forma de concretizare a nevoii sociale. Ca o manifestare a trebuintelor oamenilor, c. de c. face legatura intre acestea si consumul efectiv. Cererea precede consumul si apare ca un consum potential ; de aici deriva utilizarea, in literatura de specialitate si in practica economica, a notiunii de cerere de consum". C. de c nu se confunda cu conceptul de nevoie sociala,deoarece sferele lor de cuprindere nu se suprapun, intre ele existind o relatie ca de la parte la intreg. C. de c este strins legata de productia de marfuri, fiind o categorie a pietei, pe cind nevoia sociala vizeaza o sfera de cuprindere mult mai larga, depasind aria asa-numitelor "nevoi economice", care pot fi satisfacute prin intermediul pietei. Daca examinam raportul dintre aceste doua concepte in dinamica, reiese si mai clar relatia de parte si intreg care exista intre ele. Pe de o parte, cercul trebuintelor nu ramine constant, ci evolueaza odata cu dezvoltarea societatii, fiind intotdeauna cu un pas inaintea productiei de bunuri materiale. Acest caracter dinamic al nevoii sociale impulsioneaza puternic productia, deci dezvoltarea posibilitatilor societatii de a satisface cit mai deplin trebuintele membrilor sai. Aparitia noilor trebuinte nu coincide insa cu aparitia concomitenta a cererii concrete pe piata ; un timp ele ramin simple aspiratii si doar in mod treptat devin cerinte ferme. Din aceasta cauza, c. de c. ramine intotdeauna cu un pas in urma nevoilor, urmind fidel dinamica acestora, dar cu o oarecare intirziere ti fara a le putea reflecta integral la un moment dat. Pe de alta parte, c. de c. exprima nevoia sociala, numai in masura in care exista o posibilitate reala pentru satisfacerea acesteia, pre-supunind atit o anumita oferta de
marfuri - adica un obiect pentru cerere, cit si putere de cumparare corespunzatoare - adica o solvabilitate a cererii. In general, satisfacerea unei nevoi oarecare se poate face prin intermediul marfurilor, al serviciilor sau al unor combinatii ale acestora. Deci, ca structura, c. de c. se compune din cererea de marfuri(v) si cererea de servicii(v). Intre cele doua componente structurale ale cererii de consum exista strinse legaturi de interdependenta, care vizeaza obiectul, proportiile, formele de manifestare ale c. de c a populatiei. Aceasta legatura deriva, in primul rind, din considsrentul ca ambele forme ale c. de c afecteaza aceleasi nituri, adica au o sursa unica de solvabilitate. In felul acesta, in conditiile unui nil dat al niturilor populatiei, cresterea cererii de marfuri afecteaza cererea de servicii si inrs.
|
