Caracteristicile resurselor temporale

CARACTERISTICILE RESURSELOR TEMPORALE

Timpul real este durata a ceva, ca timp al existentei indivizilor, grupurilor si societatii

Este o resursa limitata-orice activitate este consumatoare de timp; limitele timpului sunt absolute si inextensibile

Este o resursa cu o dinamica unidirectionala-se consuma ireversibil si intr-un singur sens; este resursa neregenerabila si nerecuperabila, se consuma total("a recupera timpul pierdut"-este doar o metafora)

Este o resursa cu polivalenta maxima-utilizarea timpului impune o ordine de prioritati a nevoilor ce trebuie satisfacute si a activitatilor care trebuie desfasurate intr-o perioada de timp data(limitata)

Este o resursa ce se autoconsuma, indifferent daca si in ce mod este asimilat ca resursa a activitatii umane; timpul ori este folosit rational, eficient, ori este irosit definitive; consumul de timp nu este optional, ci obligatoriu, iar singura cale de actiune se refera la cum este folosit

Este o resursa cu potential variabil: ipostaze ale timpului-timp cosmic, timp biologic, timp social, psihologic., au potential variabil datorita duratei umanizate; acest aspect are implicatii practice directe

Sub aspect economic, este cea mai costisitoare resursa-"Time is money"

O caracteristica benefica pentru proiectare si evaluare sociala, aceea ca este folosit ca numitor comun, ca un etalon general pentru compararea, masurarea si evaluarea celor mai diverse activitati si produse. Totul se poate masura in unitati de timp; acest aspect are implicatii si in proiectarea si organizarea proceselor educationale

Timpul -criza de timp-reforma programelor de studii

• Necesitatea regandirii conceptiei privind proiectarea si ev 949e43j aluarea programelor de formare
• Criteriul eficientei- o activitate este cu atat mai eficienta cu cat produce rezultte cantitative si calitative sporite cu un consum de timp cat mai redus

Analiza componentiala a timpului-schema celor "3 opt":

Timpul de munca, timpul liber si timpul de odihna

• Timpul de munca institutionalizat
• Timpul de invatare institutionalizat-activitati colective si activitati individuale de invatare

1.ORGANIZATIILE

Ce sunt organizatiile

Orice organizatie este o colectie structurata de resurse umane si non-umane dirijate pentru atingerea unor finalitati prestabilite.

Organizatiile sunt sisteme de activitati structurate in jurul unor finalitati explicit formulate, care antreneaza un numar mare de indivizi ce detin statuturi ti roluri bine delimitate in cadrul unei structuri diferentiate, cu functii de conducere si coordonare a activitatilor.

Caracteristicile organizatiilor:

structura organizationala descrisa prin variabile: marimea, complexitatea, formalizarea, specializarea, diferentierea activitatilor, pozitii si roluri, relatii si interactiuni;

controlul organizational -staff, structura ierarhica si niveluri de autoritate centralizare/descentralizare, birocratizare;

comportamentul organizational- scopuri, cultura si climat organizational, etos, eficacitate;

schimbarea organizationala- flexibilitate, inertie/inovatie, dezvoltarea personalului.

Scoala ca organizatie

Dupa E. Durkheim: "..societate scolara".." este un grup social care are o unitate si o fizionomie proprie, o organizare asemanatoare cu cea a societatii adultilor".

Dupa Emil Paun scoala este un mediu social, organizat conform anumitor norme si reguli.

Se disting doua planuri in abordarea organizationala a institutiei scolare.

Scoala corespunde intr-o anumita masura caracteristicilor organizatiilor birocratice, sub aspect administrativ-managerial, avand o definire si reglementare riguroasa a statutelor si rolurilor, a normelor care le ordoneaza, o diviziune clara a sarcinilor.Sub aspect pedagogic, concretizat in activitatile instructiv-educative de formare a elevilor, aspectele birocratice sunt mai putin prezente, lasand loc inovatiei si creativitatii.

Caracteristici ale scolii ca organizatie:

este o organizatie care invata si produce invatare;

prezenta si desfasurarea adoua activitati de baza, distincte si interdependente:

-activitatea administrativ-manageriala;

-activitate pedagogica-educationala;

aspecte de ordin sociopedagogic;

regulile de eficienta sunt de tip calitativ;

prezenta in masura mai mare a aspectelor informale si a manifestarilor expresive;

cultura organizationala proprie la diferite nivele.

2.CULTURA ORGANIZATIONALA

Definitie:

Cultura organizationala reprezinta un complex specific de valori, credinte conducatoare, reprezentari, intelesuri si cai de gandire impartasite de membrii unei organizatii, care determina modurile de comportare in interiorul si in afara organizatiei si care sunt transmise noilor membri drept corecte.

Caracteristici:

Cultura organizationala este structurata pe doua niveluri

Un nivel superficial, vizibil, ale carui componente sunt secundare (derivate), care cuprinde:

(a)   simbolurile (emblemele de marca) si sloganurile;

(b)   ceremoniile si ritualurile care pot fi, la randul lor: 'de trecere', 'de intarire', 'de integrare', 'de reinnoire';

(c)   'miturile' (povestirile) si 'eroii';

(d)   modelele comportamentale (inclusiv vestimentatia si atitudinile corporale);

(e) 'jargonul' (limbajul profesional si/sau organizational).

Un nivel profund, care cuprinde elementele propriu zise, definitorii, ale culturii organizationale, nivel construit treptat, ca rezultat al istoriei organizatiei si al interactiunii specifice cu mediul. Aceste elemente nu sunt direct vizibile ci pot fi numai deduse (utilizand un aparat teoretic adecvat) din cele superficiale. Aceste componente sunt:

(a)   valorile si credintele conducatoare;

(b)   reprezentarile, intelesurile si modelele ('pattern-urile') de gandire- inclusiv cele oferite prin profesionalizarea specifica.

Imaginea asemanatoare ca un aisberg se sugereaza prin figura de mai jos.

Structura si nivelurile culturii organizationale

( Dupa R. Daft)

Simboluri si sloganuri

Jargonul

Ritualuri si ceremonii

Mituri si eroi

O cultura organizationala puternica este esentiala pentru orice proces de dezvoltare organizationala. Intre conditiile care duc la o astfel de constructie culturala enumeram: cunoasterea, de catre toti membrii organizatiei, a obiectivelor organizationale si a expectatiilor; exprimarea deschisa si impartasirea larga a valorilor si a celorlalte componente culturale; edificarea increderii reciproce intre manageri si salariati; considerarea schimbarii ca oportunitate si nu ca amenintare; incurajarea inovatiilor si a creativitatii; acordarea unui timp suficient pentru 'normalizarea' noilor sisteme; recunoasterea 'dreptului de a gresi'.

Nu exista o cultura monolit, cultura unei organizatii poate fi contradictorie. De exemplu un profesor poate fi apreciat de colegi, dar nu si de elevi. Cultura unei scoli este data de acele elemente care o diferentiaza de alte scoli, de aceea exista preferinte ale parintilor sau elevilor pentru anumite institutii scolare. Este necesara mentinerea elementelor pozitive ale culturii scolii-traditii frumoase, valorile scolii,etc.

Fiecare organizatie se conduce dupa un set de valori transmise din gneratie in generatie. Astfel filosofia scolii, valorile culturii scolii se pot gasi in trasaturi ca:

Incredere si respect fata de copil, respectarea adevarului, dreptate, onestitate, altruism, cooperare si competitie, toleranta, egalitate si respect de sine si fata de altii, exigenta, respect fata de scoala, atasament profesional(etos), excelenta academica, spirit critic, deschis si liber, creativitate,altele.

In literatura de specialitate sunt prezentate valorile unei scolii eficiente cu o cultura a dezvoltarii:

Orientare spre actiune, bazata pe o structurare si ierarhizare adecvata a scopurilor, obiectivelor si prioritatilor;

Orientare spre "client", indeosebi spre actorii actului pedagogic-profesori si elevi,

Accentuarea actiunilor de cooperare intre toti membrii organizatiei;

Cultivarea competitiei, bazata pe recunoasterea succesului academic al profesorilor si elevilor;

Stimularea si sustinerea autoperfectionarii si autodezvoltarii, prin formarea " constiintei de sine" a scolii;

Cresterea responsabilitatii scolii, a profesorilor, pentru calitatea rezultatelor;

Conducerea participativa;

Valorizarea parintilor si a comunitatii locale ca parteneri sociali ai scolii.

In activitatea organizatiei scolare se pot identifica diferite

modalitati de producere, impunere si sustinere a valorilor:

Ceremonii si ritualuri de recunoastere a performantelor elevilor: "Elevul saptamanii", acordarea unor diplome sau recompense, sarbatorirea olimpicilor, scrisori trimise parintilor;

Ceremonii si ritualuri privind activitatea cadrelor didactice: sarbatorirea zilelor de nastere sau onomastice, sarbatorirea profesorilor cu elevi olimpici, ritualul ceaiului sau cafelei din pauza mare;

Ceremonii si ritualuri legate de comunitatea scolii: serbari scolare, excursii colective, ziua scolii, prima zi de scoala, "ultimul clopotel", competitii sportive;

Ceremonii si ritualuri manageriale:zile consacrate discutiilor cu personalul scolii, camera pentru intalnirea cadrelor didactice in timpul liber;

Ceremonii si ritualuri privind activitatea cu familia: reuniuni cu parintii, ziua portilor deschise.

Miturile scolii ,"folclorul"- povesti, legende- referitoare la organizatie si membrii sai.

Cultura organizationala a scolii este importanta sub mai multe aspecte:

ofera modele de urmat sau atrage atentia asupra unor comportamente indezirabile;

creeaza coeziunea si unitatea scolii, un sentiment de mandrie, o identitate speciala a scolii;

indeplineste anumite functii: explicativa, sociologica, psihologica, practica

Literatura de specialitate indica patru tipuri de organizatii sub aspectul culturii organizationale:

Cultura de tip Putere-forma grafica "Panza de paianjen"( Handy 1978), autocratica, totul depinde de conducator, scolile mici, cu sarcini putine, nu complexe;

Cultura de tip Rol- tipica organizatiei clasice, formale-birocratia, forma grafica un "Templu", directorul coordoneaza, exista reguli si proceduri, definirea posturilor, accent pe rol nu pe individ, procedee de rutina, disciplina, comunicare formalizata, rezistenta la schimbare, risc de tensiuni, scoli mari in situatii stabile;

Cultura de tip Sarcina-reprezentarea grafica "Reteua", ierarhie redusa,directorul este conducatorul echipei, accent pe sarcina, planuri, orientare spre proiect, accepta usor schimbarea, rezolva probleme, deschidere, complexitate, accent pe individ, puterea o detin specialistii, limite-o anumita dezordine, resursele pot fi irosite; situatii care reclama inovatie si creativitate, in contexte de schimbare;

Cultura de tip Persoana-reprezentarea grafica "Constelatia"-individul reprezinta un punct central, accent pe talentul individual si nu pe scopurile organizatiei, organizare minimala, vedetism, spirit de competitie, risc de tensiuni si frustrari, nu exista scop comun, fiecare tinde sa-si satisfaca nevoile personale nu cele institutionale, situatii de criza.

Orice organizatie are o combinatie dintre cele patru tipuri de culturi.

In vederea dezvoltarii culturii organizationale scolile, managerii scolari, pot actiona in urmatoarele directii:

Cunoasterea de catre toti membrii a obiectivelor organizationale si expectantelor

Castigarea participarii, incurajarea inovatiei si creativitatii

Luarea in considerare a perceptiilor diferite a diferitelor persoane

Cultivarea angajarii spre excelenta, considerarea schimbarii ca oportunitate

Realizarea unui climat in care oamenii pot sa-si exprime liber propriile idei fara sa se teama de consecinte, incredere reciproca intre manager si salariati

Orientarea activitatii spre satisfacerea cererii diferitelor grupuri de beneficiari ai serviciilor educationale oferite de scoala

Fortificarea unui ethos propriu, a identitatii scolii

Umanizarea institutiei scolare

Cresterea nivelului de incredere si de sprijin intre membri organizatiei

Recunoasterea dreptului de a gresi

Caracteristicile organizationale ale unei scoli au un impact decisiv asupra calitatii invatamantului. Studiile intreprinse de Marshal S. Smith, S.C. Purkey, Lawrence C. Stedman evidentiaza urmatoarele caracteristici ale unei organizatii scolare de succes:

Orientarea conducerii scolii spre problemele educatiei

Management autonom

Planificarea propriului curriculum si monitorizarea realizarii acestuia

Stabilitatea personalului si preocuparea pentru formarea continua a acestuia

Accent pe realizarea de sarcini si nu pe indeplinirea de functii

Recunoasterea si recompensarea succesului academic

Planificarea de tip colegial si colaborativ

Sentimentul de apartenenta la o comunitate academica

Obtinerea sprijinului si implicarii parintilor

Relatii foarte bune cu autoritatile educationale locale

Existenta unui mediu scolar ordonat

Existenta unor scopuri clare si a asteptarilor pentru cele mai inalte performante

Conducerea de tip participativ

Diversitatea programelor de instructie

Atentia sporita a profesorilor fata de elevi

Responsabilizarea elevilor

Grija fata de elevi si prevalenta problemelor academice.

3. DEZVOLTARE ORGANIZATIONALA - "LEARNING ORGANIZATION

- Concept fundamental in cadrul dezvoltarii organizationale

-Progresul si viabilitatea unei organizatii sunt dependente de" capacitatile lor de invatare";

-Teorii referitoare la socializare si invatare sociala;

-Organizatiile sunt capabile de schimbare si progres, prin implicarea membrilor in perspectiva   unui sistem de valori

"Learning organization"-desemneaza procesele de realizare dirijata si structurata a schimbarii organizatiei, prin redefinirea, redimensionarea si restructurarea valorilor si comportamentelor colective, grupale; presupune schimbarea oamenilor in cadrul colectivitatii si ca o colectivitate, nu in mod individual; este un proces continuu, cu momente de dinamica mai accentuata, urmate de altele de relativa stabilizare.

Termenul are doua sensuri:

1. organizatia care invata - staff development, este vorba de promovarea unor schimbari privind conceptia despre institutia scolara, despre obiectivele si valorile ei, dar si modificari in modalitatile de activitate, de gestiune si management, care se pot realiza numai prin dezvoltarea si perfectionarea resurselor umane

2. organizatiile care promoveaza si produc invatarea-organizatia scolara are ca activitate de baza invatarea, educatia si instruirea elevilor, studentilor; scoala produce servicii de tip educational, deci este o resursa pentru instruirea si educarea elevilor: organizatia il serveste pe individ.

Organizatii educationale - scoli, universitati, ambele sensuri sunt valabile si sunt in interdependenta, dar pot functiona si autonom.

Proiectul scolii reprezinta tocmai o strategie bazata pe o filosofie sociala, set de valori fiind o modalitate de punere in valoare a culturii organizationale a institutiei scolare.

4. CLIMATUL ORGANIZATIEI SCOLARE

In stransa legatura cu cultura organizationala este si climatul scolii.

Climatul este termen de origine greaca : - "clima"-inclinare; in limba franceza: - "climat"-atmosfera sociala, morala; ambianta.

Sensurile termenului pot fi:

ambianta intelectuala si morala care domneste intr-un grup;

ansamblul perceptiilor colective si a starilor emotionale existente in organizatie;

stare de psihologie colectiva, exprima aspecte de ordin afectiv, starile generate de confruntarile dintre asteptarile angajatilor si conditiile de munca si de viata oferite de organizatie;

manifestare a atitudinilor indivizilor fata de modul de functionare a organizatiei, fata de colegi, fata de manageri;

moralul grupului; atmosfera unei organizatii.

Termenul -climat-exprima dimensiunea subiectiva a muncii intr-o organizatie :

-trairi -satisfactie-insatisfactie, bucurie-tristete, incredere-descurajare;

-influenta asupra bunului mers al organizatiei, asupra performantelor.

Climatul este situational si contextual, supus schimbarii accentuate, influentat de mediul extern.

Rolul climatului in organizatie -este un factor de mobilizare sau demobilizare:-cu valori pozitive devine factor de sustinere

-cu valori negative devine factor perturbator

Manifestari ale climatului:

Caracteristicile relatiilor psihosociale din scoala

Tipul de autoritate

Gradul de motivare si de mobilizare a resurselor umane

Starile de satisfactie sau insatisfactie

Gradul de coeziune din comunitate scolara

Etosul organizatiei scolare reprezinta atasamentul managerilor, al cadrelor didactice si elevilor fata de scoala lor

Relatia dintre climat si etos: un climat nesatisfacator duce la etos scazut; un climat pozitiv duce la etos inalt, capabil sa mobilizeze membrii organizatiei pentru atingerea de performante superioare

Factorii care influenteaza climatul scolii

Factori structurali:

a) Marimea scolii;

b) Compozitia umana a scolii: grupuri si relatii, status si rol, structura pe varsta, sex, grad de omogenitate a pregatirii profesionale, pozitia sociala extraorganizationala.

Factori instrumentali:

mediul fizic, conditiile materiale, relatiile functionale dintre membrii comunitatii scolare, strategiile si modalitatile de actiune, stilul de conducere si competenta mannageriala, modalitatile de comunicare in interiorul scolii si cu partenerii externi.

Factori socio-afectivi si motivationali:

aspecte afective ale relatiilor interpersonale-acceptare, respingere, indiferenta (sociometria);

prezenta unor subgrupuri-"clici",   "bisericute"; relatiile dintre manager si subordonati;

satisfactie sau insatisfactie generata de activitatea comuna; convergenta sau divergenta dintre interesele organizatiei si asteptarile membrilor; tehnicile de motivare utilizate in organizatie si consistenta lor; posibilitati si modalitati de promovare; relatia membrilor cu institutia scolara ( contractual, rece-calda, bazata sau nu pe etosul profesional).

Managerul - mediator al climatului scolii

Climatul scolii este un indicator al calitatii vietii scolare

Directorul este:-coordonator al activitatii din scoala

-mediator al relatiilor dintre membrii organizatiei

-mediator al climatului scolii

- stabileste relatia dintre atributiile administrative -academica si instrumental -   expresiva, influenteaza climatul la intersectia celor doua axe complementare

- prin autoritatea si calitatile personale, prin stilurile de conducere influenteaza ambianta de munca si invatare in scoala.

Tipuri de climat scolar

Climat autocratic exploatator- neincredere, amenintari, pedepse;

Climat autocratic binevoitor- condescendenta, implicare relativa in luarea deciziilor;

Climat democratic consultativ-comunicarea se face ascendent si descendent, decizii la diferite nivele;

Climat democratic participativ-incredere in subordonati, decizii descentralizate, comunicarea-orizontala si verticala.

Caracteristici comportamentale ale directorilor determina diferite tipuri de climat scolar:

Accentuarea productiva-comportament directiv, control, supraveghere stricta

Distantarea-comportament formal si impersonal, autoritatea functiei

Comsideratia-comportament cald si prietenos, sprijinirea profesorilor

Increderea- comportament angajat si dinamic, exemplu pentru profesori.

Climat deschis caracterizat prin dinamism, angajare, stimulare, relatii colegiale, respect reciproc, climat autentic.

Climat inchis caracterizat prin neangajare, dinamism scazut, rutina, apatie, lipsa de interes, supraveghere continua, relatii tensionate, frustrante, climat neautentic.

Climatul educational la nivelul clasei de elevi reprezinta realitatea intuitiva, direct perceptibila, pentru cei care iau contact cu grupul de elevi.

Elementele ce caracterizeaza climatul educational sunt:

Caracteristicile relatiilor sociale dsin clasa

Comportamentele elevilor in diferite situatii scolare si extrascolare

Tipul de autoritate exercitat

Gradul de ne/incredere intre cadrul didactic si elevi

Climatul desemneaza stari subiective, determinate de dinamica clasei. Exprima starea afectiva a clasei, moralul clasei, relatiile interpersonale dintre elevi, intersectia dintre dimensiunea formala si informala a clasei.Valoarea climatului poate fi pozitiva sau negativa, avand efecte motivationale, stimuland sau franand dezvoltarea colectivului de elevi.

Analiza climatului scolar evidentiaza urmatoarele aspecte de ordin organizational:

Frustrarea, agresivitate

Intimitatea

Nepasarea, abandonul scolar

Accentuarea productiva

Distantarea

Consideratia

Increderea

Alte manifestari ale climatului:

Colegialitate

Familiaritate

Neangajare

Autoritate

Sustinere

Restrictivitate

Climatul negativ este consecinta unui management defectuos.