Conditiile de munca fizice si psihologice -ergonomia

Conditiile de munca fizice si psihologice -Ergonomia

In incercarile de precizarea a obiectului de studiu ca si a statutului ergonomiei au fost formulate numeroase opinii. In SUA exista o preocupare de a stabilii cel mai potrivit termen care sa desemneze acest domeniu. Nu exista nici astazi o definitie unanim acceptata a ergonomiei, existand insa mai multe tendinte.

Ergonomia poate fi definita ca 'o stiinta interdisciplinara care are ca obiect studiul factorilor de solicitare a omului in procesul 515e47f muncii, in scopul mentinerii capacitatii de munca la un nivel cat mai ridicat pe toata durata schimbului de munca si al realizarii pe aceasta baza a obiectivelor propuse'.

Ergonomia poate fi corectiva si preventiva.

Ergonomia se preocupa cu studierea adaptarii reciproce intre persoane si mediul de munca. Ea incorporeaza contributii atat din psihologie cat si din fiziologie pentru a poriecta echipamentele, mediul si procedurile de munca care vor fi conforme atat cu nevoile de bine ale angajatului cat si cu eficienta procesului de productie. Priveste muncitorul nu ca pe o anexa a masinii ci ca pe o componenta a unitatii de prodctie om/masina, comportandu-se conform urmatoarei succesiuni:

- stimuli -instumente, semnale de avertizare, sunete sau mirosuri ale muncii in procesare;

- perceptia (prin simturile corespunzatoare) si luarea deciziei;

- raspunsul -controlul operativ, utilizarea uneltelor sau a mainilor, comunicarea cu ceilalti;

- rezultatul -schimbarea in munca ce produce noi stimuli, si deci se repeta secventele.

Desi proiectantii echipamentelor au luat mereu in considerare operatorul uman, exista foarte multe masini care sunt dificile pentru oameni (stimuli recunoscuti cu greu sila care se raspunde greu). Ergonomistul incearca sa potriveasca procesul cu persoana, decat sa astepte ca persoana sa se adapteze echipamentului care a fost proiectat luand in considerare variabile ingineresti si neglijandu-le pe cele umane. Ca urmare s-a adoptat urmatoarea abordare:

Aparate -caresunt acelea la care se uita si pe care le asculta omul pentru a primi informatii. Este necesara o reproiectare a lor? Este dificila perceptia?

Controlul -poate operatorul sa schimbe starea masinii repede, usor si natural Sunt intrerupatoarele, reglatoarele in cele mai bune pozitii?

Mediul de munca -este locul de munca al operatorului incalzit la o temperatura normala si departe de umiditate sau zgomot puternic.

Mediul de munca se caracterizeaza prin:

a) iluminare in legatura cu care au fost stabilite anumite standarde si reguli;

1. lumina trebuie indreptata exact asupra sarcinii; orientarea catre o zona adiacenta poate provoca oboseala si pierderea atentiei;

2. un contrast mare intre luminarea sarcinii si luminarea mediului oboseste ochiul si poate conduce la accidente;

3. lumina puternica produce discomfort si inrautateste vederea;

4. varietatea in mediul vizual se poate realiza prin pereti de culori diferite sau prin privirea unui obiect indepartat;

5. lumina naturala trebuie suplimentata cu cea artificiala deoarece unele zone pot fi in umbra;

6. ferestrele, peretii sau sursele de lumina murdare pot reduce gradul de iluminare.

b) zgomotul -poate fi masurat prin decibeli. Efectele zgomotului sunt: surzirea care se poate instala incet astfel incat muncitorul realizeaza prea tarziu si este cauzata de expunerea un timp lung la zgomote puternice; eficienta care scade in cazul muncilor ce necesita precizie, putere de concentrare daca operatorul este supus la zhgomote; suparare -operatorul se poate obisnui in timp dar se plange cand zgomotul este ocazional, nu este necesar, este neasteptat sau inexplicabil; interferenta in comunicare -mesajele orale pot sa nu fie auzite sau pot fi intelese gresit.

c) incalzirea si ventilarea -in acest sector fiind mai importanti trei factori si anume: temperatura, umiditatea, miscarea aerului.

d) sindromul cladirii bolnave care este o combinatie din factorii prezentati anterior. Termenul este aplicat cladirilor construite recent care au aer conditionat, pereti sound-proofed, sisteme de incalzire sigilate, etc ce pot provoca in timp diferite boli.

Organizarea ergonomica a locului de munca se poate face in urmatoarele etape:

Documentarea si inregistrarea datelor necesare proiectarii unui nou loc de munca.

Alegerea locului de munca atunci cand avem de a face cu studii de reorganizare a unor locuri de munca.

Inregistrarea datelor necesare studiului consta in obtinerea de informatii rpivind organizarea locului de munca.

Examinarea critica a situatiei existente se face cu ajutorul metodei interogative; se urmareste eliminarea deficientelor constatate si stabilirea solutiilor de imbunatatire.

Proiecatrea organizarii economice a locului de munca consta in proiectarea unor noi variante pe principii ergonomice.

Elaborarea normativelor si normelor de munca are drept scop stabilirea consumului de munca pentru realizarea elementelor procesului de munca.

Pentru proiectarea constructiva a locului de munca este necesar a se cunoaste functiile indeplinite de executant si cele indeplinite de locul de munca.

Functiile indeplinite de executant sunt: receptionarea informatiei; stocarea, prelucrarea informatiei si decizia; actionarea.

Functiile indeplinite de locul de munca sunt: executia comenzii; prezentarea informatiei cu ajutorul aparatelor de masura si control.

Factorii care influenteaza randamentul executantului la locul de munca sunt de natura:

- individuala- pregatirea profesionala, aptitudini, motivatie, capacitate de invatare, interes pentru profesiune, sistem de valori, sanatate, etc.

- tehnica- tipul utilajului, gradul de uzura, mod de reglare;

- organizatorica- metoda de munca, norme de munca, recrutarea, repartizarea,

- psihosociala- climat psihosocial, conditii de munca, conditii sociale, stil de conducere.

Cerintele psihosociale pentru proiectarea locului de munca sunt:

- principiul activismului -o eficienta crescuta se obtine daca omul este un element activ in proces.

- principiul indeplinirii functiilor psihice superioare -gandire, creativitate;

- principiul optimei incarcari -evitarea situatiilor de suprasolicitare sau de subsolicitare;

- principiul cunoasterii rezultatului -posibilitatea ca executantul sa se poata identifica cu un produs sau lucrare stimuleaza imaginea de sine, nevoia de autodepasire si autorespectul.