Managementul prin tabloul de bord

MANAGEMENTUL PRIN TABLOUL DE BORD

Continutul si utilitatea tabloului de bord: in primul rand, este o importanta tehnica de management, cu impact nemijlocit asupra eficacitatii muncii managerilor; in al doilea rand, este o modalitate principala 141b18b de rationalizare a subsistemului informational microeconomic. Prin intermediul tabloului de bord se asigura o informare completa, rapida si operativa a conducatorilor.

Definitie: un ansamblu de informatii curente, prezentate intr-o forma sinoptica, prestabilita, referitoare la principalele rezultate ale activitatii avute si la factorii principali ce conditioneaza derularea ei eficienta.

Tipologie: sunt diferentiate in doua categorii principale: tablouri de bord restranse cu un volum mic de informatii si tablouri de bord complexe cu informari mai ample.

Cerinte: este un instrument de sinteza care permite, intr-un timp scurt, o analiza complexa a derularii activitatilor conduse, facilitand adoptarea unor decizii eficiente. Trebuie sa satisfaca cateva cerinte minime, respectiv: consistenta, rigurozitatea, agregarea, accesibilitatea, echilibrarea, expresivitatea, adaptabilitatea, economicitatea .

Functii: de avertizare, evaluare - diagnosticare, de eliminare a aspectelor negative si de generalizare a elementelor pozitive .

Forme: cele mai semnificative sunt tabelele de valori si graficele; apoi maniera de realizare a tabloului de bord: mapele din material plastic sau carton, registrele de marimi diferite, panourile pivotante, foile de imprimanta, display-urile etc.

Avantaje: amplificarea gradului de fundamentare a deciziilor; rationalizarea utilizarii timpului de lucru al managerilor si organismelor participative de management; sporirea responsabilitatii managerilor pentru activitatea desfasurata; abordarea informatiilor referitoare la activitatile de management etc.

Dezavantaje: inregistrarea repetata a unor informatii; volumul, uneori mare de munca; costul relativ ridicat al tabloului de bord.

Trei clase tipologice in teoria deciziilor

1. Decizii in conditii de certitudine - fiecare varianta conduce la un rezultat clar definit si nu exista nici o indoiala ca daca se alege o anumita varianta Vj, cu o probabilitate de 100% rezultatul final va fi cel predeterminat.

2. Decizii in conditii de risc - in care se cunosc probabilitatile evenimentelor ce definesc problema precum si rezultatele sau consecintele fiecarei variante decizionale. De exemplu: nu stim vremea de maine dar stim probabilitatea de a ploua. Determinarea probabilitatilor, obiective sau subiective, reprezinta punctul sensibil intr-un proces decizional de acest tip, deseori managerii fiind confruntati cu "surprize' neplacute prin aparitia unor rezultate diferite de cele scontate.

3. Decizii in conditii de incertitudine - solutiile adoptate nu se bazeaza pe informatii asupra probabilitatii de producere a starilor naturii, evenimente sau alternative decizionale. De exemplu: probabilitatea ca un partid ecologist sa numeasca un prim ministru peste 20 de ani nu este cunoscuta !.

In primul caz solutia se adopta in functie de rezultatul cel mai favorabil, in cel deal doilea caz solutia se determina in functie de o valoare asteptata, iar in ultimul caz alegerea se motiveaza prin utilizarea unor metode specifice teoriei jocurilor.

Pentru construirea arborelui decizional se parcurg urmatoarele etape:

1. Identificarea problemei, stabilirea obiectivului si determinarea alternativelor posibile;

2. Structurarea si construirea (reprezentarea grafica) a arborelui de decizie;

3. Stabilirea nivelului de consecinte aferente fiecarei alternative; rezultatele finale

ale alternativelor R_i.

4. Determinarea probabilitatilor evenimentelor; starile naturii au o anumita probabilitate de reusita p_i;

5. Calculul sperantei matematice pentru fiecare alternativa decizionala, etapa in care se estimeaza valorile asteptate pentru fiecare combinatie posibila dintre alternative si starile naturii.

S_m = S p_i R_i

6. Alegerea variantei decizionale pe baza valorii maxime obtinute. In lucrarile de specialitate anglo-saxone aceasta valoare raportata in unitati monetare este notata cu EMV abreviere de la Expected Monetary Value (valoarea monetara asteptata).

Arborele decizional, instrument grafic de analiza a variantelor evidentiaza secventele, etapele dintr-un proces decizional, in principal in functie de o serie de stari ale naturii numite evenimente. Aceste stari ale naturii definite prin probabilitati specifice, sunt corelate in arborele decizional cu alternativele decizionale, determinandu-se la fiecare nivel castigul pentru fiecare combinatie dintre alternative si starile naturii.

Starea naturii, evenimentul, reprezinta o situatie bine precizata, o intamplare care influenteaza sau nu decizia. Exemplu de stare a naturii: maine e o zi ploioasa !