Categorii de marketing

Categorii de marketing

Marketingul, ca optica moderna in conducerea activitatii economice avand la dispozitie un larg arsenal de metode si tehnici, are un camp vast de aplicare. Practic, promovarea marketingului este posibila si necesara in toate domeniile de activitate economica. Desigur, promovarea lui poate inregistra proportii si ritmuri diferite, in functie de o serie de conditii specifice; nu se pun , de exemplu, aceleasi probleme de productie si de comercializare in domeniul bunurilor de consum si al mijloacelor de productie, al produselor industriale si al celor agricole, etc. Obtinerea unor rezultate concludente este conditionata insa de introducerea lui pe scara larga, respectiv de generalizarea marketingului. De altfel, in cazul activitatilor economice legate in cadrul unui flux, nu se poate vorbi de o reusita 151f59b deplina a actiunilor de marketing in conditiile aplicarii lor doar in unele puncte ale acestui flux. De exemplu, orientarea de marketing a activitatii intreprinderilor producatoare da rezultatele scontate numai daca si la distributia si comercializarea marfurilor respective se adopta o viziune de marketing si invers. Altfel, realizarile obtinute intr-un sector nu se fructifica integral in celelalte sectoare.

O importanta deosebita prezinta aplicarea principiilor si tehnicilor de marketing in activitatile de productie, avand in vedere faptul ca ea reprezinta punctul de plecare in circuitul bunurilor materiale. Intr-adevar, daca produsele au fost gresit concepute, in raport cu nevoile de consum, cu exigentele concrete ale consumatorilor, oricate eforturi de marketing se vor face in continuare in sfera comertului, soarta produselor nu va putea fi sensibil imbunatatita.

Activitatea de marketing se caracterizeaza prin unele trasaturi mai generale, dar pe masura ce ea se specializeaza intr-un anumit domeniu, bunuri de consum sau mijloace de productie, pietele interne sau pietele internationale, se specializeaza si pe anumite metode de actiune, tehnici de studiu si urmarire.

La baza delimitarii marketingului pe sectoare de aplicatie stau mai multe criterii, care in unele cazuri, opereaza concomitent.

1.Marketing intern si marketing international. Activitatea de marketing are o serie de particularitati in functie de natura pietei careia i se adreseaza: interna sau externa. Adancind specializarea, vom distinge in continuare, datorita specificului activitatii de comert exterior, marketingul exportului si marketingul importului.

Daca avem in vedere marketingul intern si marketingul international vom constata ca deosebirile dintre ele nu se regasesc, de regula, in metodologia de investigare a pietei, ci mai ales in metodele si tehnicile prin care firmele actioneaza in cadrul pietei, cu alte cuvinte, prin continutul politicii lor de marketing.

Activitatea de marketing international, fie ca are in vedere bunurile de consum, fie ca este destinata bunurilor de utilizare productiva, prezinta, la randul sau, anumite caracteristici specifice, care o diferentiaza de marketingul pietelor interne. Ea este influentata de o serie de elemente, cum sunt:

marimea populatiei tarilor importatoare;

structura si gradul dezvoltarii lor economice si in special a industriei;

nivelul de distributie diferentiata a veniturilor populatiei;

traditiile culturale si educative specifice.

Desigur, aceasta activitate, cuprinde sfera cea mai larga de preocupari, atat in domeniul comparabilitatii pietelor, evaluarii comparative a cerintelor si trebuintelor diferitelor piete internationale de marfuri, cat si al politicii produsului, care trebuie sa fie cat mai complexa, mai mobila si mai diversificata decat in cadrul unei piete nationale. In plus, efortul de distributie este mult mai costisitor si mai dificil, deoarece vom intra in contact cu retele de desfacere dezvoltate diferit in structura si obisnuinta, iar stabilitatea unui program adecvat de marketing international va pune probleme deosebite specialistilor.

Problema evaluarii eficientei activitatii de marketing pe diferite piete comporta folosirea unor tehnici mai complexe de comparare si de interpretare a preturilor, a volumului desfacerii, a calitatii produselor, a canalelor de distributie si a stocurilor, decat in cadrul unei singure piete.

2.Macromarketing si micromarketing. Activitatea de marketing, precum si tehnicile sale pot fi utilizate cu referire la scara intregii economii nationale sau a unor ramuri economice, dar si la nivelul unei singure firme. In aceste conditii vom distinge: macromarketing si micromarketing.

Macromarketingul este util organelor de decizie ale aparatului economic in rezolvarea unor probleme care vizeaza:

fundamentarea investitiilor si a dezvoltarii ramurilor productiei materiale;

corelarea volumului productiei si a ofertei de marfuri si servicii cu volumul cererii solvabile;

fundamentarea preturilor;

directionarea consumului; etc.

Micromarketingul se adreseaza firmelor economice si vizeaza activitatea lor in confruntarea cu piata, cu mediul economic si social.

3.Marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de utilizare productiva. Daca avem in vedere natura produselor la care se refera activitatea economica respectiva, vom distinge: marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de utilizare productiva (marketingul mijloacelor de productie).

Marketingul bunurilor de consum - cel mai utilizat in practica internationala, se caracterizeaza printr-o diversitate si mobilitate foarte mare a obiectivelor si a metodelor de cercetare utilizate.

Aceasta categorie de studii si activitati de marketing urmareste, in mod sistematic, structura veniturilor consumatorilor intr-o anumita regiune, stabileste straturile pe venituri, varste si grupari cu caracter national, religios sau social, intr-o anumita tara, care au uzante de consum diferite, urmareste cu atentie modificarile economice care se inregistreaza pe asemenea piete.

Marketingul bunurilor de utilizare productiva (marketingul mijloacelor de productie, marketingul industrial) - porneste de la premisa ca mijloacele de productie se caracterizeaza prin destinatia lor, in primul rand pentru a fi utilizate in industrie sau fac obiectul unor activitati economice, nefiind utilizate direct in consum. Prin aceasta apar unele caracteristici diferite ale acestei categorii de marketing fata de cel al bunurilor de consum, intre care putem aminti:

a)      Orientarea motivatiilor acestor cumparatori de bunuri industriale, spre obtinerea de castiguri sau a unei eficiente economice sporite si si nu a satisfacerii directe a unor nevoi personale deoarece cererea acestor cumparatori nu este o cerere directa ci una derivata;

b)      Aceasta categorie de vanzatori si cumparatori, actioneaza mai competent (cu mai multa pricepere, abilitate si o motivatie mult mai rationala), decat cumparatorii de bunuri de consum. Acesti cumparatori sunt documentati asupra surselor de aprovizionare si a preturilor si dau dovada de maiestrie in activitatea de informare prin folosirea de cataloage si prin continua frecventare a comerciantilor profesionisti si a altor specialisti;

c)      Numarul mult mai restrans al acestei categorii de cumparatori, fata de aceia a bunurilor de consum. Astfel de exemplu, cumparatorii de bunuri alimentare se pot numara cu sutele de milioane, aceia ai autoturismelor sau televizoarelor cu milioanele, in schimb cumparatorii de masini, utilaje, materii prime industriale sunt de ordinul miilor, sutelor sau chiar unici. Din aceasta cauza, intreprinderile care produc astfel de marfuri se specializeaza pe clienti si pe perioade de progres tehnologic, avand in vedere numarul restrans al cumparatorilor;

d)      Acesti cumparatori se concentreaza geografic si regional mult mai mult decat cumparatorii de bunuri de consum;

e)      Diferentele dintre cumparatori (dintre intreprinderile cumparatoare) pot fi foarte mari din punct de vedere al dimensiunilor si capacitatii economice;

f)        Piata unor asemenea produse este mult mai mult influentata de tendintele conjuncturale generale si, in schimb, mai putin sensibila la activitatile de promovare curenta a desfacerilor prin publicitate, contracte, etc.

Adancind obiectul marketingului, putem vorbi de marketingul diferitelor grupe de marfuri (marketingul textilelor, marketingul alimentar, etc.), pentru ca, in ultima analiza, fiecare produs ridica probleme distincte de productie, distributie, publicitate, comercializare, etc.

4.Marketingul social si politic. Dezvoltarea initiala a marketingului a avut in vedere domeniile economice si indeosebi, relatiile intreprinderilor cu piata in cadrul careia actionau, termenul de marketing fiind intotdeauna asociat activitatilor mercantile si scopurilor lucrative. In ultimele doua decenii am asistat insa la aparitia unor noi conceptii, mai largi, care parasind limitele economicului, permit a se vorbi si de marketingul social (un marketing al ideilor si cauzelor sociale, precum si un marketing al candidatilor sau asa-zisului 'marketing electoral"). Spre deosebire de marketingul clasic, in marketingul social si politic aplicarea principiilor, metodologiei si practicilor consacrate, nu au ca obiectiv principal vanzarea unui produs sau serviciu, ci impunerea, in cadrul maselor largi ale populatiei a unor idei, a unor lideri politici sau organizatii, etc., precum si atragerea de partea ideii, cauzei partidului sau a liderilor politici, a unei parti cat mai mari din cadrul populatiei respective, pentru a folosi ca mijloc de realizare a scopurilor sau obiectivelor propuse.

5.Marketingul serviciilor publice si al administratiei. Procedand la extinderea campului de actiune a principiilor si metodologiei de marketing, specialistii au ajuns la concluzia ca si in cadrul administratiei de stat sunt necesare asemenea metode care sa permita imbunatatirea relatiilor sale cu publicul. Se pleaca de la ideea ca in cadrul administratiei, serviciul public, de care se ocupa aceasta, priveste o tranzactie care are in vedere un schimb intre un serviciu si timpul, energia si increderea necesara puse la dispozitia unui beneficiar. Marketingul serviciilor publice si al administratiei se diferentiaza de marketingul afacerilor prin:

modul de formulare a obiectivelor;

unele trasaturi ale studiului;

caracteristicile produsului administratiei;

modul de functionare a centrelor de decizie.

Cu toate aceste diferentieri, marketingul permite sa se tina seama de fluxurile relatiilor, oamenilor si valorilor ce se intrepatrund in sistemele de administratie, oferind o mai buna cunoastere a publicului, definirea mai precisa a serviciilor oferite, conturarea politicii de distributie, pret si promovarea serviciilor respective, precum si o mai buna dominare a propriei evolutii si asigurarea realizarii obiectivelor fixate.