 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul financiar
» Retratarea informatiilor contabile
|
|
Bilantul lichiditatii |
|
| Bilantul poate fi analizat printr-o abordare patrimoniala, aceasta fiind propice opticii retinute de catre banci si ceilalti creditori ai intreprinderii, prin aceasta ei asigurandu-se ca intreprinderea este in masura sa ramburseze datoriile contractate. fn aceasta optica, activele sunt clasificate conform vitezei de transformare a elementelor de activ in moneda, fn practica, sunt regrupate activele cu o lichiditate superioara unui an si celelalte active. Elementele de pasiv sunt clasificate dupa exigibilitatea crescanda a resurselor. Aceasta prezentare face distinctie intre capitalurile proprii, care sunt resursele cele mai putin exigibile, datoriile a caror scadenta este de mai mult de un an datoriile a caror scadenta este mai putin de un an. Imobilizarile a) Reeluarea bilanturilor Reeluarea vizeaza diferentele pozitive sau negative constatate intre loarea economica reala si loarea neta coni - inregistrarea conturilor la costuri istorice induce distorsiuni intre loarea economica a imobilizarilor si loarea lor din bilantul conil; - contatarea pluslorii latente este interzisa, atata timp cat nu este realizata. Totusi, pentru a "amortiza" efectele deprecierii monetare, intreprinderea isi poate reelua imobilizarile, fnsa, ajustarea impozitului la plusloarea degajata prin aceasta reclasificare este putin oportuna (eficace); - reflectarea deprecierilor prin amortizari nu tine in mod necesar seama de deprecierile reale suportate de imobilizari. Aceasta riatie a activului, datorata acestei sinusoide a lorii, este compensata de pasivul bilantului prin: - inscrierea unei sume egala in cresterea (in diminuarea) capitalurilor proprii; - luarea in considerare a unei datorii fiscale latente (ajustarea impozitului la plusloarea degajata). Bineinteles, plusul sau minusul de loare a activului nu poate fi luat in considerare in masura in care ele nu sunt cunoscute, ceea ce pentru un analist exterior se intampla rar, in afara cazului unor informatii "confidentiale" sau unor "sugestii" generate de documentele publicate de catre intreprindere. b) Reclasificarea in functie de perioada fn bilantul lichiditatii activului imobilizat nu trebuie sa cuprinda decat creantele pentru mai mult de 1 an. Astfel, imobilizarile financiare sub 1 an vor trebui deduse din activul imobilizat si reclasificate in activul circulant. La fel, creantele pentru mai mult de 1an, conilizate in activul circulant, vor trebui sa fie reintegrate in activul imobilizat din bilantul financiar. Perioada creantelor fi data in partea de jos a bilantului. c) Eliminarea non-lorilor Imobilizarile incorporale cuprind active fictive sau "nonlori". Cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare sunt inscrise in activ, dar numai cu scopul de a putea repartiza aceste cheltuieli pe mai multe exercitii cu ajutorul amortismentelor (maximum 5 ani). Aceste non-lori vor trebui excluse cand se elaboreaza bilantul financiar, ceea ce duce la: - deduceri din activ; - deduceri din capitalurile proprii, deoarece ele reprezinta cheltuieli "amanate" care diminueaza rezultatele viitoare. fn activul imobilizat ureaza contrapartea capitalului subscris si nersat. Acest post se analizeaza ca o creanta asupra actionarilor care trebui sa fie reclasificata: - in imobilizarile financiare, pentru suma care trebui sa fie rsata intr-o perioada de peste un an; - in activul circulant, pentru suma care trebui sa fie rsata intr-o perioada care nu depasi un an. O alta solutie, referitoare la aceasta categorie de capital, consta in eliminarea din activ a sumei nersate si diminuarea corespunzatoare a capitalului din pasiv. Activul circulant a) Reeluarea activului circulant Pentru stocuri si creante, deprecierile inregistrate (in principiu sub forma provizioanelor) nu corespund in mod Obligatoriu realitatii economice, fie ca ele au fost diminuate, chiar total omise, fie mai rar, ca ele au fost supraeluate. Aceste riatii ale activului, datorate acestor minuslori (sau pluslori) este compensata in pasiv prin inscrierea unei sume egale, diminuand (sau majorand) capitalurile proprii. b) Retratarea conturilor de regularizare fn bilant, sub activul circulant, sunt inscrise urmatoarele conturi de regularizare: - primele de rambursare a obligatiunilor, adica diferentele intre loarea rambursata si loarea nominala a titlului; - diferentele de conversie activ, adica o pierdere din cursul de schimb datorata fluctuatiilor defavorabile ale cursului de schimb intre data inregistrarii conile si data inchiderii bilantului. Aceste prime si diferente de conversie corespund cheltuielilor financiare care vor diminua rezultatele viitoare. Ele sunt deci, non-lori care trebuie neutralizate cand se sileste bilantul financiar, ceea ce conduce la: - deduceri din activ; - deduceri a aceleiasi sume din capitalurile proprii, din care ele "semnaleaza" o reducere latenta. Pasivul a) Reclasificarea in functie de perioada. fn bilantul conil, posturile din pasiv sunt clasificate dupa originea fondurilor: capitaluri proprii, provizioane pentru risc si cheltuieli pentru risc si cheltuieli si datorii, in schimb, el nu exprima perioada mai lunga sau mai scurta in care fondurile raman la dispozitia intreprinderii, fn analiza financiara, trebuie sa se delimiteze: - capitalurile proprii, adica resursele aduse de asociati in capital sau actiuni la intreprindere; - datoriile pe termen lung sau mediu, adica resursele rambursabile intr-o perioada de peste un an; - datoriile pe termen scurt, adica resursele rambursabile intr-o perioada de sub un an. fn bilantul conil, datoriile de peste un an si cele sub un an ureaza global, fiind inscrise in partea de jos a bilantului. b) Datoriile fiscale latente Prin datorie fiscala latenta se intelege: - impozitul amanat asupra provizioanelor reglementate, al carui regim fiscal poate prevede reintregirea beneficiilor; - impozitul amanat asupra sub - impozitul pe plusurile de loare din activ. Incidenta fiscala la retinere este egala cu sumele in cauza, multiplicata cu rata impozitului pe societati (necesar sa fie introdus in Romania) in vigoare la momentul silirii bilantului lichiditatii. fn anexa se poate prevede indicatia, pentru intreprindere, datorarii impozitului amanat care provine din decalajele in timp intre regimul fiscal si prelucrarea conila a venitului si cheltuielilor. c) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli fn analiza financiara provizioanele pentru riscuri si cheltuieli trebuie sa fie reclcsificate in trei categorii: - provizioane cu caracter de rezer, destinate pentru a 'face fata evenimentelor care nu constituie veriile riscuri sau cheltuieli care trebuie sa fie atasate capitalurilor proprii; - provizioanele destinate pentru a face fata riscurilor si cheltuielilor sigure, a caror scadenta este mai mare de un an, care vor fi incluse in datorii pe termen mediu si lung; - provizioane destinate pentru a face fata riscurilor si cheltuielilor sigure, a caror scadenta este mai mica de un an, care vor fi incluse in datorii pe termen scurt. fn absenta indicatiei referitoare la natura lor, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt pur si simplu reclasificate in datoriile pe termen mediu si lung. d) Conturile curente ale asociatilor - Datorii intra-grup. Va trebui ca ansurile in conturile curente ale asociatilor, care nu sunt susceptibile sa fie rambursate inainte de un an, sa fie corect repartizate de catre intreprindere in datorii de peste un an. Aceeasi este situatia cu sumele primite de catre o societate, in cadrul operatiilor de finantare interna a grupului careia ii apartine. e) Participatia salariatilor la rezultatele expansiunii. Participatia salariatilor trebuie reclasificata astfel: - in capitaluri proprii, daca participarea a fost rsata sub forma actiunilor atribuite salariatilor; - in datorii pe termen mediu si lung, daca participarea este destinata sa fie afectata conturilor curente blocate, deschise in intreprindere in numele salariatilor; - in datorii pe termen scurt, daca participarea este destinata sa fie rsata organismelor de gestiune financiara, exterioare intreprinderii. angajamente in afara bilantului a) Preluarea in cont (contarea) credit-ball Operatiunea de credit-bail (leasing) este o operatie de finantare, care permite intreprinderii sa dispuna de un bun fara a avea capitalurile necesare pentru achizitionarea acestuia, cu ajutorul achitarii unei chirii. Fiind diferit de operatia de imprumut, contractul de credit bail prezinta anumite analogii cu operatiunea de locatie. Chiria platita de intreprindere cuprinde cheltuielile de amortizare, costul capitalurile imobilizate, pretul serviciilor furnizate de institutia financiara si o prima de risc. Contractul nu este insotit de garantii financiara si o prima de risc. Contractul nu este insotit de garantii financiare. fn activul din bilantul conil nu ureaza decat bunuri care apartin, din punct de vedere juridic, intreprinderii. De aceea bunurile detinute in virtutea unui contract de credit-bail nu apar in bilant, insa angajamentele corespondente vor trebui sa fie mentionate in anexa. Acest mod de finantare conduce la ocultarea unei parti din imobilizari, si, cu aceeasi loare, a unei parti a indatorarii. Acest inconvenient este evitat procedand la o retratare prin care operatia de credit bail este divizata intr-o operatie de achizitionare si o operatie de credit. Trei metode permit sa se ia in considerare bunurile achizitionate in credit-bail. 1) - eluarea la loarea de origine, 2) - eluarea la loarea neta conila; 3) - estimarea forfetara a lorii. La incheierea fiecarui exercitiu, loarea implicita a bunurilor detinute in credit-bail poate fi estimata forfetar, aplicand cumulului anuitatilor, inca nescadente, un anumit coeficient pentru bunurile imobiliare, iar pentru bunurile mobiliare un alt coeficient, majorat. Suma anuitatilor credit-bail nescadente inca ura in anexa la punctul consacrat inscrierii angajamentelor in afara de bilant. b) Preluarea in cont a efectelor scontate si nescadente Pe ul conil, scontarea efectelor este tratata ca o cesiune a unui element de activ contra numerar. Dar in practica, intreprinderea poate ramane, fata de banca, responsabila pentru plata efectelor scontate in caz de gol de trezorerie (fragilitate financiara) a debitorului la scadenta. Rezulta ca, pe financiar, scontul se analizeaza ca un credit bancar. La inchiderea exercitiului, bilantul trebuie sa fie corectat reportand suma efectelor remise pentru scontare si nescadente inca: - la activ, in activul circulant la postul "clienti si conturi asimilate". - la pasiv, in datoriile financiare sub un an, in contul "Alte imprumuturi si datorii asimilate". Ca si in cazul angajamentelor de credit-bail, suma efectelor ajunse la scontare si inca nescadente ura in anexa. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
