MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
StiuCum
Home » MARKETING
» marketing general
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Obiectia |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ObiectiaObiectia exprima dezacordul clientului legat de aspectul unui produs sau al unui serviciu. Clientul este interesat de produs dar i se pare ca ceva nu corespunde cu dorinta sa. Obiectiile pot fi clasificate in obiectii fondate si obiectii nefondate. Atunci cand obiectia se refera la o nevoie care nu poate fi satisfacuta de produs, ea este fondata, altfel este nefondata. Fata de obiectiile prezentate, clientul trebuie sa aiba urmatoarea atitudine: sa lase clientul sa exprime in intregime obiectia; sa-l asculte pe client aratandu-i consideratie ti intelegere (.inteleg.); sa reformuleze pentru a verifica intelegerea obiectiei, pentru a-i arata clientului ca il asculta si pentru a-si asigura timp de reflexie; sa raspunda minimizand sau compensand obiectia daca este fondata sau argumentand in cazul unei obiectii nefondate. Strategia pentru a raspunde la o obiectie intemeiata este de a reformula obiectia, ulterior a minimiza (amintind avantajele deja acceptate de client) sau a compensa (i se amintesc alte calitati ale produsului). Strategia pentru a raspunde unei obiectii nefondate este de a pune intrebari pentru a confirma existenta nevoii, ulterior de a prezenta argumente structurate si ordonate. Actiunea vanzatorului care raspunde unei obiectii este asemanatoare cu aceea a unui scrimeur: atitudinea generala, parada si raspunsul (riposta).Atitudinea generala trebuie sa fie neagresiva chiar daca discutiile devin cateodata mai aprinse. Nu trebuie sa se raspunda niciodata prin contrazicere. Parada nu este inca raspunsul la obiectie, ci numai fraza cu rolul de a amortiza socul produs de obiectie. Sunt propuse 8 tipuri de parade mai frecvente care pot fi rezumate tabelar.
Cele 5 etape ale construirii raspunsurilor la obiectieEtapele construirii raspunsurilor obiectiei pot fi aranjate intr-o forma tabelara, astfel:
Raspunsul la principalele obiectiiRaspunsurile la obiectii urmeaza paradelor. In principal acestea pot fi: raspunsul de tip "sprijin pe obiectie ", care inseamna sa cautam un contraargument chiar in obiectie; compensarea, care inseamna a prezenta alte avantaje ale produsului, minimizand cu adjective potrivite defectul pe care este construita obiectia intemeiata; selectia, care inseamna alegerea dintre mai multe obiectii pe cea la care se poate raspunde mai usor; diversiunea, care inseamna incercuirea interlocutorului prin intrebari la care trebuie sa raspunda afirmativ contrazicindu-se; anecdota, care inseamna a-i povesti o istorioara legata de alti clienti, de acelasi produs, si de consecintele refuzului cumpararii. I se arata cat de irationala este obiectia; umorul Obiectiile curenteAcestea se refera in special la probleme financiare, logistice, strategice si afective. Par importante in contextul in care celelalte sunt satisfacute obiectiile strategice. Ele se refera la lipsa marcii si a notorietatii, lipsa informatiei asupra performantei produsului, absenta suportului publicitar, neconformitatea pozitionarii. Studii efectuate pe comportamentele negative ale cumparatorilor au aratat ca principale obiectii sunt in legatura cu 4 categorii, anume: produsul (oferta), increderea, banii si timpul.
Obiectiile pot fi clasificate si in obiectii legate de produs si obiectii legate de pret. Raspunsurile cel mai convenabile sunt urmatoarele astfel:
Sa mai adaugam si faptul ca raspunsul poate fi dat ca o procedura de ascultare sau ca una de respingere.
Un caz aparte este constituit din obiectia la o reclamatie a clientului. Reclamatia insasi se inrudeste cu obiectia, dar nu este propriu zis o obiectie deoarece nu se intemeiaza pe un eveniment aleator datorat ignorantei sau fricii. Reclamatia este intemeiata intotdeauna pe un eveniment care s-a recent produs in mod sigur. De orice fel ar fi cel care vinde marfa trebuie sa ia cat mai in serios reclamatia si sa o trateze dupa regulile expuse pentru respingerea obiectiilor. BIBLIOGRAFIE LE PAGE Olivier, Les Mementos Communication Negociation 100 fiches pour 100 fois mieux negocier, ed. Le genie des glaciers, Chambery , 2005 MOISI Alain, Revizor negociation et relation client, ed. Delagrave, Paris, 2005. MOULINIER Rene, Les Techniques de la Vente, ed. d'organisation , Paris, 2005.SOUNI Hassan, Savoir negocier pour mieux vendre, strategies gagnants, ed. DEMOS, Paris, 2005. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Politica de confidentialitate
|
Despre marketing general |
||||||||||
Stiu si altele ... |
||||||||||
|
||||||||||