 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
|
|
Legislatia actuala romaneasca pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale |
|
| In Romania, prevederile fundamentale referitoare la eziunea fiscala se regasesc in Legea nr. 87/1994. in afara de Legea nr. 87, cadrul legal privind eziunea fiscala contine prevederi specifice in Legea Conila nr. 82/1991, Legea nr. 64/1999 (vechea Ordonanta nr. 70/1997) cu privire la controlul fiscal. Ordonantele nr. 26/1993 si nr. 70/1994 referitor la eziunea fiscala, precum si Ordonanta nr. 17/1993 privind reglementarile fiscale si financiare. Articolul 1 ai Legii nr. 87/1994 defineste eziunea fiscala atunci cand "cetateni romani sau straini, persoane fizice sau juridice, se sustrag, prin orice mijloc, total sau par . necompletarea la timp a declaratiilor contribuabililor referitoare la venituri si active, conform legii fiscale sau completarea gresita a acestora; . necompletarea la timp a documentelor conile privind venitul contribuabililor, conform legii conile; . calcularea gresita a impozitelor si contributiilor; . neplata impozitelor si contributiilor din cauza neinregistrarii activitatilor economice (stipulate in art.l 0); . neplata indatoririlor fiscale, prin nedeclararea venitului sau activelor (stipulat in art. 12); . neinregistrarea venitului sau a cheltuielilor reale in actele conile sau alte documente legale (stipulat in ari. 13). Legea 87/1994 este legea de baza privind faptele eziune fiscala, totusi fapte similare sunt acoperite si de alte legi si ordonante enumerate mai sus. O problema romaneasca importanta care determina inflorirea eziunii fiscale este data de lipsa de claritate a legislatiei fiscale si care lasa loc la interpretari. Asadar contribuabilii si inspectorii fiscali au la dispozitie prea multe oportunitati de eludare a legii fiscale si indatoririlor. in plus, controlul fiscale nu este suficient de eficient si acopera doar o parte redusa din numarul persoanelor fizice si juridice, platitoare de impozite. in plus, este nevoie de o computerizare completa a sistemului de control, ceea ce ar determina o imbunatatire a activitatii de verificare si sanctionare a rau-platnicilor. O cauza a eziunii fiscale din Romania, adeseori invocata de oficiali si de opinia publica, este reprezentata de nivelul scazut de dezvoltare a cadrului legislativ drept urmare, de implementare a acestor legi (in mod special, partea de sanctiuni), si un numar relativ mare de impozite dupa grila impozitara. Nedeclararea integrala a taxei pe loarea adaugate, care este o componenta de baza a PIB, impreuna cu eziunea la impozitul pe venit, constituie cea mai importanta parte a economiei subterane, la care se adauga: prestarea de activitati fara intocmire de acte legale, munca "la negru", eziune la impozitul pe venit, existenta unui sector neoficial, etc. Dincolo de cele prezentate, putem aprecia ca Romania a facut progrese in depistarea si limitarea eziunii si fraudelor fiscale. Astfel, adoptarea Legii nr. 78/2000 referitoare la prevenirea, depistarea si pedepsirea actelor de coruptie, este un pas inainte in acest sens, contribuind la acoperirea lipsurilor legislative si a carentelor existente in legislatia privind sanctiunile aplicate vinotilor. Prin aceasta lege s-a imbunatatit definitia legala a conduitei corupte, extinzand sfera potentialilor infractori. O realizare a acestui act normativ este si introducerea obligatiei de declarare a activelor care s-a impus persoanelor publice de rf si altor autoritati. Cadrul romanesc legal in vigoare in domeniul eziunii fiscale este reprezentat sistematic, astfel: . prevederile Codului Penal; . Legea nr. 87/1994 privind combaterea eziunii fiscale; . Legea nr. 82/1991 privind conilitatea; . Legea nr. 78/2000 privind actele de coruptie; . prevederile Codului Vamal - Legea 141/1997 si actele normative aferente aprobate prin H.G. nr.1014/2001. . Legea nr. 78/2000 referitoare la prevenirea, depistarea si pedepsirea actelor de coruptie. . Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea eziunii fiscale. Aspectele principale ale actelor de eziune fiscala din Romania le putem grupa dupa cum urmeaza: . eziune de la plata impozitelor printr-o inregistrare incorecta a operatiunilor economice in actele conile; . infiintarea "societatilor fantoma" si conducerea de activitati ezive in numele acestora; . distrugerea documentelor importante si a evidentelor conile; . folosirea unor evidente duble; . elaborarea si prezentarea unor date nerealiste in balantele conile; . nedeclararea anumitor activitati comerciale sau a unor surse de impozitare, . subzistenta unor activitati economice fara declararea subsidiarilor, punctelor de lucru si antrepozitelor; . prezentarea de documente false privind operatiunile de import-export. De la revolutia din 1989 si pana in prezent, economia subterana din Romania cunoaste in evolutia sa, din punct de vedere al modului de organizare, trei etape383: formarea structurilor subterane, dezvoltarea retelelor si concertarea decizie. 1. Formarea structurilor subterane: Pe fondul situatiei economico-sociale anterior prezentata, incepand cu primele zile ale anului 1990, s-au creat grupuri de interese specializate in operatiuni de contrabanda atat pentru export cat si pentru import, in operatiuni de specula cu produse deficitare, in rrestarea unor servicii de transport, alimentatie publica. Astfel profitandu-se de preturile scazute, la care se gaseau pe piata interna o serie de produse industriale, precum; scule, dispozitive, aparate electrice, dar si bunuri de consum, au fost achizitionate si, fara a exista autorizatii, fara a se platii taxe, marfurile au fost ndute pe pietele din tarile apropiate, obtinandu-se sume importante care, in functie de anumite oportunitati, au fost tezaurizate iau folosite pentru dezvoltarea activitatii. intr-un mod asemanator, s-au derulat si operatiuni de "import", piata romaneasca fiind indata de marfuri slab calitative, dar cu forme si utilitati dorite de populatie. in acelasi timp au aparut activitati particulare de transport-taxi, apoi comercializarea in regim de alimentatie publica a unor produse de calitate indoielnica, mici tonete, puncte volante sau preluarea din depozitele statului la preturi modice a unor Tiarfuri deficitare si comercializarea lor imediata la preturi de specula. Toate aceste activitati s-au desfasurat practic fara nici o restrictie in primul semestru al anului 1990, momentul aparitiei primelor reglementari privind activitatea economica prita fiind astfel categoric depasit de reactia mult mai rapida a unor categorii profesionale in formare. Veniturile realizate au fost in multe cazuri importante si, alaturi de sumele provenite din activitatile desfasurate clandestin anterior anului 1990, au constituit capitalul pentru initierea unor afaceri legal organizate.Incepand cu anul 1991, au fost infiintate un numar considerabil de societatile prite, o pondere importanta and-o societatile cu participare de capital strain. Aparitia sub aceasta forma a initiativei prite si mai ales participarea capitalului strain au constituit-o in mod evident un semnal economic privind orientarea economiei catre piata. In plus, peste 90 % din societatile cu capital strain s-au limitat la investirea unui capital sub 1000 dolari SUA, cunoscute fiind o multitudine de situatii in care aportul s-a limitat la cele cate zeci de dolari cat a fost suma minima necesara pentru infiintarea societatilor comerciale. Majoritatea investitiilor au provenit din tarile Orientului Mijlociu si Apropiat, obiectul de activitate al acestor mici firme a fost in exclusivitate comertul cu bunuri importate din tarile de origine ale asociatilor. Astfel piata romaneasca a fost indata de produse alimentare, bauturi, tigari, cafea, produse textile, incaltaminte de o calitate indoielnica dar la preturi care au atras populatia cu venituri modeste, F Concluzionand, apreciez ca, in perioada 1990-l993, principala forma de manifestare a economiei subterane a fost frauda fiscala, iar elementul care a favorizat dezvoltarea sa a fost lipsa cadrului legislativ adect. 2. Dezvoltarea retelelor subterane: Evolutia ulterioara a economiei subterane a fost marcata pentru anii 1993-l995 in principal de cristalizarea unui sistem legislativ economic, dar si coercitiv, precum si de concurenta dintre participanti, situatie care a impus schimbarea modului de operare si largirea sferei de cuprindere a activitatii ilegale. Astfel, aparitia legislatiei privind organizarea si functionarea societatilor comerciale si a cadrului institutional adect, respectiv a Camerei de Comert si a Registrului Comertului, organizat pe principii unitare, cu un sistem de evidenta informatizat, a permis cunoasterea evolutiei numarului de agenti economici, a obiectului de activitate declarat si a structurii actionarilor sau asociatilor. Legislatia fiscala a capatat contur prin reglementarea impozitului pe profit, a taxelor male si mai ales prin introducerea taxei pe loare adaugata, sistem de impozitare modern, aliniat standardelor internationale. Importante au fost si prevederile legale ce au acordat facilitati fiscale unor categorii de investitori, functie de volumul afacerilor si ramura de activitate.Infiintarea in cadrul Ministerului Finantelor a Garzii Financiare, reinfiintarea Curtii de Conturi, reorganizarea unor sectoare ale politiei functie de evolutia fenomenului de criminalitate economica au constituit realizari evidente. Completand acest cadru cu prevederile legale privind pritizarea unor societati comerciale apartinand statului, se poate concluziona ca atat din punct de vedere legislativ, cat si institutional, dincolo de evidente necorelari, imperfectiuni si inconsecvente, s-a reusit orientarea ireversibila a societatii spre economia de piata. Activitatea economica subterana a capatat noi dimensiuni, and cate tinte precise; acapararea pietei pentru produsele de larg consum si obtinerea de fonduri pentru achizitionarea unor importante active comerciale si industriale. Pentru atingerea acestor obiective au fost utilizate mijloace si procedee foarte diverse, precum formarea unor lanturi de firme fantoma, jocurile piramidale, obtinerea unor credite in conditii nelegale, penetrarea sistemului bancar, coruptia etc.Incercand o clasificare, afirm fara rezerve ca firmele fantoma au reprezentat cel mai utilizat mijloc de manifestare a economiei subterane pentru aceasta etapa, atat din punct de vedere al momentului aparitiei lor, cat mai ales al consecintelor economice negative generate. Actiunile de contrabanda, de distributie pe piata a unor produse cu origine si calitate indoielnica, eziunea fiscala, sustragerea de la taxele male, solicitarea unor rambursari necuvenite de la bugetul statului au fost sarsite in principal prin utilizarea unor firme. Din punct de vedere al modului de decontare, trebuie subliniat ca toate aceste tranzactii au utilizat numerarul, generand disfunctii importante pentru circuitul monedei nationale. Aceste operatiuni au generat profituri neinregistrate, au subminat sistemul bancar si au determinat presiuni necontrolate asupra monedei nationale. Fara a sili o legatura directa, trebuie amintite si alte forme de manifestare a economiei subterane, respectiv obtinerea unor credite garantate cu bunuri fara loare, utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele declarate etc. Analizand fiecare tip de operatiune in parte, se constata ca, pe langa elementele ajutatoare deja prezentate, respectiv necorelarile si contradictiile legislative, multe din actiuni au fost posibile datorita fenomenului de coruptie. Prin dimensiunea si caracterul organizat, se poate afirma ca facilitarea unor operatiuni nelegale in scopul obtinerii unor foloase necuvenite de catre diferite categorii de functionari a devenit, in anii 1993-l995, o piedica evidenta in functionarea institutiilor statului, s-a deformat iremediabil sensul si scopul anumitor decizii macroeconomice. Concluzionand, se remarca faptul ca, in interlul analizat, economia subterana a capatat dimensiuni considerabile si a cristalizat retelele specializate. Sfera de activitate a cuprins, pe langa eziunea fiscala si munca la negru, elemente certe ale crimei organizate. Trebuie subliniat ca, in continuare, s-a mentinut o anumita demarcatie intre activitatile in care au fost implicati cetateni straini, respectiv import-exportul unor bunuri de larg consum, controlul pietei lutare, si cele in care au fost implicati rezidenti. Activitatea criminala a capatat contur atat prin intrepatrunderea cu activitatile comerciale, cat si prin forme directe de manifestare - furturi si nzari auto. prostitutie, trafic de droguri.3. Firmele fantoma: Lipsa unor reglementari legale, carentele existente in cele in vigoare, coroborate cu iipsa de cooperare a factorilor responsabili cu infiintarea societatilor comerciale au fost speculate de diversi comercianti inventivi care au infiintat o multime de firme, care, desi, aparent functioneaza legal, nu sunt de gasit !a sediile declarate. Precum fantomele din povesti, aceste firme existe, dar nu se d, nu pot fi atinse. De aceea, ele nu se regasesc in economia reala, de la suprafata, locul lor predilect de actiune constituindu-l economia subterana, invizibila. Astfel de firme sunt marii actori ai eziunii fiscale, ai contrabandei, ai bancrutei frauduloase si ai altor infractiuni considerate ca generatoare de bani murdari.Infiintarea si functionarea firmelor fantoma nu constituie un scop in sine, ci, pentru a eluda legislatia, cel mai adesea in domeniul fiscal. De cele mai multe ori asemenea firme se creeaza in special pentru tranzactionarea unor mari afaceri ilegale, dupa care acestea dispar din lumea afacerilor, patronii lor procedand la infiintarea altor asemenea societati, utilizate in acelasi scop, dupa care din nou sunt abandonate si asemenea mai departe. Existenta unui ridicat nivel al economiei subterane este in primul rand rezultatul functionarii unor asemenea firme. Din experienta de pana acum rezulta ca "marii specialisti" in firme fantoma sunt, in special, cetatenii straini, in special din lumea orientala. De altfel, imensele sume obtinute din economia subterana sunt schimbate in luta si transferate, cu destul de multa usurinta, in strainatate, fara a exista o contraprestatie a acestor transferuri, conducand in felul acesta ia dezechilibrarea si mai accentuata a balantei de plati. Institutiile romanesti de control fiscal au semnalat in ultimii ani o crestere a actelor de eziune fiscala. Aceasta crestere alarmanta s-a inregistrat in sustragerea agentilor economici de la plata impozitelor catre bugetul statului, atat pe componenta administrati, determinata de interpretarea eronata a legilor de catre contribuabili, cat mai ales, pe componenta de natura penala, creata de folosirea deliberata si constienta a unui arsenal original de mijloace si tehnici frauduloase. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
