PROCESUL DECIZIONAL

DEFINITII; ELEMENTE; CLASIFICARE

Decizia constituie punctul central al activitatii de management, deoarece ea se regaseste in toate functiile procesului de management. Deciziile trebuie privite ca mijloace de a atinge niste scopuri sau a realiza unele obiective, ele fiind rezultatul unui proces secvential de informare, analiza si deliberare, denumit proces decizional.

Elementele si clasificarea procesului decizional:

Ø      Decidentul, persoana sau grupul care urmeaza sa adopte o decizie; in functie de acest element exista: (1) procese de decizie individuale si (2) procese de decizie de grup;

Ø      Variantele (alternativele), notate V_i , unde i = 1,2,.m, reprezinta totalitatea solutiilor posibile, dintre care, pe baza de analiza si evaluare, decidentul trebuie sa aleaga; in functie de acest element exista: (1) procese de decizie cu numar finit de variante si (2) procese de decizie cu numar infinit de variante;

Ø      Criteriile, notate C_j , unde j = 1,2,.n, sunt reprezentate de punctele de vedere pe care le considera decidentul pentru a evalua multimea variantelor; in functie de acest element exista: (1) procese de decizie unicriteriale si (2) procese de decizie multicriteriale;

Ø      Starile naturii, notate N_k , unde k = 1,2,.p, reprezinta complexul de conditii externe, independente de vointa si controlul decidentului, care pot genera valori diferite ale rezultatelor denumite consecinte, pentru fiecare criteriu in fiecare din variantele existente; in functie de acest element exista: (1) procese decizionale in conditii de certitudine, adica o singura stare a naturii cu probabilitate (p_k) certa, adica p₁ = 1; (2) procese de decizie in conditii de risc, mai multe stari ale naturii cu probabilitati de aparitie cunoscute, (Sp_k = 1); si (3) procese de decizie in conditii de incertitudine, mai multe stari ale naturii a caror probabilitate de aparitie este necunoscuta, 949j98j (Sp_k = 1).

Ø      Consecintele, notate x_ijk, reprezinta totalitatea rezultatelor corespunzatoare fiecarui criteriu in fiecare din variantele existente, adica elementele de ordin cantitativ (valori, marimi si date reprezentate de cifre) sau/si de ordin calitativ (reprezentate de calificative), care, ulterior vor fi transformate in marimi cantitative prin aplicarea de algoritmi de transformare);

Schematic, elementele procesului decizional pot fi concentrate in forma tabelara astfel:

De exemplu, avandu-se in vedere raspandirea geografica a diverselor unitati operationale ale firmei, managementul a hotarat sa achizitioneze un echipament de video-conferinte. Tehnica video-conferintelor, printre alte avantaje, ar urma sa creasca viteza de adoptare a deciziilor operative prin punerea in legatura in acelasi timp a tuturor managerilor regionali.

In acest context, managementul a elaborat o lista de variante posibile reprezentate de producatorii de astfel de echipamente. Dintre acestia au fost retinute trei firme producatoare care au cele mai recente realizari in domeniu, si anume: Cisco Systems, 3Com Corp si Cabletron Systems. De asemenea, s-a hotarit ca decizia sa se adopte pe baza a trei criterii, si anume: pret, durata de instalare si calitatea echipamentului, softului si alte facilitati oferite. Elementele acestei probleme de decizie sunt prezentate in tabelul urmator.

CONCEPTUL DE UTILITATE

Conceptul de utilitate apare in procesul decizional ca urmare a necesitatii de a compara intre ele variante decizionale caracterizate prin mai multe criterii, deci consecinte neomogene (unitati de masura diferite).

Daca ne referim la exemplul de mai sus este de observat ca in urma comparatiei celor trei variante nu ne putem pronunta care este mai avantajoasa. Este firesc sa se urmareasca alegerea variantei care este cea mai folositoare, altfel spus cea mai utila. Pentru a putea determina care este aceasta varianta, consecintele care au semnificatii diferite, fiind marimi neomogene, trebuie transformate (omogenizate) intr-o notiune cu unica semnificatie. Aceasta este notiunea de utilitate. Pentru ca procesul de transformare a consecintelor in utilitati sa fie unul obiectiv, au fost stipulate cinci axiome. Pe baza acestor axiome s­-a introdus functia de utilitate avand ca domeniu de definitie multimea variantelor, iar ca domeniu de valori multimea numerelor reale. Proprietatile care au fost stabilite pentru functia de utilitate permit, intr-un mod obiectiv, transformarea consecintelor in numere reale, care semnifica cat de utila este fiecare varianta la fiecare din criteriile alese.

Procedeul practic de transformare a consecintelor in utilitati consta in a alege un interval real inchis (de obicei intre 0 si 1), alocarea limitei minime 0 celei mai defavorabile consecinte la criteriul considerat si a limitei maxime 1 celei mai favorabile, iar apoi prin interpolare calcularea celorlalte utilitati intermediare. In final, departajarea se va face prin compunerea utilitatii globale a fiecarei variante pe baza utilitatilor pe care aceasta le va avea pentru fiecare criteriu.

Conditii de certitudine

Reluand exemplul propus in care prima stare a naturii se va realiza cert, matricea utilitatilor va fi:

In aceste conditii, varianta 3Com Corp va fi preferata, ea generand utilitatea globala cea mai mare, adica 2,15.

Conditii de risc

In conditii de risc, adica atunci cand apar cele doua stari ale naturii, cunscand probabiltatile lor de aparitie, fie de exemplu p₁ = 0,7, iar restul de 0,3 fiind sansele de aparitie a conditiilor celei de-a doua stari ale naturii, matricea utilitatilor va fi:

Si in aceasta situatie cea mai buna varianta este tot varianta 3Com Corp care are utilitatea globala cea mai mare, adica 2,224.

Conditii de incertitudine

Problema de decizie in conditii de incertitudine, adica in cazul cel mai general si cel mai des intalnit, presupune ca probabilitatile de aparitie a starilor naturii sunt necunoscute.

Din tabelul de calcule de la conditii de risc vom retine urmatoarele rezultate:

Functie de preferinta la risc a decidentului, acesta poate aplica pentru selectie diverse metode.

Regula de prudenta (Wald) - sau regula maximin, conform careia varianta preferata este max_i (min_k U_ik); adica max[min(2,2; 1,27), min(2,47; 1,65), min(2,18; 1,25)] = max(1,27; 1,65; 1,25) = 1,65, deci varianta 3Com Corp.

Regula optimista - conform careia varianta preferata va fi aceea care are utilitatea totala maxima indiferent de starea naturii, adica conform regulii maximax; in cazul nostru 2,47 adica tot 3Com Corp; maximax este o regula super-optimista, de aceea pentru decidenti cu un optimism moderat Hurwicz a propus alocarea unui coeficient de optimism celei mai bune variante si celei mai slabe din starile naturii existente, ignorand starile naturii intermediare (practic este o trecere in conditii de risc, prin presupunerea cunoasterii probabilitatilor); in cazul exemplului, fiind doar doua stari ale naturii, alacand de exemplu coeficientul de optimism 0,7 pentru starea naturii unu si respectiv 0,3 pentru starea naturii doi, se vor obtine rezultatele din conditiile de risc.

Regula echilibrului (Laplace) - conform acestei regului starile naturii sunt considerate echiprobabile (au probabilitati egale de aparitie) si varianta preferata este cea care are utilitatea globala maxima U_i = ; astfel U₁ = 3,47, U₂ = 4,12 si U₃ = 3,43, deci din nou varianta 3Com Corp va fi preferata.

Regula regretelor (Savage) - aceasta regula construieste matricea regretelor scazand toate utilitatile totale in fiecare stare a naturii din utilitatea totala maxima pentru care decidentul nu va avea nici un regret daca se realizeaza (adica ar fi cea mai avantajoasa situatie). In cazul exemplului nostru matricea regretelor este:

Apoi, selectia se face conform criteriului minimax, varianta preferata fiind min_i (max_k U_ik); adica min[max(0,27; 1,2), max (0; 0,82), max(0,29; 1,22)] = min(1,2; 0,82; 1,22) = 0,82, deci varianta 3Com Corp.

Nota: In selectia variantelor se poate tine cont si de atribuirea unei importante diferite criteriilor, fie prin alocarea unor coeficienti de importanta fie prin ingustarea intervalului de valori al functiei de utilitate (de obicei minimizarea limitei maxime).