizelor sunt numeroase. Primele au fost prezentate de gurnantii romani, in justificarea solicitarii unei perioade de tranzitie pentru alinierea legislatiei romanesti din domeniu la cea europeana. Este nevoie asadar de un interval de timp mai indelungat in armonizarea accizelor, pentru a nu obtine efecte secundare nedorite la nilul intregii economii romanesti. Cele prezentate anterior, sunt alte moti suficiente. La acestea putem adauga si faptul ca nitul mediu pe locuitor in Romania nu este abil cu cel al tarilor membre UE, fiind, din contra, mult inferior, in aceste conditii, o crestere brutala a accizelor afecteaza puternic consumul populatiei si poate genera presiuni sociale. Acestea afecteaza in ultima instanta chiar reformele economice, deoarece acestea nu se mai bucura de sprijinul populatiei si sunt astfel ingreunate in aplicarea lor. Alte consecinte sunt cresterea presiunilor inflationiste si chiar reducerea niturilor bugetare, in paralel cu o majorarea a evaziunilor fiscale. Cresterea eficientei sistemului de accizare romanesc in contextul aderarii la Uniunea Europeana Un prim pas in aceasta directie a fost realizat prin introducerea in cadrul noului Cod fiscal a unor prederi privind antrepozitele fiscale. Acesta deoarece sistemul de antrepozitare fiscala reprezinta un instrument de intarire a capacitatii de control a administratiei fiscale si de reducere a efortului administrativ pentru colectarea accizelor, cu influente directe in reducerea fenomenului de evaziune fiscala. Acest sistem simplifica sistemul de licentiere si de autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse supuse accizelor. Ca urmare, incepand cu data de 1 ianuarie 2004 au fost eliminate autorizatiile de comercializare emise in baza Legii nr. 521/2002, precum si licentele de marcare eliberate in baza Ordonantei nr. 23/1995. Producatorii si importatorii de produse supuse accizelor vor detine o singura autorizatie, eliberata de Ministerul Finantelor Publice, fara taxe, in baza careia vor putea efectua atat operatiuni de producere, prelucrare, import, cat si operatiuni de marcare si comercializare de astfel de produse. Eficientizarea sistemului de accize romanesti implica o mai buna colectare a acestor impozite. Aceasta problema trebuie privita in contextul mai larg al reformei administratiei fiscale. imbunatatirea procesului de colectare a accizelor este asadar in stransa legatura cu imbunatatirea infrastructurii administratiei fiscale si a resurselor umane. O abordare corecta a accizelor in Romania ar trebui sa puna accent pe considerente morale, cum ar fi protectia sanatatii (accizele pe alcool si tutun), protectia mediului (accizele la uleiurile minerale), echitatea si redistribuirea niturilor (accizele la produsele de lux). Constientizarea de catre marea populatie a acestor considerente morale face ca accizele sa fie mai usor de suportat de contribuabili. Lipsite de un considerent moral sunt insa accizele pe cafea si de aceea consider ca acestea sa nu mai fie supuse unor astfel de impozite. in aceeasi situatie ar trebui incluse si aparatele video, aparatele de aer conditionat sau sistemele audio, pe care nu incadrez, la ora actuala, drept produse de lux. Consider ca scoaterea din categoria produselor supuse accizelor a celor enumerate anterior ar determina o simplificare a sistemului actual romanesc de accize si, in plus, fapt demn de consemnat, acest lucru nici nu contravine directilor Uniunii Europene care pune accent doar pe trei categorii de produse (tutun, alcool si uleiuri minerale). In directia modernizarii si eficientizarii sistemului romanesc de accize trebuie continuate si intetite masurile impotriva evitarii platii accizelor si, in acest fel, redusa evaziunea fiscala care se manifesta puternic in acest domeniu. Pentru aceasta, apreciez ca este necesara o prenire a ocolirii legii, a sustragerilor de la plata impozitelor. Acesta inseamna existenta unui cadru legislativ sil, neinterpreil, fara scapari, prin care sa fie definite in mod clar principiile generale pe baza caruia sa se sileasca tratamentul in caz de evaziune sau frauda fiscala. Pe baza acestor principii ulterior se vor aplica sanctiuni sere in cazurile de incalcare a legii.

Politica de confidentialitate

Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact