Vom vorbi despre curbele de indiferenta a utilitatii consumatorului imediat si viitor, chiar daca ar fi fost mai natural sa prezentam combinatii ale consumului a doua sau mai multe bunuri care conduc la aceeasi utilitate totala (cum ar fi, spre exemplu, combinatii diferite ale consumului de "bere" si "vin" cu acelasi grad de satisfactie). Scopurile lucrarii noastre ne impun prezentarea curbelor de indiferenta (cu acelasi nil de utilitate, de satisfactie) intre consumul imediat si cel viitor,in ipoteza existentei unei ari superioara consumului. in principiuyaceste curbe de indiferenta ale utilitatii temporale sunt similare cu cele ale consumului a doua bunuri.
Dificultatea masurarii satisfactiei consumului a determinat operarea mai degraba cu scara ordinala a exprimarii utilitatii decat cu scara cardinala a acesteia, fn consumul de alimente, pe consumatorul obisnuit il intereseaza mai putin numarul de calorii ale respectilor alimente,cat,mai cu seama;gradele de satisfactie determinate de consumul de paine, de carne, de dulciuri etc sau de combinatii ale acestora. Cu alte cuvinte, pe consumator il intereseaza mai degraba diferitele niluri ale utilitatii totale, diferitele grade de satisfactie fata de care poate sa se exprime mai exact daca are loc o crestere (sau nu) a satisfactiei (a utilitatii) totale, fn raport cu scara ordinala, consumatorul isi exprima o anumita ordine de preferinta a cresterii utilitatii.
Curba de indiferenta sau izoutilitatea este locul geometric al tuturor combinatiilor intre consumul imediat si cel viitor (sau intre doua bunuri), prin care se obtine acelasi nil de satisfactie (utilitate) = U(Co;Ci). Situarea unui consumator, in diferite puncte ale izoutilitatii temporale, depinde de preferinta sa intre satisfactia imediata si cea viitoare; U(Co;Ci) = constanta.
Curbele de indiferenta sunt caracterizate printr-o anumita panta (coeficientul unghiular al tangentei), care exprima, de fapt, rata marginala de substituire (RMS) intre consumul imediat si consumul viitor, fn punctul de tangenta, RMS exprima cate unitati din consumul viitor (C1) sunt necesare pentru a substitui (a inlocui) o unitate din consumul imediat (CO). Forma concreta a ratei marginale de substituire se obtine prin calcul derivatelor partiale ale functiei de utilitate temporale = U(C0C1).
Trecerea de la un grad de satisfactie inferior (Ui) la unul superior (U2 sau U3) depinde de patrimoniul, area de care dispune consumatorul, de performantele pietei financiare (in acordarea de credite si-n fructificarea plasamentelor de capital economist), precum si de performantele pietelor alternati de institii (in societati de productie si comercializare a produselor si serviciilor, in Bursele de marfuri, in Bursele valutare etc). Posibilitatile de crestere a surselor de asigurare a consumului prezent si viitor vor fi prezentate in submodulul urmator, dedicat studierii comportamentului producatorului (antreprenorului), respectiv al celui care insteste capitalul economisit fie pe piata financiara, fie pe piata de bunuri etc.
|
