UNELE ELEMENTE METODOLOGICE DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CORUPTIE

Cadrul general al reglementarii penale europene si nationale

Consideratii preliminare

Fara a exagera, putem afirma ca, departe de fi eradicat, fenomenul coruptiei si-a facut aparitia o data cu primele forme de organizare statala. In formularea moderna din literatura noastra de specialitate, coruptia este definita prin acele cazuri in care functionarii pretind, primesc diferite avantaje materiale ori le accepta tacit sau expres, direct sau indirect, ca urmare a exercitarii unei influente.

Insa, aceasta abatere de la moralitate, de folosi 222g66c re abuziva a unei functii, a dem­nitatii, pozitiei sociale, politice sau economice este mentionata, si sanctionata, din cele mai vechi timpuri.

Criterii generale de investigare criminalistica a coruptiei

Cadrul general

In cercetarea criminalistica a fenomenului de coruptie, atat la scara global-sociala cat si raportat la cazurile individuale, se au in vedere mai multe criterii, care pot da o imagine a dimensiunii fenomenului, in ansamblu, dar si solutii pentru depistarea, cercetarea si incadrarea juridica a fiecarui caz in parte.

Problemele pe care trebuie sa le clarifice investigatia penala

Sesizarea organului judiciar, a Parchetului National Anticoruptie, in legatura cu savarsirea infractiunilor de coruptie. Infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie, fac parte din categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, acestea avand o metodologie proprie de investigare.

Principalele probleme care fac obiectul probatiunii. Organele de urmarire penala sesizate despre savarsirea unei infractiuni de coruptie trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme:

q       Calitatea faptuitorului. In functie de tipul de infractiune de coruptie, subiec­tul activ al infractiunii poate fi: o persoana care exercita o functie publica; o persoana care participa la luarea deciziilor sau le poate influenta, etc.

q       Activitatea ilicita, desfasurata de faptuitor, de alti participanti, modul de operare, legaturi cu diverse institutii.

q       Scopul activitatii infractionale. Organele de urmarire penala trebuie sa clari­fice daca faptuitorul a actionat cu intentie intr-un anumit scop..

Masuri speciale de investigare a infractiunilor de coruptie. Atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni de coruptie, in scopul strangerii de probe sau pentru identificarea faptuitorului, procurorii Parchetului National Anticoruptie pot sa dispuna.

q       Punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora.

q       Punerea sub supraveghere operativa a suspectilor si/sau interceptarea comunicatiilor acestora, in timp real.

Alte activitati care se intreprind de catre organele de urmarire penala sunt urmatoarele:

q       Constatarea infractiunii flagrante.

q       Ascultarea faptuitorului.

q       Identificarea si ascultarea martorilor.

Constatarea infractiunii flagrante

Pregatirile in vederea constatarii infractiunii flagrante

Organizarea flagrantului presupune, obligatoriu, efectuarea atenta a unor activitati de pregatire, raportate la fapte, in sine, dar si la modul de sesizare.

Frecvent, sesizarile apartin persoanelor din mediul autorilor - mediul familial, profesional, alte medii frecventate din motive diverse. De exemplu:

Din mediul familial, denuntatorii sunt, de regula, rude apropiate, chiar si sotia/sotul, nemultumiti, invidiosi, razbunatori, pentru ca nu profita de castig, sau invers, pentru ca sufera prin darea de mita.

Din mediul profesional, denuntatorii sunt, in primul rand, colegii de ser­viciu, sefii sau subordonatii, unii onesti, altii razbunatori, invidiosi, dar si nemultumiti ca nu s-au "bucurat" de castigul operat, in urma unei anumite complicitati la comiterea actului de coruptie.

Elemente de referinta in pregatirea flagrantului. Fireste ca primul ele­ment luat in calcul pentru pregatirea surprinderii in flagrant, il reprezinta modul in care s-a facut sesizarea. De exemplu:

Problemele esentiale urmarite in realizarea flagrantului. Potrivit unei experiente semnificative a organelor judiciare - parchet si politie problemele vizate de pregatire sunt:

q       Identitatea functionarului, profilul personalitatii, calitatea oficiala a acestuia, atributiunile sale de serviciu, locul de munca.

q       Locul in care s-a consumat, sau urmeaza sa se consume fapta ilicita.

q       Determinarea modului de operare, a circumstantelor in care se va comite infractiunea.

Alcatuirea echipei de prindere in flagrant. Echipa de prindere in flagrant va fi coordonata de catre procuror si va fi alcatuita din politisti si criminalisti specialisti in domeniul inregistrarilor si interceptarii comunicatiilor.

Pregatirea de capcane criminalistice si folosirea altor mijloace tehnice criminalistice.

Capcane criminalistice. In cazurile de flagrant, in infractiunile de luare sau dare de mita, se recurge frecvent la capcane cu substante fluorescente, scriindu-se cuvantul "MITA" cu un creion fluorescent, pe bancnotele sau pe alte valori ce urmeaza a fi inmanate drept mita. Totodata, in procesul-verbal de pregatire a actiunii, vor fi inregistrate si seriile acestor bancnote.

Mijloace tehnice de inregistrare sau supraveghere. Organele judiciare pot utiliza mijloace tehnice de inregistrare video si audio. Aceste inregistrari reprezinta procedee tehnice de inmagazinare, relevare, conservare si evidentiere a probelor a caror forta probatorie este egala cu a celorlalte probe.

Realizarea propriu-zisa a actiunii de constatare a infractiunii flagrante

Desfasurarea propriu-zisa a actiunii de surprindere in flagrant va parcurge urmatoarele etape:

Supravegherea locului in care va fi surprins faptuitorul Fiecare membru al echipei va supraveghea zonele sau spatiile, persoanele care i-au fost incredintate. Ei vor comunica in permanenta cu conducatorul echipei, informandu-l prompt asupra celor intamplate.

Realizarea efectiva a flagrantului

Regulile tactice criminalistice care trebuie urmate in aceste momente sunt urmatoarele:

q         Intrarea cu rapiditate in spatiul infractional

q          Conducatorul echipei, ceilalti membri, trebuie sa-si decline identitatea

q         Identificarea functionarului, subiect activ al infractiunii pe baza documente­lor de identitate pe care le are asupra sa.

q         Efectuarea perchezitiei corporale a autorului.

q         Perchezitia intregului spatiu in care a fost surprins faptuitorul

q       Instiintarea autorului cu privire la dreptul de a fi asistat de un aparator

Tactica efectuarii altor acte de urmarire penala

Particularitati in ascultarea invinuitului (inculpatului)

Date fiind particularitatile comiterii infractiunilor de coruptie, ascultarea invinuitului sau inculpatului trebuie atent pregatita.

Pregatirea ascultarii invinuitului/inculpatului. Pentru bunul mers anchetei, se impune studierea cu atentie a tuturor materialelor, urmata de:

- Elaborarea planului de ascultare.

- Citarea sau aducerea invinuitului sau inculpatului.

- Pregatirea mijloacelor de inregistrare a intregului interogatoriu.

Problematica ascultarii in functie de natura faptelor de coruptie. Raportat la tipul de infractiune, audierea va viza, in esenta, urmatoarele:

In cazul luarii de mita Audierea faptuitorilor in cazul infractiunilor de luare de mita presupune clarificarea componentelor laturii obiective si subiective a acestora.

In cazul darii de mita Audierea invinuitului sau inculpatului, in cazul darii de mita, trebuie sa clarifice aspecte similare infractiunii de luare de mita.

In cazul traficului de influenta Ascultarea invinuitului sau inculpatului, in traficul de influenta, trebuie sa vizeze, in principal, clarificarea urmatoarelor aspecte:

Scopul interventiei traficantului,

Cine este functionarul pe langa care a promis sa intervina,

In cazul primirii de foloase necuvenite Audierea invinuitului sau inculpatului, in cazul primirii de foloase necuvenite, este destinata clarificarii aspectelor tipice acestei fapte:

q         Atributiile de serviciu ale primitorului,

q         Daca a existat vreo intelegere prealabila cu aceasta,

Audierea partii vatamate sau a denuntatorului

Pregatirea audierii. In infractiunile de coruptie, audierea acestor parti este, fireste, obligatorie. De aceea, se va supune acelorasi reguli tactice: cunoasterea persoanelor ce urmeaza a fi ascultate, intocmirea planului de ascultare si a celor­lalte activitati preliminare, stabilirea locului unde se vor desfasura ascultarea, citarea si aducerea persoanelor, momentul in care va fi efectuat.

Ascultarea propriu-zisa a partii vatamate. Audierea se va desfasura, in primul rand, dupa regulile tactice cunoscute, in functie de etapele pe care le traverseaza ascultarea.

Efectuarea de confruntari

Rolul confruntarii in clarificarea infractiunilor de coruptie. In linii mari, rolul acestui procedeu probator este de a clarifica contradictiile existente intre declaratiile a doua persoane in aceeasi cauza, obtinerea de noi informatii in acea cauza, confirmarea unor fapte, situatii, imprejurari deja cunoscute.

Pregatirea si efectuarea confruntarii. In fiecare caz trebuie sa se evalueze oportunitatea confruntarii. Este important sa fie luata in calcul, dincolo de aspectele tactice generale, de impactul psiho-social, posibilitatea exercitarii unor presiuni asupra partilor, martorilor, dar si alternativa unei incercari de compromitere sau de razbunare.

Efectuarea de perchezitii si de ridicari de inscrisuri si de obiecte

Rolul perchezitiei si al ridicarii de inscrisuri. In cazul infractiunii de coruptie, perchezitiile, ca si ridicarea de obiecte sau inscrisuri sunt, in majoritatea cazurilor, absolut necesare din motive lesne de inteles.

Pregatirea perchezitiei. In functie de particularitatile fiecarui caz de coruptie, organul judiciar va trebui sa stabileasca exact scopul perchezitiei, obiec­tele urmarite: ce inscrisuri, obiecte sau alte valori se urmaresc a fi gasite, posibilitatea ascunderii lor sau a distrugerii, metodele specifice de cautare etc.

Aspecte de aprofundat

. Probleme pe care sa le clarifice investigatia penala.

. Masuri speciale de investigare a infractiunilor de coruptie.

. Pregatirea in vederea constatarii infractiunii flagrante.

. Realizarea actiunii de constatare a infractiunii in flagrant.

. Tactica ascultarii invinuitului/inculpatului in functie de infractiunea, de natura faptelor de coruptie.

. Efectuarea altor acte de urmarire penala (ascultarea denuntatorului, efectuarea de confruntari, perchezitii).