MARKETING (termen de origine anglo-saxoina, provenit din participiul prezent al verbului to mar-ket, care inseamna a desfasura tranzactii pe piata, a cumpara si a nde) ; 1) conceptie cu prire la organizarea si desfasurarea actitatii economice potrit careia productia trebuie sa fie permanent adaptata la cerintele prezente si itoare ale consumatorilor si sa satisfaca aceste cerinte cu maximum de eficienta. in locul ziunii ' a nde ceea ce s-a produs, m. a introdus ziunea ' a produce ceea ce se poate nde. M. inseamna o noua optica asupra relatiilor dintre unitatea economica si mediul ambiant(v), incadrarea cit mai perfecta a intreprinderii in structura mediului, sincronizarea permanenta a actitatilor ei si evolutia mediului ambiant. Pentru realizarea acestui obiectiv, orice actitate economica trebuie sa aiba ca punct de plecare cercetarea pietei, a nevoilor de consum, iar finalizarea acestei actitati sa nu se limiteze la nzarea produselor si serciilor, ci sa cuprinda si urmarirea comportarii lor in consum, cunoasterea nivelului de satisfacere a nevoilor pentru care au fost create. Adaptarea la cerintele mediului ambiant nu presupune o pozitie pasiva a intreprinderii fata de acesta. Unitatea economica, la rindul ei actioneaza asupra pietei in sensul educarii consumatorilor si influentarii optiunilor lor pentru cumpararea produselor si serciilor, modelind gusturile si preferintele acestora. Concepti a m. presupune unele modificari in sistemul de organizare si conducere a actitatii economice. Se silesc unele raporturi noi intre diferitele procese economice si functii ale intreprinderii, sporind rolul si importanta distribuirii marfurilor, a comercializarii si ser* ciilor post-nzare. Apare necesitatea unor noi actitati, studiul pietei, ol accesibilitatii produselor si serciilor noi, a formelor de comercializare, urmarirea comportarii in consum a produselor si serciilor. 2) Ansamblul actitatilor, metodelor si tehnicilor care au ca
obiect studiul cererii consumatorilor si satisfacerea acesteia cu produse si sercii in conditii cit mai bune. Aria actitatilor de m. nu este extrem de larga incluzind : prospectarea consumului in vederea identificarii cererii, a cerintelor preferintelor consumatorilor ; a cauzelor lor si proiectarea si producerea pe aceasta baza a itorului produs sau game de produse si sercii, destinate satisfacerii cererii cunoscute ; silirea preturilor pentru produsele respective, inclusiv modificarea lor in diferite etape ale ciclului de ata a pro-dusului(v) ; pregatirea pietei pentru acceptarea, lansarea si mentinerea atentiei cumparatorilor asupra produselor respective ; silirea canalelor de distributie(v) si a formelor si metodelor de nzare a produselor ; astfel incit consumatorul sa le poata gasi la locul si la timpul potrit in cantitatile si la pretul corespunzator puterii lui de cumparare ; asocierea n-zarii produselor cu organizarea prestarilor de sercii in favoarea consumatorilor, inclusiv in procesul utilizarii acestora, in vederea satisfacerii complexe a nevoilor ; studierea gradului de satisfacere a nevoilor, a atitudinii consumatorilor fata de anumite produse si/ sau sercii si silirea posibilitatilor de imbunatatire a produsului (serciului) respectiv ori inlocuirea lui ou unul nou. Deci, m. cuprinde in sfera actitatii sale tot ceea ce inseamna comert distributie(v), comercializare, studiul pietei, al motivatiei(v), nzare(v), promovarea nzarii(v), publicitate(v) canale de distributie(v), stocaje, puncte si forme de nzare(v), pretul (v) produselor si serciilor, comportarea acestora in consum(v) etc. Aceste actitati privesc atit. productia cit si desfacerea marfurilor, in studiul pietei de exemplu sint interesate atit unitatile comerciale, dar in aceeasi masura sf cele industriale de transport, agricole etc. Natura diferita a actitatilor de m. impune utilizarea in acest domeniu a unor metode si tehnici de investigare, prelucrare si analiza, furnizate de un grup larg si eterogen de stiinte : economia si merceoiogia, statistica si matematica, sociologia si psihologia. Aceste metode si tehnici asigura atit studiile cantitative cit si pe cele calitative ale proceselor si fenomenelor economice, oferind intreprinderii posibilitatea fundamentarii corespunzatoare a deciziilor de m. in actitatea ei. Desi m. si anumite metode si tehnici utilizate au aparut si s-au dezvoltat in cadrul economiei capitaliste contemporane, el nu este incompatibil cu natura orinduirii socialiste. Dimpotriva esenta conceptiei ' necesitatea orientarii productiei spre cerintele consumatorilor -, ca si o serie de tehnici si metode, se impun si pot fi aplicate cit succes in cadrul economiei socialiste. Aplicarea m. in economia socialista imprima insa atit concep-
tului ca atare, sferei de utilizare, rolului acestor actitati, caracteristici specifice. Daca in capitalism actitatile de m. sint un mijloc al luptei de concurenta pentru sporirea profitului, in socialism el reprezinta un mijloc de imbunatatire a actitatin economice in vederea satisfacerii in conditii tot mai bune a nevoilor de consum ale oamenilor muncii si societatii in ansamblu. De asemenea, in timp ce in capitalism m. se utilizeaza exclusiv sau cu preponderenta la nivelul intreprinderii, in socialism folosirea lui este necesara si posibila atit la nivelul intreprinderii
, cit si cel al economiei nationale. In acest fel, aplicarea m. in economia socialista reprezinta o imbogatire atit a conceptului, cit si a actitatilor practice, a tehnicilor si metodelor, pe baza conditiilor si cerintelor acestei economii. El reprezinta o parte componenta foarte importanta a conducerii actitatii economice atti ia nivelul microeconomic, cit si macroeconomic. Aplicatiile practice, la specificul fiecarui domeniu de actitate, au condus la o serie de delimitari ale m. dupa anumite criterii. Astfel, dupa nivelul utilizarii acestor actitati putem delimita : a) ma-cromarketingul care se refera la nivelul ramurilor sau al organelor de coordonare pe ansamblu economiei nationale ; si b) micromar-ketingul, care se refera la actitatea din acest domeniu a intreprinderilor si centralelor, precum
195
MAR
ti a organelor teritoriale de coordonare a actitatii economice. In functie de natura pietei careia i se adreseaza actitatea economica, putem delimita : a) m. in-, tern si b) m. international. Acesta, din urma prezinta la rindul sau probleme specifice in cadrul importului si exportului si de aceea se imparte in domenii distincte denumite m. de export si m. de import. In functie de natura produselor la care se refera actitatea economica (mijloace de productie si bunuri de consum) se delimiteaza : a) m. industrial, care cuprinde actitatea economica din domeniul mijloacelor de productie si b) m. comercial, care cuprinde actitatea din domeniul bunurilor de consum. Aceasta clasificare se extinde si asupra altor domenii de actitate economica ceea ce face sa se distinga si sferele diferite ale m. cum sint : m. agricol, m. serciilor, m. turistic etc. Delimitari aie actitatii de m. se pot face chiar si pentru diferitele grupe de marfuri, delimitindu-se din acest punct de vedere : a) m. textilelor ; b) m. produselor alimentare etc. Explicatia consta in faptul ca fiecare grupa de produse ridica probleme specifice de pro-ductie, distributie, publicitate, comercializare etc, ceea ce impune elaborarea unor programe de m. specifice ; 3) disciplina and ca obiect studierea actitatilor, metodelor si tehnicilor specifice domeniului. Disciplina de m. se studi-
aza in tara noastra in invatamin-tul superior economic si tehnic. De asemenea se manifesta largi, preocupari de cercetare a proble-maticin teoretice si aplicative atit in cadrul invatamintului superior, cit si in cadrul colectivelor de specialisti din institutele de cercetare si unitatile economice. Dintre lucrarile aparute in domeniul m. in tara noastra mentionam : M. C. Demetrescu Marketing" (1969) si Metode cantitative in marketing" (1971) ; C. Manolescu si Grigore Paraianu Desfacerea produselor industriale si marketingul" (1972) ; P. Malcomete, I. Nita, A. Vorzsak, M. Vorzsak, G. Medri-han, Marketing si cresterea economica'' (1972), C. Florescu si D. Patriche Prospectarea pietei'' (1973), Al. Zamfir si D. Floru Elemente de marketing international" (1974), Al Zamfir Marketing, conjunctura si prospectarea pietelor internationale" (1974), C. Florescu si colaboratorii Marketing" (1975': P. Malcomete, A. Vorzsak si M. Vorzsak Strategii de marketing" (1976), Al. Zamfir si C. Rapcea Strategia competititatii in comertul international" (1976), Eliza Nasta si Floarea Vasilescu Modelarea fenomenelor de piata" (1977) ; D. Patriche Marketing industrial" (1977) etc. Au avut Ioc de asemenea unele reuniuni stiintifice : Utilitatea aplicarin metodelor si tehnicilor de marketing in economia noastra" (1972) ; Locul si rolul actitatii de marketing in unitatile economice" (1973) ; Probleme de marketing international" (1973) .Problemele de m. sint incluse in cadrul cursurilor de perfectionare a cadrelor din economie.
|
