Cum recunoastem ca suntem stresati?

CUM RECUNOASTEM CA SUNTEM STRESATI?

Existenta umana, intr-o anumita perioada a ei, presupune activitatea legata de o profesie, care se desfasoara dupa criterii riguroase sub aspect organizational si temporal.

Persoana inclusa in activitatea de munca este constransa  sa se conformeze unor situatii organizational - ocupationale. Cand organizatia desfasoara activitati in care riscul si suprasolicitarea sunt curente, avem de-a face cu situatii stresante, care pot conduce la declansarea stresului profesional.

Stresul reprezinta un raspuns intern la un stimul sau o situatie externa, denumita stresor. Dar o persoana poate fi afectata de un stresor  pe cand alta nu, oameni diferiti reactionand diferit la acelasi stresor. Multe persoane expuse la stresori, chiar traumatici, reusesc sa se acomodeze situatiei, pe cand alte persoane manifesta simptome psihologice intense si de obicei de lunga durata 444g65e , care au consecinte asupra starii de sanatate fizica si mentala.

In ultima vreme, stresul este preponderent un subiect al comportamentului organizational. Stresul reprezinta un set de circumstante la care persoana nu poate raspunde  adecvat stimulilor ambientali, sau poate raspunde cu un cost excesiv pentru organism (oboseala cronica, incordare, anxietate, daune fizice, pierderea stimei de sine, caderi nervoase).

1. CUM POATE FI RECUNOSCUT STRESUL?

In viata de zi cu zi, oamenii trebuie sa-si gaseasca echilibrul si sa se adapteze situatiilor cu care se confrunta. Stresul nu este neaparat un fenomen negativ, un nivel moderat de stres putand fi chiar un important factor motivational sau poate fi o modalitate in dobandirea unei adaptari  la noi situatii. De aceea, unele tipuri de stres sunt chiar ceva normal si necesar, atat la serviciu cat si in afara lui.

Un nivel ridicat de stres conduce insa la o varietate de tulburari si boli, ce se intind de la oboseala cronica la depresie, si includ: insomnia, anxietatea, migrene, accese emotionale, alergii, abuz de alcool si tutun. In context organizational, acesta genereaza adesea adaptari inadecvate la situatii.

Stresul pe termen lung poate duce la dezvoltarea bolilor de inima si cerebro-vasculare, cat si la ulcer peptic, boli inflamatorii ale vezicii, probleme musculo-scheletice si poate facilita dezvoltarea formelor de cancer. Tot pe termen lung, stresul poate afecta in mod serios o persoana deja vulnerabila la boala si imbolnavire.

In general, oamenii cred ca sunt suficient de bine adaptati la stres, dar in lupta de rezistenta sau adaptare, ei sunt adesea inconstienti de compromisurile pe care le fac. Oamenii nu constientizeaza stresul generat de situatii de genul a ajunge prea tarziu la o intalnire importanta sau a presta o munca fizica dificila la temperatura scazuta. Ei considera ca se pot obisnui la o luminozitate scazuta, galagie, vizibilitate redusa si la conflicte continue in familie sau la locul de munca. (Tihan & Ghiza, 2004)

Pe termen scurt, stresul poate avea efecte negative asupra comportamentului unei persoane, avand ca rezultat incapacitatea de a actiona in modurile de promovare a unei stari de sanatate.

Cercetarile in domeniul stresului sustin ca exista persoane care dispun nativ sau si-au dezvoltat prin antrenament rezistenta la stres, putand fi remarcate prin: siguranta de sine in diferite situatii; adaptare la schimbare, considerand schimbarea ca o provocare la competitie; capacitatea de a-si asuma riscuri; implicarea activa in viata profesioanala si personala; flexibilitatea in opinii si in actiuni; constientizarea faptului ca nu pot schimba situatiile stresante, dar le pot accepta si depasi etc.

Reactia de stres psihic se manifesta sub forma unui sindrom nespecific, care include manifestari psihice, cognitive si afective predominant, cu exprimare comportamentala si tulburari psihosomatice care pot afecta sau nu sanatatea unui individ (Iamandescu, 2002). Dupa cum reiese din definitia anterioara, reactiile la stres sunt consecintele psihologice si fiziologice ale stresului. Desi difera de la individ la individ, reactia la stres are cativa indici comuni, ceea ce ajuta la identificarea manifestarilor stresului. Mai jos va prezentam posibilele semne si simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din diferite cauze. Este necesar sa poata fi cunoscute schimbarile fizice, emotionale etc., care pot indica starea de stres, pentru a se putea lua masuri. Unele persoane au o reactie acuta la stres, altele pot avea simptome in timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sanatate. Reactia imediata acuta este de panica, anxietate, cresterea pulsului, transpiratie, senzatie de uscare a gurii sau tremuraturi. Starea de stres pe o durata mai indelungata poate cauza dureri de cap, ameteli, tulburari de vedere (vedere incetosata), dureri ale cefei si umerilor, mancarimi ale pielii etc.

Reactii ale stresului la nivel individual

Stresul in exces are un puternic efect dezorganizator, atat direct, cat si mijlocit, asupra integritatii psiho - fizice a unei persoane:

Semne si simptome ale stresului la nivel comportamental:

ne simtim mai putini sociabili;

nu avem liniste;

avem un apetit scazut sau exagerat atat in plan alimentar cat si in cel sexual;

suntem mai predispusi la accidente;

adormim greu si somnul este agitat;

consumam exagerat alcool, cafea, tigari;

suntem prea preocupati de problemele de serviciu pentru a ne relaxa;

nu mai avem grija de noi;

ne luam prea mult de lucru acasa;

stam la serviciu mult peste orele de program;

renuntam uneori partial sau complet la concediu;

ne izolam treptat de cercul de prieteni;

incepem sa avem din ce in ce mai multe conflicte in familie;

dificultati in vorbire ( balbaiala, tremurul vocii)

Semne si simptome ale stresului la nivelul corpului:

dureri de cap, ameteli, stare de voma;

transpiratii excesive, tahicardie, palpitatii;

stare de oboseala, tensiune;

dificultati  respiratorii, raceli frecvente;

reaparitia unor infectii anterioare, reactii alergice, mancarime si iritare a pielii.

tensiune musculara, contractii musculare;

constipatie sau diaree;

crestere sau pierdere in greutate rapida.

Semne si simptome ale stresului la nivel emotional:

iritabilitate, suparare;

nervozitate, stari depresive, anxietate, tensiune nervoasa;

pierderea increderii in noi si in ceilalti;

scaderea satisfactiilor, lipsa de entuziasm si motivatie;

senzatia de a fi atacat;

umor nejustificat.

Semne si simptome ale stresului la nivel mental:

gandim mai putin clar;

avem dificultati in luarea deciziilor;

facem greseli nejustificate;

uitam;

ne scade intuitia si capacitatea de concentrare;

suntem mai usor perturbati de ce se intampla in jurul nostru;

avem ganduri negative persistente, tulburari de somn, cosmaruri;

ne focalizam gandirea pe termen scurt;

ne temem mult sau luam decizii pripite.

Daca unele din aceste simptome se manifesta pe o perioada mai indelungata, trebuie sa apelati la asistenta psihologica.

Reactii ale stresului la nivel de organizatie

absenta nemotivata - cota ridicata a absentelor nemotivate poate reflecta nemultumirea fata de serviciu de conditiile din unitate sau pierderea increderii in sefi;

conflicte minore - conflictele frecvente intre membrii unei unitati semnaleaza o problema serioasa. Certurile, care adesea pornesc de la lucruri minore, reflecta o scadere a interesului pentru atingerea obiectivelor grupului. Cand personalul este iritat de conditiile de la fata locului, una din defulari este cearta. Sentimentul de scop comun se dezintegreaza.

insatisfactia - cand moralul este scazut cresc plangerile, unele fiind justificate, dar majoritatea minore.

lipsa de coeziune;

ignorarea ordinelor;

insubordonarea - in loc sa se urmeze ordinele, le comenteaza, le critica in loc sa le execute;

eficacitate scazuta - isi iau pauze lungi, lucreaza incet, dovedesc initiativa redusa si un nivel de performanta redus.

Aparitia unor astfel de simptome intr-o unitate nu trebuie deloc neglijate. Acestea , in esenta, reflecta dereglarea climatului de munca, a relatiilor interpersonale si a motivatiilor individuale si de grup, ceea ce duce la scaderea performantei si eficientei activitatii.

2. CONCLUZII

Este important sa se cunoasca manifestarile stresului, cat si unele modalitati de actiune pentru diminuarea efectelor negative ale stresului, cauzele si efectele acestuia fiind insa destul de variate, iar identificarea precisa a factorilor este o operatiune dificila. Cum am mai spus la inceputul lucrarii, variabilele de personalitate reprezinta un domeniu complex si important in analiza si prognoza stresului ocupational.

Se recomanda evaluarea periodica a trasaturilor de personalitate, astfel putandu-se identifica eventualele modificari pozitive sau negative. In acelasi timp este importanta evaluarea periodica a starii de sanatate (psihica si fizica), dar se va avea in vedere faptul ca oamenii tind sa apara intr-o lumina favorabila si este foarte posibil sa nu semnaleze eventualele disfunctionalitati pe care le resimt.

Lupta cu stresul poate avea succes si in conditiile in care individul invata sa dezvolte strategii pentru controlul stresului.

Pentru preventia aparitiei starilor de stres ocupational, se va lua in seama si constientizarea de catre cei care exercita profesii in conditii de risc, a comportamentelor dezadaptative. Pentru aceste comportamente se pot proiecta programe de consiliere, care sa urmareasca modificarea lor.

BIBLIOGRAFIE

Bolger, N., Zuckerman, A. (1995). A Framework for Studing Personality in the Stress Process, Journal of Personality and Social Psychology, vol. 69, No. 5, pag. 890.

Cooper, C. & Paine, R. (1988). Causes, Coping and Consequences of Stress at Work, London.

Iamandescu, I.R. (2002). Stresul psihic din perspectiva psihologica si psihosomatica, Bucuresti, Ed. Infomedica.

Legeron, P. (2003). Cum sa te aperi de stres?, Bucuresti: Ed. Trei.

Pitariu, H., Albu, M. (1996). Masurarea diferentelor individuale, Cluj: Ed. Presa Universitara Clujeana.

Tomsa,  R.I. (2002). Sanatate si succes prin optimizarea stresului, Bucuresti: Ed. AISM.

Tihan, E., Ghiza, L. (2004). Stresul - Mecanisme fiziologice si psihologice; Studiu de caz in mediul organizational, Ed. Institutului de Ecologie Sociala si Protectie Umana - Focus.