Cercetarea criminalistica a actelor scrise

Cercetarea criminalistica a actelor scrise

1. Notiuni generale. Sub denumirea de act scris sau de document in criminalistica se intelege orice inscris tiparit, dactilografiat, manuscris, schita, desen prin care se atesta starea civila, identitatea personala, pregatirea scolara or 545b14f i profesionala, incheierea de contracte, declaratii etc.

Cercetarea criminalistica a actelor scrise impune rezolvarea urmatoarelor sarcini: ridicarea actelor, stabilirea materialului si a substantei cu care a fost scris, determinarea vechimii, descoperirea falsului, cercetarea  biletelor de banca, a timbrelor si a monedelor falsificate, a textelor batute la masina, identificarea persoanelor dupa scrisul de mana ori dactilografiat, citirea textelor cifrate si invizibile.

Ridicarea si conservarea actelor scrise se face in asa fel incat urmele existente sa nu fie distruse si sa nu se creeze altele noi:

se ridica cu penseta sau cu manusi daca ne intereseaza urmele de maini;

nu se fac indoituri noi respectandu-se vechile pliuri;

nu se cos la dosar ci se introduc in plicuri.

Inainte de a fi trimise expertului, actele se supun de organele judiciare unei cercetari generale (natura, destinatie, materialul suport, substanta scrierii, stampile, rezolutii, neconcordante, modificari etc.) si speciale (examinare sub diverse unghiuri de incidenta a luminii, in transparenta, in detaliu cu lupa, sub radiatii invizibile).

Cercetarea prealabila ajuta la formularea intrebarilor.

B) Ridicarea actelor deteriorate si conservarea lor.

Actele rupte: fragmentele se aseaza cu penseta pe o sticla plana, incepand cu marginile, pana la reconstituire.

Peste fragmente se aseaza alta sticla care se lipeste la margini cu prima. Daca nu ne intereseaza urmele de maini, bucatile se pot lipi ci poliacetat de vinil care prin evaporare se transforma intr-o pelicula subtire transparenta.

Actele distruse prin ardere se ridica si se conserva prin diferite procedee, in functie de masura deteriorarii lor:

Cand actul e gasit arzand, se intrerupe arderea prin impiedicarea alimentarii cu oxigen prin inchiderea burlanului si a gurii sobei, acoperirea cu un vas  etc. Nu se recomanda stropirea cu apa sau acoperirea cu carpe ude.

Hartia se ridica cu ajutorul unui curent de aer, pe o bucata de carton si se ambaleaza intr-o cutie cu vata. Actul ars se pulverizeaza cu vapori de apa si ulei de ricin, apoi cu serlac pentru protectie. Se examineaza in laborator.

Stabilirea materialului suport si a substantei folosite pentru scriere:

A)    Materialul suport este de obicei hartia si mai rar panza, lemnul etc. Se determina: greutatea specifica, grosimea, elasticitate, culoare, nuanta de culoare, filigranare, compozitie chimica.

B)     Substanta utilizata la scriere permite stabilirea vechimii actului, adaugirilor si altor falsuri:

a)      Cernelurile se deosebesc intre ele prin nuanta de culoare fiind preparate dupa retete diferite. Scrisurile  cu cerneala se pot examina microscopic, spectroscopic, sub radiatii ultraviolete etc.

b)      Pastele pentru stilourile cu bile sau cu fibre suport fabricate ca si cernelurile dupa retete variate. Prin analize de laborator se pot stabili nuantele de culoare si continutul chimic.

c)      Creioanele negre si cele colorate contin mine din grafit si caolina, substante minerale de diferite culori si clei. Scrisul este examinat prin aceleasi metode.

4. Stabilirea vechimii actelor este necesara cand nu se cunoaste data intocmirii sau cand exista dubii asupra datei mentionate. Ca element de comparatie se folosesc continutul spiritual, proprietatile hartiei, ale cernelii sau minei, caracteristicile masinii de scris.

5.Stabilirea falsului in acte

Actele pot fi falsificate total sau partial.

Falsul in acte se realizeaza prin: inlaturarea, acoperirea  sau adaugarea de text, contrafacerea scrisului, falsificarea stampilelor si a semnaturilor.

a) Falsul prin inlaturare de text are loc pe cale mecanica (razuire, radiere) si chimica (corodare, spalare).

b)Falsul prin acoperire de text se realizeaza cu hasuri de aceeasi substanta ca si scrisul sau se creeaza peste scris pete de cerneala sau alta substanta. Scrisul este fotografiat in radiatii  infrarosii sau pe verso, cu lumina in transparenta.

Scrisul cu cerneluri invizibile (simpatice) este intalnit uneori in practica. Sunt folosite mai frecvent : sucul de lamaie sau ceapa, lapte dulce, saliva, urina, acid sulfuric diluat etc. Ele se pun in evidenta sub actiunea caldurii sau prin tratare cu anumiti reactivi chimici.

c) Falsul prin adaugare de text  consta in adaugarea la textul existent a unor semne ori cuvinte. Se recunosc dupa: prescurtari neobisnuite, inghesuirea literelor sau cifrelor, orientarea diferita a randurilor , elementele de detaliu ale celor doua scrisuri cu autori diferiti, diferenta de pigmentatie a cernelii.

d)Falsul prin contrafacerea scrisului se realizeaza prin copiere si imitare (cu modelul autentic in fata sau din memorie).

e)Falsul stampilelor se realizeaza prin contrafacere, desenarea pe act a unei impresiuni de stampila, transferarea impresiunii autentice pe actul fals (cu o pelicula, hartie fotografica umezita, sticla gelatinata, albus de ou fiert.

6. Cercetarea textelor dactilografiate - se face in scopul determinarii marcii masinii de scris, caractere, pas, distanta intre randuri si identificarii ei (deformarea, devierea caracterelor), delimitarii perioadei cand a fost dactilografiat actul si identificarii dactilografului (in raport de tehnica dactilografierii, grad de cultura, reguli gramaticale etc.).

Identificarea persoanei dupa scrisul de mana

Expertiza criminalistica (grafica sau grafoscopica) a scrisului de mana are drept scop identificarea scriptorului necunoscut prin cercetarea comparativa a unui inscris. Grafologia este  stiinta distincta; ea studiaza scrisul de mana pentru descifrarea insusirilor psihice ale persoanei.

Scrisul se formeaza de-a lungul multor ani de exercitii devenind o deprindere. El are numeroase caracteristici generale dar si trasaturi individuale.

A)    Continutul spiritual si evolutia grafica a scrisului. Se refera la ideile expuse, limba folosita, stilul, formele dialectale etc.

Evolutia grafica este data de usurinta cu care scrie persoana, de experienta acesteia. Scrisul poate fi: inferior, superior, mediu.

B)     Caracteristicile grafice ale scrisului

Caracteristici generale: forma, dimensiunile semnelor, repartizarea scrisului, inclinarea, continuitatea, gradul de apasare a traseului, directia randurilor, forma liniei de baza etc.

Caracteristici individuale

a)      Constructia semnelor grafice vizeaza modul de realizare a fiecarei cifre sau litere, indeosebi la scrisul evoluat.

b)      Numarul elementelor componente ce intra in constructia semnelor grafice evidentiaza continuitatea scrisului persoanei.

c)      Forma elementelor componente ale semnelor grafice priveste modalitatile de baza sub care se realizeaza trasaturile literelor si ale cifrelor in ansamblul scrisului de mana.

d)      Directia miscarii instrumentului de scris.

e)      Inceperea semnelor grafice

f)        Finalizarea semnelor grafice

g)      Legarea semnelor grafice

h)      Scrierea unor elemente separate ale anumitor semne grafice.

3.Scrisul deghizat are drept scop ascunderea adevaratului autor. Deghizarea se poate efectua prin scrierea cu mana stanga, cu caractere de tipar, prin schimbarea directiei scrisului obisnuit, cu mana inmanusata etc. Identificarea se face dupa caracteristicile "scapate" din scrisul obisnuit.

4.Probele de scris se administreaza de catre organele judiciare, ele putand fi libere si la cerere.

Probele libere constau din inscrisuri intocmite anterior.

Probele la cerere se iau prin dictarea intregului text sau a unor cuvinte in care intra literele si legaturi  similare cu cele din actul examinat.