Memoria organizationala - un model cognitiv al organizarii

MEMORIA ORGANIZATIONALA

I.          Un model cognitiv al organizarii

Organizarea vizeaza reducerea posibilitatilor si stabilirea unui nivel accept 727h76h abil de certitudine. Membrii organizatiei cheltuiesc considerabil timp negociind intre ei o versiune acceptabila a ceea ce se intampla. Cunostintele rezultate din aceasta validare consensuala alcatuiesc "Experienta" sau "Memoria" organizatiei. Weick alcatuieste un model din patru elemente:schimbarea ecologica, instituirea, selectia si retinerea.

a.     in cursul desfasurarii evenimentelor organizationale apar discontinuitati si variatii. Aceste schimbari ecologice constituie materiale brut, care atrage atentia si care trebuie interpretat ,inteles.

b.    Instituirea subliniaza rolul membrilor organizatiei in crearea mediului care,apoi, li se impune. Prin procesul de selectie cognitiva organizatiile selecteaza, in mod direct, semnificatii si interpretari si indirect selecteaza (promoveaza) indivizi, departamente, grupuri sau scopuri. Selectia cognitiva face parte, asadar, din procesul luarii deciziei.

c.     Selectia implica aplicarea unor structuri cognitive pe materialul instituit ,cu scopul de a-i reduce ambiguitatea, echivocul. Aceste structuri impuse sunt,adesea, reprezentari cauzale extrase din experienta anterioara a individului.

d.    Retentia se refera la simpla stocare a instituirilor. Instituirile anterioare revin, astfel, in procesul de selectie si actioneaza ca surogat al lumii externe,cu rol de selectie al interpretarilor particulare.

II.       Increderea sau indoiala in experienta anterioara

Pentru ca o oroganizatie sa invete ceva, acuratetea, disponibilitatea si comprehensibilitatea memoriei ei, constituie conditii importante. Acuratetea se refera la proportia datelor faptice fata de cele speculative, proportia detaliilor,etc. Disponibiltatea se refera la felul in care informatia este stocata, cum este completata, usurinta cu care poate si verificata, oamenii carora le este accesibila si daca poate fi folosita cand ocaziile se repeta. Comprehensibilitatea se refera la masura in care informarea este temeinica sau incompleta ,daca are erori ori subiectivisme. Imperfectiunile memoriei sunt distorsiunea si incompletitudinea. Distorsiunea inseamna schimbarea accentelor ,alterarea relatiilor dintre unitatile materialului memorat. In organizare, imperfectiunile care distorsioneaza input-urile memoriei sunt instituirile anterioare ale mediului organizational. Structurarile anterioare ale mediului ,retinute in memoria organizatiei organizeaza input-urile prezente. Memoria poate extrage o structura fixa dintr-o succesiune de structuri care suprapun partial, ramanand partial diferite. Este foarte dificil sa se stabilizeze o noua structura care este strans legata de cele vechi. Noile input-uri sunt asimilate. O data structura stabila noile structuri urmeaza ,intaresc si adancesc vechile drumuri. Noua experienta este sortata de catre datele existente si totodata intareste sau confirma aceste date. Materialul retinut este astfel supus reorganizarii. Structura memoriei implica toti membrii organizatiei. Experientele anterioare si traditiile pot exista doar in minte celor care au fost prezenti, de la inceput, in organizatiei.

Creditatea continuntului experientei anterioare, retinut in memorie constrange atat instituirea cat si selectia. Ambele procese depind de materialul regasit in memorie. Neincrederea totala in experienta anterioara creeaza o organizatie extrem de flexibila , increderea totala in aceasta experienta creeaza o organizatie destul de stabila. Niciuna nu este adaptabila pe o perioada de timp mai lunga. Pentru a fi adaptabila o organizatie trebuie sa-si disocieze deciziile treand de la selectii sau instituiri bazate pe incredere in continutul memorat la selectii sau instituiri pornite de la indoialafata de acest continut . Organizatia trebuie sa manifeste indoiala cand lucrurile sunt clare si sa trateze drept clare lucrurile asupra carora pluteste indoiala.