OBICEI, deprindere statornicita prin repetarea frecventa a unei anumite actiuni, gest, comportament, Specific pentru desfasurarea sa este absenta totala sau partiala a atentiei sau vointei, de unde asa numitul caracter pasiv al o. inca Aristotel arata ca o. distinge fiintele i de corpurile minerale si vegetale. Partea pozitiva a o. este tocmai aceasta eliberae a constiintei de eforturile necesare indeplinirii unor acte pe care trebuie sa le efectuam frecvent, statornicind automatismul in desfasurarea unora din actele noastre, si creeaza, implicit, o dispozitie de a efectua cu mai putin efort si cu mai mare succes respectivele acte, dindu-ne astfel posibilitatea sa ne concentram atentia si eforturile catre alte acte si actitati. Latura negativa a o, decurge din posibilitatea transformarii comportamentului in rutina si a tocirii inventitatii, creatitatii. De altfel, din punct de vedere filozofic o. este adesea considerat ca antiteza a creatitatii. Din punct de vedere psihologic o. este socotit fie ca o cascada de reflexe bine sudate intr-o anumita ordine de desfasurare (W. James, J. B. Wat-son), fie ca un ansamblu ordonat de acte sau de atitudini succesive organizate dupa o schema ideomo-toare (H. Bergson, P. Janet). Psi-
hologia moderna a silit legile formarii obiceiurilor si a pierderilor. In acest sens, este de retinut ca formarea si stingerea o. nu este legata strict de frecventa repetarii unui act presupunind si cooperarea indidului. Un lucru dezagreabil nu dene nici odata o .propriu-zis, in timp ce un lucru placut ne obisnuim dupa una sau doua repetari. Exista obiceiuri indiduale si obiceiuri colective, comune unei colectitati umane sau unui popor, cum ar fi modul de a se imbraca, de a se purta in societate etc. Uneori, forta obiceiurilor colective (definita in psihologie ca decurgind din gradul de automatism al desfasurarii sale) poate fi atit de mare incit sa actioneze ca o adevarata lege nescrisa pentru cei mai multi dintre membrii unei colectitati. Cunoasterea obiceiurilor de cumparare si de consum au o mare utilitate in actitatea de marketing. Informatiile de acest fel servesc nemijlocit spre exemplu in organizarea retelei comerciale, in amplasarea de noi obiective comerciale, in silirea celor mai adecvate forme de desfacere a marfurilor si a serciilor.
|
