in Romania exemplificarile legate de aceste instrumente sunt in mod frecvent superficiale, axate pe partea zuala si lasand sa se observe abordari nedocumentate, atat la nivelul teoriei, cat si la cel al informatiilor legate de cazurile concrete analizate.
Desi teoria asociata este clara si recomandarile de utilizare lasa sa se creada ca sunt bazate pe o practica bogata in cazuri, exista inca numeroase elemente care necesita o tratare atenta pentru a putea spera in rezultate oneste. Matricele de portofoliu sunt mentionate in toate cursurile de management sau marketing romanesti. O prire atenta asupra acestor cursuri sugereaza faptul ca exista o practica restransa de utilizare a autorilor sau, altfel spus, matricele raman doar un instrument pentru a le oferi celor neazati o impresie de analiza cu pretentii stiintifice.
La nivelul teoriei, se remarca faptul ca utilizarea excesiva a acestui instrumentar in marketing accentueaza confuzia dintre segmentarea de marketing si segmentarea strategica. Numarul de ore de pregatire in domeniul marketingului in facultatile romanesti este mai mare decat in cazul managementului strategic, de unde o abordare mioapa axata pe produs. Apar imediat toate dezavantajele legate de miopia strategica si o alunecare intr-un schematism asociat unor metodologii cunoscute doar superficial. Cu cat se accentueaza acest mod de utilizare, cu atat den mai importante erorile tehnice in distorsionarea rezultatelor analizei, iar recomandarile den lipsite de sens.
Exista si probleme mai sofisticate legate de valabilitatea unor concepte de baza asociate acestui instrumentar. Nu trebuie uitat faptul ca el a fost creat la un anumit moment si testat intr-un context tipic american. in aceste circumstante, o analiza a contextului romanesc ar fi utila, pentru a constata daca translatarea unor concepte, cum ar fi curba de experienta, ciclul de ata al unei industrii si altele, se poate face fara corectii semnificative. Pentru un nivel didactic aceste corectii nu au decat o importanta academica, dar pentru firme reale miza este deosebita.In ul practic al utilizarii matricelor trebuie observat ca portofoliul firmelor romanesti nu prezinta complexitatea modelelor de referinta occidentale, afacerile" fiind mai degraba familii de produse, decat unitati strategice de afaceri. Concretizarea strategiilor prin achizitii sau lichidari, ca si miscarile de fonduri, se regasesc relativ rar in practica curenta. Este totusi de asteptat ca situatia sa evolueze in directia sugerata de teoria asociata, chiar daca vor exista numeroase cazuri atipice.
La nivelul practicii dificultatile specifice instrumentarului se accentueaza din cauza unor aspecte specifice economiei romanesti, cum ar fi lipsa unei baze de date credibile necesare pentru pozitionarea sau etalonarea instrumentului matriceal. Daca statisticile legate de industrii genereaza anumite semne de intrebare din cauza senzatiei existentei unei neconcordante intre realitate si datele oficiale, atunci cele legate de familii de produse sau produse au situatii si mai defavorabile. De fapt, datele de acest gen sunt disponibile doar in urma unor cercetari specializate, relativ costisitoare.
Particularitati ale IMM-urilor: in cazul unei firme de mici dimensiuni portofoliul este reprezentat de produse sau familii de produse. Acestea sunt gestionate doar pe baza intuitiei intreprinzatorului, fara folosirea unui instrumentar laborios de portofoliu. De obicei intreprinzatorul stie ce produs incepe sa fie pe val" sau ce produs nu mai este la moda". El are o imagine buna, desi numai aproximativa, a fluxurilor de lichiditati, putand identifica produsele la care castigul este bun sau cele la care trebuie sa mai astepte. in concluzie, este probabil ca micii intreprinzatori sa aplice tehnici de portofoliu eficiente, dar fara sa le formalizeze in modelele de manual trecute in resta si fara sa le explice prin utilizarea conceptelor de referinta ale domeniului.
|
