Managementul productiei grile

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI GRILE

1. Dintre factorii de mai jos, alegeti pe acela care nu influenteaza marimea capacitatii de productie:

a) numarul utilajelor instalate;

b) marimea suprafetei de productie a verigii;

c) cantitatea de productie prevazuta;

d) norma de utilizare intensiva a verigii;

e) norma de utilizare extensiva a verigii.

2. Se considera doua grupe de utilaje - j si j + 1 - ale unei linii de productie in flux intermitent la care se executa operatii tehnologice succesive. Intre cele doua grupe de utilaje se formeaza un stoc circulant de productie neterminata de acumulare atunci cand (T₀ - tactul operational):

a) To_j > To_{j + 1};

b) To_j < To_{j + 1};

c) To_j = To_{j + 1};

d) To_j ³ To_{j + 1};

e) To_j ¹ To_{j + 1}.

3. Se considera doua grupe de utilaje - i si i + 1 - ale unei linii de productie in flux intermitent la care se executa operatii tehnologice succesive. Intre cele doua grupe de utilaje se formeaza un stoc circulant de productie neterminata de egalizare atunci cand (To - tactul operational):

a) To_i = To_{i + 1};

b) To_i < To_{i + 1};

c) To_i > To_{i + 1};

d) To_i ¹ To_{i + 1};

e) To_i £ To_{i + 1}.

4. Precizati care din elementele de mai jos se includ in valoarea productiei marfa executate:

valoarea produselor finite destinate vinzarii;

cresterea valorii productiei stocate;

valoarea semifabricatelor destinate vinzarii;

valoarea serviciilor prestate pentru terti;

valoarea materialelor primite de la clienti;

valoarea prelucrarii materialelor primite de la clienti.

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2, 3, 4;

b) 1, 3, 4, 6;

c) 3, 4, 5, 6;

d) 2, 3, 4, 5;

e) 1, 3, 5, 6.

5. Dintre elementele de mai jos, precizati pe acela care nu se include in valoarea productiei marfa executate:

a) valoarea serviciilor prestate pentru terti;

b) valoarea semifabricatelor destinate consumului productiv in aceeasi intreprindere;

c) valoarea semifabricatelor destinat vanzarii;

d) valoarea produselor finite destinate vanzarii;

e) valoarea prelucrarii materialelor primite de la clienti.

6. Dintre elementele de mai jos, precizati pe acela care nu se include in valoarea productiei exercitiului:

a) valoarea productiei de imobilizari in regie proprie;

b) valoarea circulatiei interne;

c) cresterea valorii stocurilor de productie neterminata;

d) modificarea valorii stocurilor de produse finite;

e) valoarea productiei marfa vandute.

7. Precizati care din elementele de mai jos se includ in valoarea productiei exercitiului:

valoarea produselor finite destinate vanzarii;

valoarea productiei de imobilizari in regie proprie;

valoarea productiei neterminate la inceputul perioadei de fundamentare;

modificarea valorii productiei stocate;

valoarea materialelor aflate in stoc.

Raspunsul corect se gaseste in una din urmatoarele combinatii:

a) 1, 3, 5;

b) 2, 3, 4;

c) 3; 4; 5;

d) 1, 4, 5;

e) 1, 2, 4.

In metodologia de determinare a marimii capacitatii de productie, sectia conducatoare poate fi:

a) sectia de productie cu ponderea cea mai mare in valoarea utilajelor din intreprindere;

b) sectia de productie cu ponderea cea mai mare in numarul de muncitori din intreprindere;

c) sectia de productie in care se executa produsul cel mai important din nomenclatorul intreprinderii;

d) sectia de productie care realizeaza cea mai mare contributie la profitul brut al intreprinderii;

e) sectia de productie in care se inregistreaza costurile materiale cele mai mari.

9. Precizati care din elementele de mai jos se includ in valoarea adaugata neta:

cheltuielile cu salariile personalului;

cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor;

cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala;

profitul din exploatare;

valoarea materialelor primite de la furnizori.

Raspunsul corect se afla in una din urmatoarele combinatii:

a) 1, 2, 4;

b) 1, 3, 4;

c) 3, 4, 5;

d) 2, 3, 4;

e) 2, 3, 5.

10. Stocul normal de productie neterminata al liniei de productie in flux continuu este format din:

stocul in prelucrare pe locurile de munca ale liniei;

stocul de acumulare;

stocul de egalizare;

stocul aflat in transport intre locurile de munca ale liniei;

stocul aflat in asteptare pentru transport intre linii.

Raspunsul corect este dat de una din combinatiile urmatoarele:

a) 1, 3, 4;

b) 1, 3, 5;

c) 1, 2, 3;

d) 1, 4, 5;

e) 2, 3, 4.

11. Precizati care din factorii de mai jos determina marimea capacitatii de productie:

structura productiei executate in veriga de productie;

norma de utilizare intensiva a verigii de productie;

timpul de intreruperi in functionarea utilajelor pentru executarea reparatiilor accidentale;

caracteristica dimensionala a verigii de productie;

norma de utilizare extensiva a verigii de productie;

timpul de intreruperi in functionarea utilajelor ca urmare a lipsei de materii prime.

Raspunsul corect se gaseste in una din urmatoarele combinatii:

a) 2, 3, 4, 5;               

b) 1, 4, 5, 6;   

c) 2, 3, 4, 6;

d) 3, 4, 5, 6;               

e) 1, 2, 4, 5.

12. Nu sunt factori de influenta a marimii capacitatii de productie:

normele de utilizare a utilajelor;

volumul productiei executate;

numarul de utilaje instalate;

marimea suprafetei de productie;

numarul de muncitori direct productivi.

Raspunsul corect este dat de una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 3;        

b) 1, 2;      

c) 2, 4;

d) 3, 4;        

e) 2, 5.

13. Tipul de productie este o stare functionala a intreprinderii determinata de totalitatea factorilor tehnici si organizatorici care caracterizeaza:

marimea si stabilitatea nomenclaturii produselor executate;

natura procesului tehnologic folosit;

volumul productiei pe fiecare pozitie a nomenclatorului de produse;

modul de deplasare a obiectelor prelucrate intre locuri de munca;

volumul si calitatea materiilor prime folosite;

gradul de specializare a verigilor de productie.

Raspunsul corect se gaseste in una din combinatiile de mai jos:

a) 1, 2, 5, 6;

b) 2, 4, 5, 6;

c) 2, 3, 4, 5;

d) 3, 4, 5, 6;

e) 1, 3, 4, 6.

14. Relatia de determinare a timpului de stationare a utilajelor pentru executarea unei reparatii este:

(Notatii folosite:

t_n - timpul normat pentru executarea reparatiei;

n_s - numarul de schimburi in care lucreaza echipa de executare a reparatiei;

d_s - durata unui schimb;

k_n - coeficientul mediu de indeplinire a normei.)

In aceasta relatie, N_m reprezinta:

a) numarul utilajelor la care se executa reparatia;

b) numarul muncitorilor din echipa care executa reparatia;

c) numarul de muncitori care lucreaza la un utilaj

d) norma de munca a echipei care executa reparatia;

e) numarul de muncitori care lucreaza intr-un schimb.

15. Calculul marimii capacitatii de productie la agregatele cu functionare pe sarje se face cu ajutorul urmatoarei relatii:

C_p = G_mp x K_p x

in care:

G_mp - greutatea materiilor prime introduse in agregat la o sarja;

N_a - numarul agregatelor instalate

T_md - fondul de timp maxim disponibil de functionare a agregatului pe perioada considerata;

d_sv - durata de elaborare a unei sarje din perioada de varf a anului anterior.

In aceasta relatie, K_p reprezinta:

a) coeficientul mediu de paralelism;

b) coeficientul mediu al pierderilor de materii prime in agregat;

c) coeficientul mediu de transformare a materiilor prime in productie utilizabila;

d) coeficientul mediu de indeplinire a normei de prelucrare;

e) coeficientul mediu al pierderilor de timp.

Dintre elementele de mai jos, precizati pe acela care nu se include in valoarea adaugata:

a) cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor;

b) cheltuielile cu salariile personalului;

c) profitul din exploatare;

d) cheltuieli cu serviciile prestate de terti;

e) cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala.

17. Precizati care din caracteristicile de mai jos reprezinta dezavantaje ale structurii de productie tehnologice:

nu permite folosirea unor metode avansate de organizare procesuala a productiei;

prezinta un grad redus de adaptabilitate la modificarile care intervin in domeniul productiei;

determina un grad scazut de eficienta economica;

duce la cresterea timpilor de reglare a utilajelor;

nu poate fi folosita in mod eficient decat in cazul unei productii de masa si in serie mare.

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2, 3;

b) 1, 4, 5;

c) 2, 3, 4;

d) 3, 4, 5;

e) 1, 3, 4.

18. Precizati care din factorii de mai jos nu determina tipul de productie:

a) volumul productiei executate pe fiecare pozitie a nomenclatorului de produse;

b) sistemul de organizare in spatiu a productiei;

c) gradul de specializare a locurilor de munca;

d) modul de deplasare a obiectelor prelucrate de la un loc de munca la altul;

e) marimea si stabilitatea nomenclaturii produselor executate.

19. Precizati care din caracteristicile de mai jos sunt specifice tipului de productie in masa:

determina o flexibilitate mare a sistemului de productie;

nivel tehnic si organizatoric ridicat;

asigura un grad mare de eficienta a activitatii de productie;

arie de raspandire mica;

determina un grad redus de rentabilitate in activitatea productiva.

Raspunsul corect se gaseste in una din urmatoarele combinatii:

a) 1, 2, 5;

b) 1, 4, 5;

c) 2, 3, 4;

d) 2, 3, 5;

e) 3, 4, 5.

20. Precizati care din trasaturile de mai jos caracterizeaza tipul de productie in masa:

nomenclatura mare a produselor executate;

gradul ridicat de specializare a utilajelor;

executarea succesiva a operatiilor tehnologice ale diferitelor produse;

stabilitatea mare in timp a nomenclaturii produselor;

circulatia produselor intre locuri de munca se face individual.

Raspunsul corect se gaseste in una din urmatoarele combinatii:

a) 1, 2, 4;

b) 1, 2, 5;

c) 2, 3, 5;

d) 3, 4, 5;

e) 2, 4, 5.

21. Dintre caracteristicile de mai jos, alegeti pe aceea care nu este specifica tipului de productie in masa:

a) deplasarea produselor intre locuri de munca se face pe loturi;

b) nomenclatura produselor este excesiv de redusa;

c) utilajele au un grad ridicat de specializare;

d) adancirea specializarii muncitorilor;

e) cantitatea de productie executata pe fiecare pozitie a nomenclatorului este foarte mare.

Caracteristicile tipului de productie in masa sunt:

nomenclatorul excesiv de redus al produselor executate;

transportul produselor se fac pe loturi de productie;

gradul inalt de specializare a locurilor de munca;

nivelul scazut de rentabilitate in productie;

durata redusa a ciclului de productie al produselor executate.

Raspunsul corect se gaseste in una din combinatiile de mai jos:

a) 1, 2, 3;

b) 2, 3, 4;

c) 3, 4, 5;

d) 1, 2, 4;

e) 1, 3, 5.

23. Dintre caracteristicile de mai jos, alegeti pe aceea care nu este specifica tipului de productie individuala:

a) deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face pe loturi mici;

b) nomenclatura produselor este foarte larga;

c) pe fiecare pozitie a nomenclatorului se executa cantitati mici de produse;

d) folosirea unor muncitori cu o specializare ridicata;

e) utilajele din dotarea locurilor de munca au un caracter universal.

Precizati care dintre categoriile de stocuri de productie neterminata de mai jos nu se formeaza in conditiile deplasarii individuale a produselor intre liniile de productie in flux:

a) stocul circulant;

b) stocul aflat in prelucrare pe locurile de munca ale liniei;

c) stocul aflat in asteptare pentru deplasare la linia urmatoare;

d) stocul de siguranta;

e) stocul aflat in transport intre locurile de munca ale liniei.

25. Precizati care din caracteristicile de mai jos reprezinta dezavantaje ale structurii de productie de tip tehnologic:

modificarile in nomenclatura produselor determina intreruperi de durata in procesul de productie;

necesita un volum sporit de transporturi interne;

schimbarea structurii productiei determina folosirea nerationala a capacitatilor tehnologice;

nu permite folosirea unor metode performante de organizare procesuala a productiei

are o flexibilitate redusa;

cresc intreruperile in functionarea utilajelor pe seama timpilor de reglare a acestora.

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2, 4;

b) 2, 5, 6;

c) 1, 4, 6;

d) 3, 4, 5;

e) 2, 4, 6.

26. Precizati care este categoria de stoc de productie neterminata ce se formeaza numai la liniile de productie in flux intermitent:

a) stocul aflat in faza de transport intre locurile de munca ale liniei;

b) stocul aflat in prelucrare pe locurile de munca ale liniei;

c) stocul aflat in asteptare pentru deplasarea de la o linie la alta;

d) stocul de siguranta;

e) stocul circulant (curent).

27. Precizati care din caracteristicile de mai jos reprezinta avantaje ale structurii de productie tehnologice:

influenteaza favorabil principalii indicatori ai activitatii intreprinderi;

asigura adancirea specializarii productiei;

prezinta un grad ridicat de flexibilitate;

creeaza conditii favorabile pentru fabricarea unei nomenclaturi variate de produse in serii mici;

favorizeaza incarcarea la un nivel ridicat a utilajelor si muncitorilor.

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 4, 5;

b) 2, 4, 5;

c) 2, 3, 5;

d) 3, 4, 5;

e) 2, 3, 4.

28. Precizati care din caracteristicile de mai jos reprezinta avantaje ale structurii de productie pe obiect:

prezinta un grad ridicat de adaptabilitate la modificarile care intervin in nomenclatura produselor executate;

asigura reducerea sau chiar eliminarea timpilor de intreruperi in functionarea utilajelor;

creeaza conditii favorabile pentru realizarea unei nomenclaturi variate de produse;

asigura conditii organizatorice favorabile pentru introducerea unor utilaje automatizate, de mare randament;

determina reducerea volumului transporturilor interne.

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 2, 4, 5;

b) 2, 3, 5;

c) 3, 4, 5;

d) 1, 4, 5;

e) 1, 3, 4.

29. Precizati care din caracteristicile de mai jos reprezinta avantaje ale structurii de productie pe obiect:

permite executarea unei nomenclaturi variate de produse;

are o flexibilitate ridicata:

asigura adancirea specializarii productiei;

creeaza conditii pentru introducerea tehnologiilor avansate;

calificarea muncitorilor le permite executarea operatiilor tehnologice la o varietate larga de produse;

asigura reducerea volumului transporturilor interne

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2, 3;

b) 3, 4, 6;

c) 1, 3, 4;

d) 2, 4, 5;

e) 4, 5, 6.

30. Precizati care din caracteristicile de mai jos reprezinta dezavantaje ale structurii de productie pe obiect:

prezinta un grad redus de flexibilitate;

determina un volum sporit de transporturi interne;

mareste timpul de asteptare a produselor pentru executarea operatiilor;

nu poate fi folosita in mod eficient decat in conditiile productiei de masa si in serie mare;

in cazul unor schimbari profunde in volumul si structura productiei, poate duce la folosirea unor utilaje la un nivel scazut.

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2, 5;

b) 1, 4, 5;

c) 2, 3, 5;

d) 2, 4, 5;

e) 3, 4, 5.

31. Structura de productie pe obiect prezinta urmatorul dezavantaj:

a) volumul sporit al transporturilor interne;

b) stocurile mari de productie neterminata;

c) flexibilitate redusa la schimbarea nomenclatorului de produse;

d) durata mare a ciclului de productie;

e) gradul redus de specializare a productiei.

32. Organizarea productiei in flux continuu poate fi realizata atunci cand la fiecare loc de munca al liniei se asigura relatia t_i = KT. (Notatii folosite: t_i - durata operatiei sau a grupei de operatii executate la locul de munca de tipul "i"; T - tactul de functionare a liniei de productie in flux; k - numar intreg 1). In aceasta relatie, k reprezinta:

a) numarul de muncitori care lucreaza concomitent la un loc de munca de tipul "i";

b) numarul locurilor de munca care formeaza linia de productie in flux;

c) coeficientul de folosire a tactului liniei;

d) coeficientul de multiplicare a tactului liniei;

e) numarul locurilor de munca de acelasi tip "i" necesar pe linia de productie in flux.

33. Care dintre relatiile de mai jos nu exprima corect durata de functionare a utilajului intre doua interventii succesive indiferent felul acestora - d_i?

(Notatii folosite:

d_Rt - durata de functionare a utilajului intre 2 revizii tehnice;

d_Rk - durata de functionare a utilajului intre 2 reparatii capitale;

N_ti - numarul total de interventii dintr-un ciclu de reparatii;

N_Rt, N_Rc1, N_Rc2, N_Rk - numarul de revizii tehnice, reparatii curente de gradul I reparatii curente de gradul II, si de reparatii capitale dintr-un ciclu de reparatii.)

a) ;

b) d_i = d_Rt

c)

d)

e)

Precizati care din caracteristicile de mai jos sunt specifice tipului de productie individuala:

arie de raspandire mare;

flexibilitate ridicata a sistemului de productie;

nivel tehnic si organizatoric ridicat;

grad scazut de eficienta a activitatii productive;

nivel ridicat de rentabilitate in activitatea intreprinderii.

Raspunsul corect se gaseste in una din urmatoarele combinatii:

a) 1, 2, 4;

b) 1, 3, 5;

c) 2, 4, 5;

d) 3, 4, 5;

e) 1, 4, 5.

35. Cheltuielile comune ale sectiilor de productie se repartizeaza pe produs in functie de:

a) cheltuielile cu salariile directe;

b) cheltuielile cu materii prime si materiale;

c) cheltuielile generale ale intreprinderii;

d) totalul cheltuielilor directe;

e) costul de sectie al productiei marfa.

36. Pentru fundamentarea costului tehnologic sunt luate in considerare:

cheltuielile directe;

cheltuielile variabile;

cheltuielile indirecte;

cheltuielile conventional - constante;

cheltuielile comune ale sectiilor de productie.

Raspunsul corect se gaseste in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2;             

b) 2, 3;       

c) 2, 4;

d) 3, 5;             

e) 1, 3.

37. Care din activitatile de mai jos nu se executa in etapa de pregatire material-organizatorica a productiei:

a) determinarea necesarului de materii prime;

b) fundamentarea normelor de consum pentru materii prime;

c) stabilirea necesarului de utilaje;

d) organizarea spatiala a productiei;

e) determinarea necesarului de muncitori.

38. Precizati care din activitatile de mai jos se executa in etapa de pregatire material-organizatorica a productiei:

comandarea si aducerea utilajelor si echipamentelor tehnologice necesare;

alegerea materialelor din care se va fabrica produsul;

amplasarea utilajelor si organizarea fluxurilor tehnologice;

fundamentarea normelor de consum pentru materii prime;

stabilirea si proiectarea echipamentelor tehnologice necesare;

determinarea necesarului de materii prime si energie tehnologica.

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2, 4;              

b) 2, 4, 6;             

c) 1, 3, 6;

d) 3, 5, 6;              

e) 3, 4, 6.

39. Precizati care din activitatile de mai jos se executa in etapa de pregatire tehnologica a productiei:

stabilirea operatiilor tehnologice si a succesiunii acestora;

alegerea utilajelor necesare pentru executarea operatiilor tehnologice;

amplasarea utilajelor si organizarea fluxurilor tehnologice;

asigurarea personalului necesar;

fundamentarea normelor de timp pe operatii tehnologice;

determinarea necesarului de materii prime, materiale si energie

Raspunsul corect se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 2, 3;            

b) 1, 2, 5;              

c) 2, 3, 6;

d) 3, 5, 6;            

e) 2, 4, 5.

40. Fundamentarea costului pe unitatea de produs in conditiile gruparii cheltuielilor pe articole de calculatie presupune determinarea:

costului de sectie unitar;

costului tehnologic unitar;

costului de intreprindere(uzina) unitar;

costului marginal al produsului;

costului complet unitar.

Raspunsul corect se gaseste in una din combinatiile de mai jos:

a) 1, 2, 3;            

b) 2, 3, 4;              

c) 3, 4, 5;

d) 1, 3, 5;            

e) 2, 4, 5.

41. Durata ciclului de reparatii al unui utilaj reprezinta:

a) durata de functionare a utilajului intre doua reparatii capitale;

b) intervalul de timp dintre doua reparatii succesive;

c) intervalul de timp dintre inceputul unei reparatii capitale si sfarsitul urmatoarei reparatii capitale;

d) durata dintre sfarsitul unei reparatii capitale si sfarsitul reparatiei urmatoare;

e) intervalul de timp dintre sfarsitul unei reparatii capitale si sfarsitul urmatoarei reparatii capitale.

42. Cheltuielile generale ale intreprinderii se repartizeaza pe produs in functie de:

a) cheltuielile cu salarii tarifare;

b) costul de sectie al productiei marfa;

c) cheltuielile cu materii prime si materiale;

d) cheltuielile comune ale sectiilor;

e) cheltuielile directe.

43. Nu pot fi criterii de alegere a verigii conducatoare:

suprafata de productie a verigii;

numarul de utilaje existent in cadrul verigii;

volumul de munca necesar la nivelul verigii;

valoarea utilajelor din dotarea verigii;

volumul productiei executate in cadrul verigii.

Raspunsul corect se gaseste in una din urmatoarele combinatii:

a) 1, 2, 4;   

b) 1, 2, 3;        

c) 2, 3, 4;

d) 1, 2, 5;        

e) 3, 4, 5.

44. Balanta dinamicii capacitatii de productie contine in grupa indicatorilor privind necesarul de capacitate de productie:

capacitatea de productie necesara pentru executarea productiei prevazute;

capacitatea de productie medie anuala;

capacitatea de productie in rezerva;

necesarul total de capacitate de productie;

capacitatea de productie existenta la inceputul anului.

Raspunsul corect se gaseste in una din urmatoarele combinatii:

a) 1, 2, 3;            

b) 1, 3, 4;              

c) 2, 3, 4;

d) 3, 4, 5;            

e) 1, 4, 5.

Dintre indicatorii de mai jos, precizati pe acela care nu se include in programul de incarcare a utilajelor:

a) timpul necesar pentru executarea productiei prevazute;

b) coeficientul mediu de incarcare a utilajelor;

c) excedentul sau deficitul de capacitate de productie;

d) excedentul sau deficitul de timp de functionare a utilajelor;

e) excedentul sau deficitul de utilaje.

46. Pentru elaborarea balantelor capacitatii de productie, se stabilesc urmatorii indicatori:

gradul de utilizare a capacitatii de productie medii;

capacitatea de productie medie;

excedentul sau deficitul de capacitate de productie;

necesarul total de capacitate de productie;

capacitatea de productie necesara in raport cu veriga conducatoare.

Precizati in ordine care sunt indicatorii inclusi in balanta dinamicii capacitatii de productie:

a) 1, 2, 3;           

b) 4, 2, 1;          

c) 1, 3, 5;

d) 3, 4, 5;            

e) 5, 3, 2.

Intre capacitatea de productie (C_p), productia posibila (P_pos) si productia prevazuta (P_p) pentru o anumita veriga se stabilesc o serie de relatii. Dintre relatiile de mai jos precizati pe aceea care nu este corecta:

a) C_p< P_pos < P_p;         

b) C_p > P_pos > P_p;

c) C_p > P_pos P_p;

d) C_p P_pos > P_p;           

e) C_p P_pos P_p.

48. Dintre indicatorii de mai jos, precizati pe acela care nu este cuprins in balanta capacitatii de productie la inceputul anului:

a) capacitatea de productie necesara in veriga considerata in raport cu veriga conducatoare;

b) capacitatea de productie existenta in veriga considerata;

c) capacitatea de productie existenta in veriga conducatoare;

d) excedentul sau deficitul de capacitate de productie in veriga considerata;

e) capacitatea de productie medie din veriga considerata.

49. Prin elaborarea balantei capacitatii de productie la inceputul anului se stabileste:

a) excedentul sau deficitul de metri patrati - ore;

b) excedentul sau deficitul de utilaje;

c) excedentul sau deficitul de capacitate de productie;

d) excedentul sau deficitul de timp de functionare;

e) excedentul sau deficitul de semifabricate din productie proprie.

Dintre indicatorii de mai jos, precizati pe acela care nu este cuprins in balanta dinamicii capacitatii de productie:

a) necesarul total de capacitate de productie pentru perioada de fundamentare;

b) capacitatea de productie existenta la inceputul perioadei de fundamentare;

c) capacitatea de productie medie a peroadei de fundamentare;

d) capacitatea de productie medie intrata in functiune in cursul perioadei de fundamentare;

e) productia posibila din perioada de fundamentare.

51. Pentru determinarea necesarului de mijloace de transport intern se poate folosi relatia

N_mt=, in care:

Q - cantitatea de incarcatura ce trebuie sa fie transportata intr-o anumita perioada;

t_c - timpul mediu de efectuare a unei curse, in minute;

t_i - timpul mediu de incarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_d - timpul mediu de descarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_a - timpul mediu de asteptare a mijlocului de transport la o cursa, in minute;

T_d - fondul de timp disponibil de functionare a unui mijloc de transport in perioada considerate, in ore;

q - capacitatea de incarcare a mijlocului de transport;

k - coeficientul mediu de folosire a capacitatii de incarcare;

n - numarul punctelor de incarcare si de descarcare la o cursa;

Aceasta relatie este specifica sistemului de organizare procesuala a transportului intern:

a) pendular unilateral;

b) circular cu flux aproximativ constant;

c) pendular bilateral;

d) circular cu flux crescator;

e) circular cu flux descrescator;

52. Pentru determinarea necesarului de mijloace de transport intern se poate folosi relatia

N_mt=, in care:

Q - cantitatea de incarcatura ce trebuie sa fie transportata intr-o anumita perioada;

t_c - timpul mediu de efectuare a unei curse, in minute;

t_i - timpul mediu de incarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_d - timpul mediu de descarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_a - timpul mediu de asteptare a mijlocului de transport la o cursa, in minute;

T_d - fondul de timp disponibil de functionare a unui mijloc de transport in perioada considerate, in ore;

q - capacitatea de incarcare a mijlocului de transport;

k - coeficientul mediu de folosire a capacitatii de incarcare;

n - numarul punctelor de incarcare si de descarcare la o cursa;

Aceasta relatie este specifica sistemului de organizare procesuala a transportului intern:

a) pendular bilateral;

b) pendular unilateral

c) circular cu flux aproximativ constant;

d) circular cu flux crescator;

e) circular cu flux descrescator;

53. Pentru determinarea necesarului de mijloace de transport intern se poate folosi relatia

N_mt=, in care:

Q - cantitatea de incarcatura ce trebuie sa fie transportata intr-o anumita perioada;

t_c - timpul mediu de efectuare a unei curse, in minute;

t_i - timpul mediu de incarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_d - timpul mediu de descarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_a - timpul mediu de asteptare a mijlocului de transport la o cursa, in minute;

T_d - fondul de timp disponibil de functionare a unui mijloc de transport in perioada considerate, in ore;

q - capacitatea de incarcare a mijlocului de transport;

k - coeficientul mediu de folosire a capacitatii de incarcare;

n - numarul punctelor de incarcare si de descarcare la o cursa;

Aceasta relatie este specifica sistemului de organizare procesuala a transportului intern:

a) circular cu flux descrescator;

b) circular cu flux crescator;

c) circular cu flux aproximativ constant;

d) pendular in evantai;

e) pendular bilateral;

54. Pentru determinarea necesarului de mijloace de transport intern se poate folosi relatia

N_mt=, in care:

Q - cantitatea de incarcatura ce trebuie sa fie transportata intr-o anumita perioada;

t_c - timpul mediu de efectuare a unei curse, in minute;

t_i - timpul mediu de incarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_d - timpul mediu de descarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_a - timpul mediu de asteptare a mijlocului de transport la o cursa, in minute;

T_d - fondul de timp disponibil de functionare a unui mijloc de transport in perioada considerate, in ore;

q - capacitatea de incarcare a mijlocului de transport;

k - coeficientul mediu de folosire a capacitatii de incarcare;

Aceasta relatie este specifica sistemului de organizare procesuala a transportului intern:

a) circular cu flux crescator

b) pendular in evantai;

c) pendular bilateral;

d) pendular unilateral;

e) circular cu flux aproximativ constant;

55. Pentru determinarea necesarului de mijloace de transport intern se poate folosi relatia

N_mt=, in care:

Q - cantitatea de incarcatura ce trebuie sa fie transportata intr-o anumita perioada;

t_c - timpul mediu de efectuare a unei curse, in minute;

t_i - timpul mediu de incarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_d - timpul mediu de descarcare a mijlocului de transport, in minute;

t_a - timpul mediu de asteptare a mijlocului de transport la o cursa, in minute;

T_d - fondul de timp disponibil de functionare a unui mijloc de transport in perioada considerate, in ore;

q - capacitatea de incarcare a mijlocului de transport;

k - coeficientul mediu de folosire a capacitatii de incarcare;

Aceasta relatie este specifica sistemului de organizare procesuala a transportului intern:

a) pendular bilateral;

b) pendular unilateral;

c) pendular in evantai;

d) circular cu flux aproximativ constant;

e) circular cu flux descrescat;

56. Sub raportul organizarii spatiale, in cadrul proceselor de productie directe se adopta fluxuri tehnologice:

a) monoliniare

b) paralele

c) divergente

d) partiale

e) convergente.

57. Sub raportul organizarii spatiale, in procesele de productie analitice se adopta fluxuri tehnologice:

a) divergente

b) generale

c) paralele

d) convergente

e) directe

Din punct de vedere al organizarii spatiale,in procesele de productie sintetice se adopta fluxuri tehnologice:

a) suprapuse

b) divergente

c) directe

d) successive

e) convergente

Procesul in care dintr-o singura materie prima se obtin mai multe produse prin prelucrari paralele se incadreaza in categoria:

a) proceselor analitice

b) proceselor directe

c) proceselor sintetice

d) proceselor in flux intermitent

e) proceselor manuale

60. Procesul in care prin prelucrare mai multor materii prime se obtin diferite componente constructive supuse apoi asamblarii pentru executarea unui produs finit, se incadreaza in categoria:

a) proceselor automatizate

b) proceselor sintetice

c) proceselor analitice

d) proceselor in flux continuu

e) proceselor directe

61. Procesul in care se obtine un produs prin efectuarea unor operatii successive asupra aceleiasi materii prime, se incadreaza in categoria:

a) proceselor analitice

b) proceselor directe

c) proceselor automatizate

d) proceselor cu sincronizare partiala

e) proceselor sintetice

62. In metoda gamelor fictive, criteriul folosit pentru amplasarea teoretica a locurilor de munca este:

a) frecventa legaturilor dintre locurile de munca

b) intensitatea relatiilor tehnologice intre locurile de munca

c) frecventa operatiilor pe locurile de munca

d) intensitatea traficului pe legaturile fiecarui loc de munca

e) frecventa operatiilor pe numerele de ordine ale excutiei lor si locuri de munca.

63. In metoda verigilor, pentru amplasarea teoretica a locurilor de munca se pot utiliza urmatoarele criterii:

1. frecventa operatiilor pe locuri de munca;
2. frecventa legaturilor dintre locurile de munca;
3. intensitatea traficului pe legaturile fiecarui loc de munca, exprimata prin numarul unitatilor de produse care fac obiectul acestora;
4. frecventa operatiilor pe ranguri si locuri de munca;
5. distanta teoretica intre locuri de munca;
6. intensitatea traficului pe legaturle fiecarui loc de munca, exprimata prin numarul loturilor de produse care fac obiectul acestora.

Raspunsul correct se gaseste in una din urmatoarele combinaii:

a) 1,2,4;

b) 2, 4,6

c) 2,3,6;

d)

e)

64. Productia posibila reprezinta:

a) volumul maxim al productiei ce se poate executa tinand seama de capacitatea de productie medie a verigii;

b) volumul maxim al productiei ce se poate executa tinand seama de capacitatea de productie nominala a verigii;

c) volumul maxim al productiei ce poate fi realizat tinand seama de capacitatea de productie a verigii ce reprezinta un loc ingust;

d) volumul maxim al productiei ce poate fi realizat tinand seama de capacitatea de productie scoasa din functiune caurmare a uzurii utilajelor;

e) volumul maxim al productiei ce poate fi realizat tinand seama de capacitatea de productie sporita ca urmare a modernizarii utilajelor si a perfectionaii proceselor tehnologice.

Nu este factor determinant al tipului de productie intr-o intreprindere:

a) nomenclatorul produselor executate;

b) modul de amplasare a locurilor de munca;

c) volumul productiei pe pozitiile nomenclatorului;

d) gradul de specializare a locurilor de munca;

e) modul de deplasare a produselor de la un loc de munca la altul.

66. Dintre elementele de mai jos,precizati acela care nu se include in valoarea adaugata neta:

a) cheltuielile cu salariile personalului;

b) cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor;

c) profitul din exploatare;

d) cheltuielile cu impozite, taxe si alte varsaminte assimilate;

e) cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala.

67. Care dintre factorii de mai jos nu influenteaza marimea capacitatii de productie a unei grupe de utilaje:

a) timpul de intreruperi in functionarea utilajelor pentru revizii si reparatii programate;

b) numarul de utilaje din grupa;

c) numarul de schimburi in care functioneaza utilajele;

d) productia orara din perioada de varf a anului anterior;

e) timpul de intreruperi in functionarea utilajelor aferente opririlor tehnologice programate.

Permanentizarea deplina a incarcarii fiecarui loc de munca dintr-o veriga cu o anumita lucrare tehnologica executata la acelasi fel de produs, specifica tipului de productie in masa, poate fi exprimata prin una dintre relatiile de mai jos (notatii folosite: Q - cantitatea de productie pentru un anumit fel de produs executat in veriga respective; t- timpul necesar pentru executarea unei unitati din produsul respectiv pe fiecare loc de munca: T_d- fondul de timp disponibil de functionare a unui loc de munca):

a) Q x t < T_d;

b) Q x t ≥ T_d;

c)

d) Q x t ≤ T_d;

e) Q x t  ≠T_d;

Se considera doua grupe de utilaje - K si K+1- ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice successive. Intre cele doua grupe de utilaje se formeaza un stoc circulant de productie neterminata de acumulare daca(R_o- ritmul operational):

a) R_ok = R_ok+1

b) R_ok ≠ R_ok+1

c) R_ok > R_ok+1

d) R_ok < R_ok+1

e) R_ok+1 > R_ok

70. Se considera doua grupe de utilaje - j si j+1- ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice successive. Intre cele doua grupe de utilaje se formeaza un stoc circulant de productie neterminata de egalizare atunci cand (R_o- ritmul operational):

a) R_oj > R_oj+1

b) R_oj = R_oj+1

c) R_oj < R_oj+1

d) R_oj ≥ R_oj+1

e) R_oj ≠ R_oj+1

71. Intr-o sectie de productie sunt instalate trei agregate cu urmatoarele caracteristici dimensionale: 60 mc, 140 mc, 100mc.

Norma medie de utilizare intensiva a acestora este de 1,5 t/mc - zi.

Agregatele functioneaza continuu, avand un timp mediu de intreruperi pentru reparatii programate de 25 zile lucratoare/an.

Productia programata anual este egala cu 122.400 t.

Gradul de utilizare a capacitatii de productie este:

a) 85%;                   

b) 80%;                

c) 62%;

d) 100%;          

e) 92%.

72. O intreprindere este formata din trei sectii de productie S1, S2, S3. Capacitatile de productie existente in aceste sectii sunt: S1 - 30.000 de produse, S2 - 20.000 de produse, S3 - 25.000 de produse. Sectia de productie S2 este veriga conducatoare. Productia prevazuta este de 18.000 produse/an.

Gradul de utilizare a capacitatii de productie din intreprindere este:

a) 98%;               

b) 50%;               

c) 40%;

d) 75%;               

e) 90%.

73. Pentru doua variante de proces tehnologic se cunosc urmatoarele date:

varianta I - a: - cheltuieli variabile 180 u.m.;

- cheltuieli conventional - constante 5.000 u.m.;

varianta a-II - a : - cheltuieli variabile 160 u.m.;

- cheltuieli conventional - constante 7.000 u.m.;

Pentru care din cantitatile de mai jos se va alege a doua varianta de proces tehnologic:

a) 80 buc.;             

b) 50 buc.;              

c) 15 buc.;

d) 130 buc.;               

e) 20 buc.

74. Pentru doua variante de proces tehnologic se cunosc urmatoarele date:

varianta I - a:       - cheltuieli variabile 150 u.m.;

- cheltuieli conventional constante 30.000 u.m.;

varianta a-II - a :  - cheltuieli variabile 100 u.m.;

- cheltuieli conventional constante 40.000 u.m.;

Pentru care din cantitatile de mai jos nu se va alege prima varianta de proces tehnologic:

a) 100 buc.;         

b) 120 buc.;          

c) 150 buc.;

d) 50 buc.;           

e) 280 buc.

75. O intreprindere dispune de trei furnale cu un volum util de 1000mc, 1200mc si 1800mc, care functioneaza continuu. Indicele de utilizare intensiva este de 1,5 t/mc si zi, iar timpul pentru reparatii programate este de 45 de zile/an. Aratati care este marimea capacitatii de productie a intreprinderii:

a) 1.920.000 t;           

b) 1.763.000 t;         

c) 1.630.000 t;

d) 1.425.000 t;           

e) 1.525.000 t.

76. O intreprindere are in structura sa trei sectii de productie: S1, S2, S3. Capacitatile de productie existente in aceste sectii sunt: S1 - 90.000 de produse, S2 - 50.000 de produse si S3 - 100.000 de produse. Sectia de productie S3 este veriga conducatoare. Productia prevazuta este de 40.000 produse/an.

Gradul de utilizare a productiei posibile la nivelul intreprinderii este:

a) 60%;             

b) 40%;              

c) 80%;

d) 75%;             

e) 90%.

77. Pentru o intreprindere se prevad urmatoarele date:

- cheltuieli generale ale intreprinderii   350.000 u.b.;

- costul de sectie al productiei intreprinderii 7.000.000 u.b.;

Cunoscand ca produsul P are un cost de sectie unitar egal cu 10.000 u.b., alegeti varianta de raspuns care precizeaza corect cota parte din cheltuielile generale ale intreprinderii ce revine pe o unitate de produs.

a) 400 u.b.;             

b) 500 u.b.;          

c) 580 u.b.;

d) 650 u.b.;             

e) 600 u.b.

78. O linie de productie in flux functioneaza cu saptamana de lucru intrerupta (6 zile de sarbatori legale pe an) in 2 schimburi a 8 ore. Timpul pentru reparatii programate este de 15 zile lucratoare pe an, iar coeficientul mediu de utilizare a timpului disponibil este egal cu 0,9.

Tactul de functionare a liniei este de 4 min./buc.

Cantitatea anuala de productie ce poate fi executata pe linie este egala cu:

a) 70680 buc;

b) 48230 buc;

c) 57340 buc;

d) 49570 buc;

e) 51840 buc.

79. Pentru o intreprindere se prevad urmatoarele date:

cheltuieli generale ale intreprinderii - 200.000 u.m.;

costul de sectie al productiei marfa - 4.000.000 u.m.

Cunoscand ca produsul P are un cost de sectie unitar egal cu 8.000 u.m., alegeti varianta de raspuns care precizeaza corect costul de intreprindere (uzina) unitar al acestuia.

a) 8.000 u.m.;              

b) 12.200 u.m.;           

c) 8.400 u.m.;

d) 10.200 u.m.;              

e) 6.360 u.m.

80. Pe o linie de productie in flux se executa 5 operatii cu urmatoarele durate: op. I - 4 min; op. II - 2 min; op.III - 6 min; op. IV - 4 min. op; V - 8 min. Tactul de functionare a liniei este de 2 min/piesa. Linia considerata functioneaza:

a) in flux continuu cu ritm liber;

b) in flux intermitent cu ritm reglementat;

c) in flux intermitent cu ritm liber;

d) in flux continuu cu ritm reglementat;

e) in flux discontinuu cu ritm variabil.

81. In cazul unei linii de productie in flux, cantitatea de productie programata a se executa pe schimb este de 150 de piese. In fiecare schimb sunt prevazute cate 2 intreruperi reglementate cu o durata de 15 minute fiecare. Marimea tactului de functionare a liniei va fi:

a) 2 min./piesa;

b) 4 min./piesa;

c) 1,5 min./piesa;

d) 3 min./piesa;

e) 2, 5 min./piesa.

Prelucrarea produselor pe o linie de productie in flux continuu se face la 5 operatii cu urmatoarele durate: t₁ = 3 min./produs, t₂ = 6 min./produs, t₃ = 9 min./produs, t₄ = 9 min./produs, t₅ = 12 min./produs. Tactul de functionare a liniei este de 3 min./produs. Daca se numeroteaza in continuare (de la 1 la n) locurile de munca ale liniei, cel de-al doilea produs se va prelucra pe urmatoarele locuri de munca:

a) 1, 2, 6, 7, 11;

b) 1, 3, 5, 7, 10;

c) 1, 3, 4, 7, 12;

d) 1, 3, 5, 8, 11;

e) 2, 4, 7, 10, 12.

83. Intr-o intreprindere, costul productiei pe elementele de cheltuieli cuprinde:

- cheltuieli cu materii prime si materiale de la terti        500.000 u.b.;

- cheltuieli cu energie si apa de la terti                             30.000 u.b.;

- cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor                         80.000 u.b.;

- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti            20.000 u.b.;

- cheltuieli cu salariile personalului                                150.000 u.b.;

- cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala            45.000 u.b.;

- cheltuieli cu impozite, taxe si alte varsaminte asimilate 15.000 u.b.

Valoarea productiei exercitiului este de 840.000 u.b. In aceste conditii, valoarea adaugata este egala cu:

a) 250.000 u.b;

b) 330.000 u.b;

c) 290.000 u.b;

d) 180.000 u.b;

e) 270.000 u.b.

84. O sectie de productie "S are in structura sa 2 grupe de utilaje - U₁ si U₂ - la care se prelucreaza succesiv un anumit produs. Grupa de utilaje U₁ este conducatoare. Capacitatea de productie a grupei de utilaje U₁ este de 2000 buc., iar a grupei de utilaje U₂ de 1600 buc. Ca urmare a aplicarii unor masuri, capacitatea de productie a grupei de utilaje U₁ creste cu 20%. In aceste conditii:

capacitatea de productiei a sectiei "S":

creste;

nu se modifica;

scade.

productia posibila a sectiei "S":

scade;

creste;

nu se modifica.

deficitul de capacitate al grupei de utilaje "U₂":

creste;

scade;

se elimina.

Varianta corecta de modificare a celor trei indicatori se gaseste in una din combinatiile urmatoare:

a) 1, 6, 7;               

b) 2, 4, 7;               

c) 1, 5, 8;

d) 3, 6, 8;               

e) 2, 6, 9.

85. O sectie de productie "S" are in structura sa 2 grupe de utilaje - U₁ si U₂ - la care se prelucreaza succesiv un anumit produs. Grupa de utilaje U₁ este conducatoare. Capacitatea de productie a grupei de utilaje U₁ este de 3000 buc., iar a grupei de utilaje U₂ de 2500 buc. Ca urmare a aplicarii unor masuri, capacitatea de productie a grupei de utilaje U₂ creste cu 10%. In aceste conditii:

capacitatea de productie a sectiei "S":

creste;

scade;

nu se modifica;

productia posibila a sectiei "S":

creste;

nu se modifica;

scade;

deficitul de capacitate al grupei de utilaje "U₂":

creste;

scade;

se elimina.

Varianta corecta de modificare a celor trei indicatori se afla in una din combinatiile urmatoare:

a) 2, 4, 7;              

b) 1, 4, 8;               

c) 2, 5, 8;

d) 2, 6, 7;

e) 3, 4, 8.

86. Se considera doua grupe de utilaje - i si i + 1 - ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice succesive. Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare i este de 4 min./produs, iar cel al grupei de utilaje beneficiare i + 1 este de 6 min./produs. In aceste conditii, intre cele doua grupe de utilaje se formeaza un stoc circulant (curent) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului pe un schimb este egala cu:

a) + 40 produse:

b) + 30 produse;

c) - 40 produse;

d) - 30 produse;

e) + 25 produse.

Se considera doua grupe de utilaje - i si i + 1 - ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice succesive. Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare i este de 5 min./produs, iar cel al grupei de utilaje beneficiare i + 1 este de 4 min./produs. In aceste conditii, intre cele doua grupe de utilaje se formeaza un stoc circulant (curent) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului pe un schimb este egala cu:

a) - 24 produse;

b) + 30 produse;

c) - 40 produse;

d) + 24 produse;

e) + 40 produse.

88. In sectia "S" a unei intreprinderi se vor prelucra trei produse - P₁, P₂, P₃.

Pentru produsul P₁, structura planificata a costului de productie unitar cuprinde:

cheltuieli cu materii prime                  5800 u.b.

cheltuieli cu salarii directe                  3000 u.b.

contributii aferente salariilor directe    900 u.b.

Pretul de vanzare prestabilit la nivelul intreprinderii pentru o unitate de produs P₁ este de 14.450 u.b.

Pentru totalul productiei din sectia "S" si pe intreaga intreprindere, se prevad urmatoarele date:

cheltuieli comune ale sectiei "S"              880.000 u.b.;

cheltuieli cu salarii directe in sectia "S"   800.000 u.b.;

cheltuieli generale ale intreprinderii          300.000 u.b.;

costul de sectie al productiei executate in intreprindere  6.000.000 u.b.

Pe baza datelor de mai sus, alegeti varianta de raspuns care precizeaza in mod corect nivelul prevazut pentru profitul antecalculat pe o unitate de produs P₁:

a) 700 u.b.;               

b) 800 u.b.            

c) 760 u.b.;

d) 740 u.b.;               

e) 820 u.b.

89. Pentru doua variante de proces tehnologic se cunoaste marimea cheltuielilor variabile (V) si constante (C).

Pentru varianta I-a de proces tehnologic:

V1= 1500 um;

C1=10.000 um;

Pentru varianta a II-a de proces tehnologic:

V2= 1000 um;

C2=20.000 um;

Sa se stabileasca cantitatile de productie pentru care costul tehnologic unitar are aceeasi valoare in ambele variante:

a) 15 produse;

b) 20 produse;

c) 25 produse;

d) 40 produse;

e) 50 produse;

90. Pentru doua variante de proces tehnologic se cunoaste marimea cheltuielilor variabile (V) si constante (C).

Pentru varianta I-a de proces tehnologic:

V1= 2000 um;

C1=10.000 um;

Pentru varianta a II-a de proces tehnologic:

V2= 1000 um;

C2=20.000 um;

Care este valoarea costului tehnologic unitar corespunzator cantitatii critice?

a) 1000 um;

b) 2000 um;

c) 3000 um;

d) 4000 um;

e) 5000 um;

In cadrul unui atelier de productie exista 40 de utilaje care lucreaza intr-un schimb de 8 ore cu saptamina de lucru intrerupta (4 zile de sarbatori legale pe an). Timpul mediu pentru reparatii programate este de 12 zile lucratoare pentru fiecare utilaj. Produsele care se executa in atelier, cantitatile prevazute anual si normele de timp unitare sunt date in tabelul de mai jos:

Coeficientul mediu de indeplinire a normelor este de 1,12.

Care din urmatoarele variante reprezinta excedentul/deficitul de utilaje ?

a) 8 utilaje;

b) 10 utilaje;

c) 12 utilaje;

d) 14 utilaje;

e) 15 utilaje;

In sectia "S" a unei intreprinderi se vor prelucra trei produse - P1, P2, P3.

Pentru produsul P1, structura planificata a costului de productie unitar cuprinde:

• Cheltuieli cu materii prime 6800 u.b.
• Cheltuieli cu salarii directe 3000 u.b.
• Contributii aferente salariilor directe   950 u.b.

Pentru totalul productiei din sectia "S" si pe intreaga intreprindere, se prevad urmatoarele date:

• Cheltuieli comune ale sectiei "S"                                         820.000 u.b.
• Cheltuieli cu salarii directe in sectia "S" 656.000 u.b.
• Cheltuieli generale ale intreprinderii                                    480.000 u.b.
• Costul de sectie al productiei executate in intreprindere   8.000.000 u.b.

Pe baza datelor de mai sus, alegeti varianta de raspuns care precizeaza in mod corect nivelul prevazut pentru costul de intreprindere(uzina) pe o unitate de produs P1:

a) 17000 u.b.

b) 18000 u.b.

c) 15370 u.b.

d) 17420 u.b.

e) 12200 u.b.

O sectie de productie "S" are in structura sa doua ateliere -A1 si A2 - in care se prelucreaza succesiv un anumit produs. Atelierul A1 este veriga conducatoare.

In atelierul A1, procesul de productie se desfasoara la o grupa de 2 instalatii cu un volum util de 25 mc fiecare care functioneaza continuu. Timpul mediu de intreruperi pentru reparatii programate este de 15 zile lucratoare pe an. Indicatorul mediu de utilizare intensiva realizat in perioada de virf a anului anterior este de 1,5 tone/m.c. volum util si ora.

In atelierul A2, procesul de productie se desfasoara la o grupa de 20 utilaje care functioneaza cu sapatmina intrerupta ( 6 zile sarbatori legale pe an) in 3 schimburi a 8 ore. Timpul mediu de intreruperi pentru reparatii programate este de 10 zile lucratoare pe an.Tipul unitar realizat in perioada de varf a anului anterior este de 0,2 ore/tone de produse.

Pe baza datelor de mai sus, alegeti varianta de raspuns care precizeaza corect excedentul sau deficitul de capacitate de productie existent la nivelul sectie "S".

a) +42000 t;

b) -60000 t;

c) -42000 t;

d) +60000 t;

e) -80000 t.

94. O sectie de productie "S" are in structura sa doua ateliere -A1 si A2 - in care se prelucreaza succesiv un anumit produs. Atelierul A2 este veriga conducatoare.

In atelierul A1, procesul de productie se desfasoara pe sarje la o grupa de 3 agregate cu functonare continua. Timpul mediu de intreruperi pentru reparatii programate este de 15 zile lucratoare pe an. In agregat se introduc la o sarja 25 tone de materii prime, coeficientul mediu de transformare a acestora in productie utilizabila fiind egal cu 0,8. Durata normata de obtinere a unei sarje este de 3 ore.

In atelierul A2, procesul de prelucrare se desfasoara la o grupa de 10 utilaje care functioneaza cu sapatmina intrerupta ( 4 zile sarbatori legale pe an) in 3 schimburi a 8 ore. Timpul mediu de intreruperi pentru reparatii programate este de 12 zile lucratoare pe an. Indicatorul mediu de utilizare intensiva realizat in perioada de varf a anului anterior este de 3 tone/ora-masina.

Productia programata pentru sectia "S" este de 126000 tone/an.

Pe baza datelor de mai sus, alegeti varianta de raspuns care precizeaza corect nivelul prevazut pentru gradul de utilizare a productiei posibile la nivelul sectie "S".

a) 100%

b) 75%;

c) 95%;

d) 77%;

e) 84%;

O cantitate de 50 t de materiale trebuie transportata de la un depozit la o sectie de productie intre care exista o distanta de 2000 de metri. Materialele se transporta cu electrocare ale caror caracteristici de exploatare sunt:

viteza medie de deplasare este de 5 Km/ora;

capacitatea de incaracre este de 2 tone ;

coeficientul de utilizare a capacitatii de incarcare este de 0,9.

Timpul total pentru incarcarea, descarcarea si asteptarea la o cursa a unui electrocar este de 12 minute.

Care este numarul necesar de electrocare pentru a transporta aceasta cantitate in timpul unui schimb de 8 ore.

a) 5;

b) 4;

c) 2;

d) 6;

e) 1;

Pentru trei locuri de munca- L1, L2, L3- ce urmeaza a fi amplasate prin metoda gamelor fictive se cunosc urmatoarele date:

Ordinea in care se vor amplasa cele trei locuri de munca este:

a) L1 L2 L3 

b) L1 L3 L2 ;

c) L3 L2 L1 ;

d) L2 L3 L1 ;                     

e) L3 L1 L2 ;

97. Pentru trei locuri de munca- L_i, L_j, L_k- ce urmeaza a fi amplasate prin metoda gamelor fictive se cunosc urmatoarele date:

Ordinea in care se vor amplasa cele trei locuri de munca este:

a) L_i L_k L_j;

b) L_i L_j L_k;

c) L_k L_i L_j;

d) L_j L_i L_k;

e) L_k L_j L_i;

Organizarea spatiala a productiei in cadrul unui atelier de productie presupune amplasarea utilajelor M1, M2, M3, M4, M5 si M6. Pe aceste utilaje se vor prelucra trei tipuri de produse - P1, P2, P3- caracterizate prin urmatoarele succesiuni ale operatiilor tehnologice:

P1 : M1 - M2 - M3 - M5 - M2 - M3 - M4

P2 : M2 - M3 - M4 - M2 - M5 - M6

P3 : M1 - M3 - M2 - M5 - M4;

Lunar se vor executa 50 de produse P1, 30 de produse P2 si 20 de produse P3. Deplasarea produselor intre utilajele atelierului se va face individual.

In cazul utilizarii metodei verigilor utilajul care va fi amplasat in centrul grilei cu ochiuri triunghiulare este:

a) M6;

b) M2;

c) M4;

d) M3;

e) M1;

99. Organizarea spatiala a productiei in cadrul unui atelier presupune amplasarea utilajelor M1, M2, M3, M4, M5 si M6. Pe aceste utilaje se vor executa trei tipuri de produse - P1, P2, P3- caracterizate prin urmatoarele succesiuni ale operatiilor tehnologice:

P1 : M2 - M3 - M1 - M4 - M5 - M6;

P2 : M1 - M2 - M3 - M5 - M2 - M3 ;

P3 : M1 - M3 - M2 - M4 - M5 - M6;

In cazul utilizarii metodei verigilor, utilajul care va fi amplasat in centrul grilei cu ochiuri triunghiulare este:

a) M2;

b) M4;

c) M6;

d) M1;

e) M3;

Sistemul de organizare spatiala a productiei bazat pe amplasarea locurilor de munca conform principiului tehnologic:

a)           se foloseste in cazul intreprinderilor care executa volume mari de productie;

b)           se bazeaza pe folosirea unor locuri de munca specializate;

c)           presupune constituirea, in cadrul sectiei sau atelierului de productie, a unor grupe de locuri de munca omogene sub raport tehnologic;

d)           se foloseste in cazul intreprinderilor cu un portofoliu redus de produse;

e)           presupune stabilitatea in timp a produselor executate.

Metoda gamelor fictive se foloseste pentru amplasarea locurilor de munca pe o linie de productie in flux:

a)      monovalenta;

b)      continuu;

c)      cu ritm reglementat;

d)      cu obiect fix;

e)      polivalenta.

Intreprinderile folosesc doua sisteme de organizare procesuala a transportului intern:

a)      sistemul pe baza de comenzi si sistemul bilateral;

b)      sistemul in sens unic si sistemul in evantai;

c)      sistemul feroviar si sistemul auto;

d)      sistemul pendular si sistemul circular;

e)      sistemul cu flux crescator si sistemul in flux continuu.

Atunci cand intreprinderea se caracterizeaza prin instabilitatea nomenclatorului de produse si printr-o mare varietate a productiei executate in cantitati mici, vorbim despre:

a)      tip de productie de serie;

b)      tip de productie de masa;

c)      tip de productie individuala;

d)      tip de productie la comanda;

e)      tip productie in flux.

Pentru asimilarea in productie a unui nou produs, o intreprindere trebuie sa aleaga intre doua variante de proces tehnologic. Stiind ca:

pentru prima varianta, cheltuielile variabile sunt 100 u.m. si cheltuielile fixe sunt 2000 u.m.

iar pentru a doua varianta, cheltuielile variabile sunt 110 u.m. si cheltuielile fixe sunt 1400 u. m.,

determinati cantitatea de productie critica si incercuiti raspunsul corect:

a)      10 bucati;

b)      100 bucati;

c)      80 bucati;

d)      60 bucati;

e)      20 bucati.

Fabricarea unui reper necesita executia a cinci operatii tehnologice:

op.1 - 3ore; op.2 - 1ora; op.3 - 4ore; op.4 - 2ore; op 5 - 1ora.

Fiecare operatie este executata pe un loc de munca specializat. Reperul se lanseaza in fabricatie in loturi de 4 bucati. Durata ciclului tehnologic in conditiile imbinarii mixte va fi:

a)      40 ore;

b)      30 ore;

c)      25 ore;

d)      29 ore;

e)      35 ore.

Fabricarea unui reper necesita executia a cinci operatii tehnologice:

op.1 - 3 ore; op.2 - 1 ora; op.3 - 4 ore; op.4 - 2 ore; op 5 - 1 ora.

Fiecare operatie este executata pe un loc de munca specializat. Reperul se lanseaza in fabricatie in loturi de 4 bucati. Durata ciclului tehnologic in conditiile imbinarii succesive va fi:

a)      44 ore;

b)      35 ore ;

c)      25 ore;

d)      30 ore;

e)      40 ore.

Fabricarea unui reper necesita executia a cinci operatii tehnologice:

op.1 - 3 ore; op.2 - 1 ora; op.3 - 4 ore; op.4 - 2 ore; op 5 - 1 ora.

Fiecare operatie este executata pe un loc de munca specializat. Reperul se lanseaza in fabricatie in loturi de 4 bucati. Durata ciclului tehnologic, in conditiile imbinarii paralele va fi:

a)      33 ore ;

b)      23 ore ;

c)      43 ore ;

d)      32 ore ;

e)      34 ore .

Pentru un produs, planul anual de productie al unei linii de productie in flux este de 90 000 bucati. Linia lucreaza 300 de zile in cursul unui an, regimul de lucru fiind de 2 schimburi a opt ore.

In timpul fiecarui schimb, se inregistreaza 30 minute de intreruperi reglementate. Tehnologia de fabricatie cuprinde cinci operatii ale caror durate sunt:

op.1 - 9min; op 2 - 6min; op 3 - 8min; op 4 - 3min; op. 5 - 5min.

Determinati pe baza informatiilor disponibile, daca numarul total de locuri de munca este:

a)     

b)     

c)      9;

d)     

e)     

Realizarea planului zilnic de productie al unei sectii necesita aprovizionarea cu 40 tone de materiale care se afla intr-un depozit situat la o distanta de 300 metri de aceasta. Regimul de lucru zilnic este de doua schimburi a opt ore.

Deteminati numarul de electrocare necesare asigurarii transportului stiind ca:

viteza de deplasare a autocarelor este 5km pe ora;

capacitatea de transport a unui electrocar este 0,5 tone;

coeficientul de utilizare a capacitatii de transport a electrocarului este 0,8;

timpul necesar incarcarii este 3 minute;

timpul necesar descarcarii este 4 minute.

fondul de timp de functionare a unui pe electrocar este utilizat in proportie de 90%.  

Incercuiti raspunsul care corespunde cu rezultatul obtinut:

a)      5 electrocare;

b)      3 electrocare;

c)      1 electrocar;

d)      2 electrocare;

e)      7 electrocare.

Pentru executarea unui nou produs, o intreprindere trebuie sa aleaga intre doua variante de proces tehnologic. Stiind ca:

pentru prima varianta, cheltuielile variabile sunt 1200 u.m. si cheltuielile fixe sunt              80 000 u.m.

iar pentru a doua varianta, cheltuielile variabile sunt 1400 u.m. si cheltuielile fixe sunt    60 000 u. m.,

determinati cantitatea de productie critica si incercuiti raspunsul corect:

a)      10 bucati;

b)      100 bucati;

c)      80 bucati;

d)      60 bucati;

e)      20 bucati.

Intr-o intreprindere industriala se organizeaza un atelier de prelucrari mecanice in care se executa patru noi produse. Circuitul tehnologic de prelucrare a produselor este urmatorul:

P1: A-B-C-D-E-G;

P2: A-B-E-C-G-H;

P3: A-B-E-F-B-E-C-G;

P4: B-E-D-F-C-H.

Folositi metoda verigilor si stabiliti daca primul loc de munca amplasat va fi:

a)      A;

b)      C;

c)      D;

d)      E;

e)      F;

Pentru a-si onora comenzile in conditii de eficienta, o intreprindere isi determina prin metode specifice durata ciclului de productie(Dcp) si durata ciclului tehnologic(Dct) al produselor executate. Cunoscand semnificatia si componenta acestor concepte, precizati daca:

a)      Dcp > Dct;

b)      Dcp < Dct;

c)      Dcp = Dct;

d)      Dcp si Dct se calculeaza independent si nu putem face o comparatie;

e)     

Dcp < Dct.

Pentru executarea unui nou produs, o intreprindere trebuie sa aleaga intre doua variante de proces tehnologic. Stiind ca:

pentru prima varianta, cheltuielile variabile sunt 1200 u.m. si cheltuielile fixe sunt              80 000 u.m.

iar pentru a doua varianta, cheltuielile variabile sunt 1400 u.m. si cheltuielile fixe sunt

60 000 u. m.,

precizati care sunt volumele de productie pentru care prima varianta este preferabila:

a)      10 bucati;

b)      50 bucati;

c)      60 bucati;

d)      90 bucati;

e)      110 bucati.

Determinati durata ciclului tehnologic in cazul in care aveti de executat un lot de 4 piese al caror proces de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii:

op.1 - 3 ore; op 2 - 2 ore; op 3 - 5 ore; op 4 - 2 ore; op 5 - 2 ore, stiind ca fiecare operatie se executa de catre un loc de munca specializat.

In cazul imbinarii succesive ea este:

a)      26 ore;

b)      36 ore;

c)      46 ore;

d)      56 ore;

e)      66 ore.

Determinati durata ciclului tehnologic in cazul in care aveti de executat un lot de 4 piese al caror proces de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii:

op.1 - 3 ore ; op 2 - 2 ore; op 3 - 5 ore; op 4 - 2 ore; op 5 - 2 ore, stiind ca fiecare operatie se executa de catre un loc de munca specializat.

In cazul imbinarii paralele ea este:

a)      29 ore;

b)      35 ore;

c)      40 ore;

d)      25 ore;

e)      45 ore .

Determinati durata ciclului tehnologic in cazul in care aveti de executat un lot de 4 piese al caror proces de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii:

op.1 - 3 ore; op 2 - 2 ore; op 3 - 5 ore; op 4 - 2 ore; op 5 - 2 ore , stiind ca fiecare operatie se executa de catre un loc de munca specializat.

In cazul imbinarii mixte ea este:

a)      35 ore;

b)      32 ore;

c)      30 ore;

d)      40 ore;

e)      42 ore.

Raspunsuri corecte: