MODEL DE MARKETING, reprezentare simplificata mai mult sau mai putin fidela, a unor procese si fenomene de marketing cu scopul de a fi mai bine intelese si de a se putea actiona mai eficient asupra lor. Limbajul folosit in elaborarea m. de m. este, aproape intotdeauna, cel matematic. Data fiind aria larga si diversa a activitatilor cuprinse in sfera de preocupari a marketingului, reprezentarea si studierea acestor fenomene impune utilizarea unui mare numar de m. de m. Clasificarea acestora se poate face dupa umatoarele trei criterii : 1) in functie de domeniul de aplicare a modelelor. Dupa acest criteriu putem distinge : a) modele privind comportarea consumatorilor ; b) modele privind publicitatea; c) modale cu privire la pret si politica de pret; d) modele privind distributia; e) modele privind lansarea noilor produse etc. 2) In functie de nivelul de analiza a fenomenelor. Conform acestui criteriu putem delimita : a) modele macroeconomice, cih-d se modeleaza procese si fenomene de marketing la nivele ; si b) modele microeconomice, care vizeaza modelarea fenomenelor de marketing la nivelul unitatilor economice sau consumatori-, lor individuali. 3) In functie de variabila timp se delimiteaza : a) modele statice, care se utilizeaza in cazul in care variabila timp este socotita fara importanta si se elimina din analiza ; b) modele dinamice, folosite in situatiile in care timpul este o variabila fundamentala a analizei. 4) In functie de obiectivele lor, m. de m. se impart in : modele descriptive, care au ca scop sa prezinte anumite fenomene pentru a ajuta la intelegerea lor. Ele nu furnizeaza factorului de decizie solutia rezolvarii unei anumite probleme, ci il ajuta prin descrierea fundamentala a ceea ce se petrece cu fenomenul respectiv, sa inteleaga si sa sileasca decizia pe care o crede corespunzatoare. Cele mai importante modele descriptive sint cele de comportament al consumatorilor ; b) modele normative, care au ca scop sa ajute factorul de decizie in gasirea solutiei corespunzatoare. O asemenea distinctie este oarecum artificiala pentru ca foarte putine modele sint exclusiv descriptive sau normative. Un model privind comportarea consumatorilor de exemplu, poate sa fie utilizat pentru a prevedea care va fi reactia acestora la una sau alta din deciziile intreprinderii. Departe de a fi un instrument de cunoastere dezinteresat un asemenea model ajuta intreprinderea care-l utilizeaza sa ia cele mai bune decizii si deci, el este si un model normativ. La fel un model normativ, care este utilizat pentru a gasi cea mai buna decizie posibila (model de optimizare) sau numai o solutie satisfacatoare (model euristic, model de simulare), incorporeaza in mod necesar unul sau mai multe submodele descriptive ce analizeaza functionarea procesului studiat. In ansamblul m. de m. sint utilizate cu scopul de a permite orientarea mai buna a eforturilor de cercetare si de informatii, pu-nind in evidenta elementele mai putin cunoscute ale fenomenelor analizate pe aceasta baza, unita-
tile economice si oganele de decizie de la diferite nivele macro si micro economice au posibilitatea sa prevada mai bine elutio fenomenelor si eventual, sa proace transformari in acest sens.
|
