Fotografia judiciara

Fotografia judiciara

Ramura a tehnicii criminalistice care adapteaza si elaboreaza metodele de fixare prin fotografiere a rezultatelor si modului de desfasurare a unor activitati de urmarire penala precum si metodele corespunzatoare cercetarii de laborator a probelor materiale.

Importanta pentru organul de urmarire penala                                          - cercetarea locului faptei, perchezitie, reconstituire etc.

laboratorul de expertize criminalistice

Fotografia judiciara este de doua tipuri: operativa si

de examinare sau de expertiza criminalistica

Probleme de tehnica fotografic 929g63j a

Aparatul fotografic si insusirile sale

Imaginea fotografica se obtine cu ajutorul aparatului de fotografiat si a materialului fotosensibil; tipurile de aparate sunt foarte variate insa indiferent de tip, au doua parti: obiectivul si camera obscura.

Obiectivul se compune dintr-un sistem de lentile care realizeaza o imagine micsorata, rasturnata si virtuala.

Caracteristici[1]

distanta focala priveste distanta dintre centrul optic si locul de intersectare in camera obscura a razelor de lumina ce vin de pe obiectul din fata obiectivului in zona infinitului fotografic (este gravata pe montura)

luminozitatea este capacitatea de a ilumina cu o anumita stralucire, stratul fotosensibil din aparat; diafragma este alcatuita din lamele metalice mobile prin care se realizeaza deschiderea utila.

Profunzimea de camp este zona de claritate din fata si spatele obiectului fotografiat, dupa care s-a realizat punerea la punct (operatie efectuata prin rotirea inelului de distanta al obiectivului)

Puterea de separare este capacitatea obiectivului de a reproduce distinct in imagine cele mai mici detalii, liniile paralele extrem de fine si punctele cele mai apropiate de obiectul fotografiat;

Unghiul de poza este determinat de "razele de lumina extreme pe care obiectivul aparatului fotografic le poate prinde"[2]: - obiective normale - 30-60 grade

obiective speciale - teleobiective mai mici de 30 grade si obiective superangulare mai mari de 60 grade

Camera obscura : cadrul de sustinere, obturatorul, vizorul, butonul declansator, scala tipului de expunere.

Materiale fotosensibile

Fixarea imaginii se realizeaza cu ajutorul unor substante chimice sensibile la lumina: Ag  Br, Ag Cl, Ag I; aplicate pe hartie, celuloid sau sticla.

Sensibilitatea filmelor se masoara in DIN, ASA, GOST etc. inscrisa pe ambalaj.

Evidentierea imaginilor negative se efectueaza cu anumite  substante numite revelatori fotografici care reduc sarea in Ag metalic: metolul, hidrochinona, glicina, amidolul. In revelator se introduc substante conservatoare, substante acceleratoare si substante antivoalante.

Spalarea se realizeaza cu apa curata, nedura.

Solutie de fixare.

Procesul developarii si fixarii materialelor fotosensibile. Developarea se efectueaza in tanc, la intuneric, fiind urmata de spalare intermediara, fixare, spalare finala, uscare.

Copierea se poate realiza prin contact direct sau prin proiectie.

Fotografia judiciara operativa

I.           Fotografiile de la locul faptei - fixeaza in faza statica a cercetarii locul faptei si imprejurimile, precum si probele materiale existente in perimetrul sau[3]. Sub aspect procesual ele constituie o parte integranta din procesul verbal de cercetare la fata locului bucurandu-se de aceeasi valoare probatorie. Fotografia judiciara reprezinta si un mijloc de proba distinct, reglementat in sectiunea "Inregistrarile audio sau video si fotografiile", art.91/1 - 91/5 C.pr.pen.

Fotografia de orientare cuprinde tabloul general al locului faptei si imprejurimile. Ea poate fi:

unitara efectuata dintr-o singura pozitie

panoramica presupune fotografierea pe segmente a locului savarsirii faptei, in doua variante:

- circulara, aparatul fiind rotit pe stativ intr-un arc de cerc de 180 grade, spre a fotografia un loc intins, pe segmente;

- liniara, care presupune deplasarea trepiedului pe o linie paralela cu axa longitudinala a obiectului de fotografiat (ex. un teren deraiat)

Fotografia schita oglindeste locul savarsirii faptei cu toate particularitatile sale, fara imprejurimi, avand in prim plan obiectul central al cercetarii criminalistice. Se realizeaza in faza statica a cercetarii la fata locului.

a)      Alegerea pozitiei de fotografiere

- unitara - dintr-o singura pozitie

- in serie - mai multe fotografieri din pozitii diferite

- panoramica - aceasta metoda a fazei de orientare

- pe sectoare - se imparte locul in sectoare pentru realizarea fotografiilor

- contrara - doua pozitii diametral opuse

- incrucisata - din patru extremitati

b)      Problema iluminarii uniforme, fara umbre puternice se va rezolva prin montarea a doua surse de lumina dispuse in partile laterale  ale aparatului.

3. Fotografia obiectelor principale se efectueaza in faza statica si vizeaza obiectele corp-delict, cele care au suferit modificari de pozitie ori deteriorari, precum si toate urmele create  cu aceasta ocazie; se fotografiaza in corelatie cu obiectele vecine, obiectivul aparatului trebuie sa fie perpendicular pe zona de mijloc; nu se recomanda fotografierea de la un capat sau altul (ex. cadavrul victimei).

Cadavrele se fotografiaza cel putin din doua parti.

4. Fotografia detaliilor  se efectueaza in faza dinamica, reda detaliile urmelor si ale obiectelor fotografiate fiecare separat. (ex. fotografierea leziunilor cadavrului. Aparatul se fixeaza pe trepied, in pozitie verticala fata de obiectul vizat care este iluminat, dupa caz, din spatele aparatului si din lateral (ex. fotografierea urmelor de adancime).

II. Fotografia de reconstituire este utilizata cu ocazia efectuarii reconstituirii, pentru fixarea locului respectiv si a diferitelor secvente din procesul comiterii faptei, reproduse artificial. Ea cuprinde:

fotografia locului reconstituirii care oglindeste locul savarsirii faptei

fotografia secventelor reconstituirii, au ca scop redarea principalelor momente reproduse artificial. In ultima vreme se foloseste tot mai mult inregistrarea video, care este mai avantajoasa.

III.Fotografia de perchezitie cuprinde ansamblul locului perchezitionat, ascunzatoarea in care sunt descoperite obiectele cautate precum si obiectele separat.

fotografia locului perchezitionat cuprinde ansamblul locului cu imprejurimile, fiind similara fotografiei de orientare;

fotografia ascunzatorii obiectelor descoperite cuprinde locul unde a fost gasite obiectele cautate;

fotografia obiectelor descoperite, reda fiecare obiect in parte.

Masuratori fotografice

Metoda fotografierii la scara  se realizeaza prin asezarea alaturi de obiect a unei rigle gradate in centimetri, fotografiata impreuna cu obiectul. Metoda se aplica la fotografierea detaliilor, obiectelor gasite la perchezitie, precum si in fotografia de ilustrare executata in laborator.

Metoda metrica de fotografiere  se aplica la fotografia schita si a obiectelor principale cand se fixeaza distanta intre obiectiv si perimetrul locului faptei, dimensiunile si pozitia lor. In cazul utilizarii acestei metode se are in vedere urmatoarea regula : daca este cunoscuta distanta dintre obiectul de fotografiat si obiectivul aparatului se poate afla si scara imaginii acelui obiect. In practica de urmarire penala sunt aplicate urmatoarele variante : fotografierea cu panglica gradata pentru profunzime, prin utilizarea patratului sau cu ajutorul unei aparaturi speciale.

Fotografia semnalmentelor

Are ca scop inregistrarea persoanelor care au savarsit o fapta penala, urmarirea si identificarea infractorilor, precum si identificarea cadavrelor necunoscute, prin fixarea trasaturilor exterioare[4].

1. Fotografia de identificare a persoanelor presupune executarea a doua fotografii bust:  din fata si din profil.

Se executa in conditii de laborator, de iluminare speciala.

2. Fotografia de identificare a cadavrelor necunoscute cuprinde doua fotografii bust din fata si profil dupa "toaleta" prealabila.

3.Fotografia de urmarire se efectueaza in procesul de urmarire activa a persoanelor care pregatesc savarsirea unor infractiuni sau intreprind activitati de ascundere a urmelor infractiunii savarsite[5].

Fotografia de urmarire sau "detectiva" se executa cu aparate speciale care permit fotografierea de la distante diferite, fara punere la punct, camuflate in genti, brichete, ceasuri etc.

Fotografia de examinare

Elaboreaza metodele si mijloacele de studiere a probelor materiale precum si de fixare a rezultatelor obtinute.

Aceste metode se aplica numai in conditii de laborator prin utilizarea unei aparaturi speciale de catre expertii criminalisti.

A. Fotografia sub radiatii vizibile

Fotografia de ilustrare este oglinda a trasaturilor obiectului

Fotografia de comparatie se utilizeaza pentru identificarea persoanelor si obiectelor prin studiu stiintific comparativ:

compararea prin juxtapunere - ex. identificarea dupa desenul papilar

compararea prin suprapunere - ex. la cercetarea semnaturilor

continuitatea liniara - ex. la studierea urmelor sub forma de striatii

Fotografia de umbre

Fotografia de reflexe se intemeiaza pe deosebirea de reflexe

Fotografia de contraste se bazeaza pe deosebirea de culoare, stralucire sau opacitate

B. Fotografia sub radiatii invizibile se utilizeaza pentru fixarea invizibilului cu ochiul liber (raze ultraviolete, infrarosii, Roentgen etc.).

Fotografia sub raze ultraviolete

Fotografia sub raze infrarosii

Fotografia  cu ajutorul razelor Roetgen, gamma, beta

C. Microfotografia se realizeaza la microscoape speciale