Sistemele de relatii care dau cadrul pietei, volumul si structura activitatilor sale, precum si intreaga evolutie a acestora beneficiaza de un ansamblu de conditii specifice, caracterizand natura pietei, structura si particularitatile sale, nivelul si perspectivele dezvoltarii. Pentru a putea urmari evolutia in dinamica a pietei respective trebuie sa se aiba in vedere si o serie de alte fenomene, cum ar fi cele demografice, social-culturale, tehnico-stiintifice, juridice etc, care asigura baza de desfasurare a activitatii de piata.
Pornind de la asemenea premise, literatura de specialitate, pe baza cercetarii si generalizarii experientei acumulate in diverse zone ale lumii, evidentiaza faptul ca, in orice analiza referitoare la evolutia pietei, este necesar a supune discutiei urmatoarele aspecte principale, ce se pot constitui in veriili factori de influenta ai respectivei evolutii:
aTŠ Productia bunurilor industriale si agricole. in ceea ce priveste productia bunurilor industriale, aceasta, in majoritatea tarilor, reprezinta factorul principal al evolutiei pietei, determinand volumul ofertei de marfuri, respectiv posibilitatile satisfacerii cererii consumatorilor si a utilizatorilor finali. Pe aceeasi linie se situeaza si productia agricola, a carei sporire continua reprezinta o baza importanta pentru largirea pietei. Contributia agriculturii trebuie analizata insa intr-un context mai larg, care sa aiba in vedere, alaturi de ritmurile privind dezvoltarea de ansamblu, cresterea ponderii productiei-marfa in cadrul productiei globale agricole, urmare a faptului ca o parte tot mai mare a produselor agricole ajunge in consum nu in mod direct, ci prin intermediul pietei, fie in stare naturala, fie dupa ce au suferit un proces de prelucrare industriala. Prin urmare, in cadrul agriculturii, dinamica ofertei de marfuri intrece dinamica productiei, dupa cum dinamica cererii populatiei intrece pe cea a consumului. Fenomenul reprezinta o consecinta a specializarii in productia agricola si a deplasarii accentului in cadrul marilor unitati agricole, de la plata in natura la cea sub forma baneasca.
aTŠ Importurile de produse, alaturi de productia interna a bunurilor industriale si agricole, influenteaza, de asemenea, asupra pietei, prin intermediul ofertei de marfuri. in ansamblul ofertei, marfurile importate, in majoritatea tarilor, detin o pondere relativ mai mica in raport cu productia indigena, dar, la anumite produse, au o importanta exclusi (de pilda, la fructele sudice, cafea, condimente in cadrul ofertei de pe pietele tarilor ce nu si-au dezvoltat o asemenea industrie; la echipamentul pentru dotarea centralelor atomoelectrice in marea majoritate a tarilor ce au trecut la constructia unor asemenea centrale etc). Desi, in ansamblu, importurile au un rol secundar pe piata interna, in atie cu productia autohtona, ele se bucura de o atentie deosebita din partea organelor comerciale din toate tarile, aceste importuri contribuind, atat la cresterea fondului de marfuri, cat si, in special, la diversificarea si cresterea nivelului calitativ al ofertei, orice produs procurat prin intermediul importurilor trebuind sa fie competitiv si sa faca fata unui ridicat nivel de exigente, manifestat cu ocazia perfectarii tranzactiilor comerciale.
aTŠ Veniturile banesti si capacitatea de investitii a populatiei sau a unor intreprinzatori colectivi. Veniturile banesti ale populatiei actioneaza asupra pietei prin intermediul cererii de marfuri, determinandu-i nivelul si structura cererii si conditionand, in ultima analiza, realizarea ofertei de marfuri si a relatiilor de piata. Progresele inregistrate in procesul cresterii economice de ansamblu a produsului intern brut, a venitului national se constituie intr-o baza de asigurare si o crestere a veniturilor. Aceasta face ca veniturile banesti sa reprezinte un factor cu influente constante asupra pietei, actiunea lor complexa exercitandu-se, atat ca urmare a sporirii salariilor si a altor tipuri de venituri (beneficii, dividende etc), cat si ca urmare a cresterii numarului salariatilor sau a diferitelor tipuri de intreprinzatori particulari. in legatura cu veniturile, ca factor de influenta a evolutiei pietei, este necesar sa se sublinieze cate aspecte care pot deveni elemente de analiza si de interpretare. Astfel, in cadrul economiei de piata, intr-o societate libera, fiecarui individ ii este permis sa-si organizeze activitatea in functie de capacitatile sale economice . Este liber sa-si cumpere bunurile pe care le poate plati sau sa-si materializeze intentiile privind satisfacerea nevoilor sale, dupa prioritati pe care singur si le sileste, dar, in aceeasi masura, este liber sa organizeze diferite activitati lucrative. Totul se bazeaza, intr-o asemenea societate, pe raporturi contractuale negociabile. Date fiind asemenea coordonate, sub rezer respectarii ordinii publice, activitatea economica si, respectiv, modalitatea de a cheltui diversele tipuri de venituri sunt plasate sub semnul libertatii. Acceptiunea respecti are un sens larg, ea privind, deopotri, libertatea de a opta pentru o slujba salariata sau pentru a crea o intreprindere si a acumula mijloacele de productie, cat si libertatea oricarui din suma cumparatorilor existenti in cadrul pietei, iar, pe de alta parte, de marimea si structura ofertei, asigurata de numarul si natura intreprinzatorilor, prezenti.
|
