Abilitati de comunicare

Abilitati de comunicare

Pentru a fi eficienti, angajatii si managerii trebuie sa-si dezvolte abilitati de comunicare si orice training sau program de dezvoltare este necesar sa contina o parte dedicata acestora. Abilitatile de comunicare pot fi invatate in cadrul cursurilor ce au acest scop sau in timpul trainingului la locul de munca, astfel incat ele sa devina 424e41e instrumente de lucru zilnice ale lor.

Aceste abilitati sunt subestimate, in general, si multi isi inchipuie ca le poseda. Pentru a stabili si intretine relatii, persoanele trebuie sa urmeze anumite reguli de interactiune sociala care sa ii ajute sa se perfectioneze. Celor mai multi oameni le este dificil sa ofere si sa primeasca feed-back, sa primeasca laude sau critici. Astfel, putem expune cele trei abilitati de baza in comunicare:

Ascultarea activa, daca nu se folosesc informatiile obtinute vor fi distorsionate sau superficiale si pe baza lor se vor lua decizii care vor fi afectate de calitatea informatiilor. Numai ascultand atent, urmarind atat partea verbala cat si cea non-verbala, se va putea obtine intelegerea completa a mesajului trimis.

Ascultarea activa este o tehnica de strangere a informatiilor, care permite receptorului sa pastreze controlul asupra propriei decizii, persoana ascultata simtindu-se indemnata sa ofere mai multe informatii.

In organizatii, ascultarea activa se foloseste in cazul interviurilor de selectie, apreciere, disciplinare, consiliere, etc., fiind o metoda care usureaza comunicarea atunci cand va situati pe un anumit nivel de autoritate, dar este o cale de a stabili raporturi de colaborare atat cu clientii externi cat si cu cei interni.

Un bun ascultator trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

empatie - ascultatorul sa fie capabil sa se puna in locul emitatorului;

congruenta - limbajul nonverbal sa corespunda mesajului transmis;

deschidere - receptivitate la mesajul transmis, avand o atitudine deschisa;

intelegere si caldura - calitati care se opun formalismului si faciliteaza procesul de comunicare.

Oferirea si primirea de feed-back. Feed-back-ul reprezinta reactia de raspuns pe care o are receptorul fata de mesajul primit de la emitator. Este un mod de a ajuta pe cineva sa inteleaga efectele celui caruia i-a fost adresat mesajul respectiv.

A oferi feed-back reprezinta impartasirea propriilor noastre ganduri si sentimente despre ceilalti cu cei la care se refera acestea. Feed-back-ul poate implica emotii foarte personale, sau mai putin personale, cum ar fi reactii la ideile si propunerile altor persoane. Impactul feed-back-ului variaza in functie de cat de personal este.

In mod ideal, feed-back-ul trebuie sa se bazeze pe o relatie de incredere intre emitator si receptor. Daca insa, cultura organizationala se axeaza pe competitie stransa si se pune accent pe folosirea puterii pentru a controla si pedepsi, pe relatii rigide intre sefi si subalterni, atunci va lipsi increderea necesara pentru un feed-back eficient.

Feed-back-ul personal ajuta la cunoasterea propriului comportament, prin aflarea sentimentelor pe care le producem in ceilalti sau prin perceperea imaginii pe care ceilalti o au despre noi.

Folosirea feed-back-ului in relatiile cu clientii sau persoane din afara organizatiei este vitala pentru eficacitatea organizatiei si pentru surmontarea eventualelor dificultati car apar in lucrul de zi cu zi.

Ascultarea activa si feed-back-ul se folosesc amandoua in comunicare. Ele sunt tehnici care ajuta la oferirea si primirea mesajelor cu mai multa claritate si corectitudine.

Asertivitatea. Fiecare persoana are un spatiu personal, fizic, si psihologic. Marimea acestui spatiu este influentat de valorile, emotiile si modul propriu de a vedea lumea. Oamenii au dreptul la valorile proprii si nu accepta incalcarea spatiului personal de catre altcineva.

Asertivitatea este comportamentul de mijloc intre cel agresiv si cel permisiv. Daca nu doresti sau nu poti sa-ti exprimi sentimentele, valorile, nevoile atunci ai un comportament permisiv, ii lasi pe ceilalti sa-ti incalce spatiul tau, sa-ti neglijeze drepturile. La polul opus, un comportament agresiv te face sa iti impui punctul tau de vedere, sa generezi rezistenta in ceilalti prin blocarea cererilor lor, a punctelor de vedere si iti va fi greu sa obtii consimtamantul si implicarea lor.

Prin comportament asertiv, o persoana isi spune punctul de vedere, fara a incalca drepturile celorlalti. O persoana asertiva isi sustine clar opinia, ii face pe cei din jur sa tina cont de ea, dar accepta in acelasi timp existenta unor alte pareri si este dornica sa negocieze o solutie.