URMELE RELIEFULUI PAPILAR

Sunt create ca urmare a activitatii umane. Se produc prin contactul mainii cu diferitele obiecte din mediu‑ sprijinire, apucare, impingere, s. a.

Ele apar in general ca urme de suprafata de stratificare pe obiecte cu suprafate netede de pe maini, transpiratie, noroi, ulei, sange, vopsea, dar si de stratificare, maini puse pe obiecte acoperite de praf. Ele apar in general ca urme latente deoarece transpiratia si substantele secretate de piele sunt incolore.

Varietatea reliefului papilar esteatat de mare incat practic nu exista doi indivizi cu acelasi relief. Utilizarea reliefului papilar la identificarea persoanelor este o chestiune destul de veche:

‑ 1866 M. Malpighi‑ prime studii ale crustelor papilare si porilor sudoripari;

1877 W. Hershell ‑ functionar britanic in India vorbeste despre posibilitatea identificarii dupa relieful papliar

1880 ‑H. Faulds ‑ in cursurile de medicina la Tokyo face mentiuni despre caracterul unic si longeviv al reliefului papilar.

Relief papilar ‑ formatiuni coniforme din stratul dermic uman ‑ aliniate sub forma de creste despartite de santuri. Corespunzator, pe derma exista creste papilare. ‑ Crestele papilare sunt strabatute de pori. Tehnica moderna permite extinderea examinarilor la poroscopie.

Urmele create de crestele si relieful papilar de pe pielea omului: ‑ pe fata interioara a palmelor si pe talpile picioarelor (mai rar) sunt studiate de DACTILOSCOPIE care se ocupa cu identificarea persoanelor dupa aceste detalii.

La locul faptei, gasim: urme de degete si maini si fragmente de urme

Pentru examinarea comparativa ‑se ridica impresiuni digitale.Dactilogramele sunt fotografii ale impresiunilor digitale.

Proprietatile reliefului papilar

1. Longevitate ‑ apar aproximativ in luna a VI‑a de viata intra-uterina si exista pina la distrugerea dermei.

2. Fixitate ‑ nu are loc nici o modificare naturala. Relieful persoanei creste doar odata cu descuamarea pielii, dar ramine neschimbat formelor si structurilor.

3. Unicitate ‑ fiecarei persoane ii este propriu un anumit relief ‑‑> posibilitate de repetare este de 1 la 42 miliarde.

4. Inalterabilitate ‑ generata de fixitate. Practic, disparitia reliefului papilar presupune distrugerea stratului dermic ‑ cicatrice de tip scleros cheloidian inform ‑‑> de aici scaderea sensibilitatii tegumentare, posibilitate de identificare dupa aceste cicatrice.

Cercetarea locului faptei pentru urme de maini

‑ una din categoriile foarte importante de urme la locul faptei. Cautarea lor implica atentie, utilizarea de mijloace optice si de iluminat (UV, normal, laser). Se va tine seama de posibilitatea de a se forma urmele (mai ales latente) si de natura obiectelor pe care pot fi prezente: mobila, sticla, textile, hartie, frunze).

Pot fi prezente ca:

‑ a) urme de adincime ‑‑ praf, funingine, noroi, faina s. a.

‑ b) urme de suprafata ‑ prin destratificare pe obiecte prafuite sau pe suprafete vascoase ex. pe mobile cu praf sau pe locuri manjite cu sange si apoi atinse (ex. mina cu si nge sprijinita pe perete, apucarea victimei dupa injunghiere

Cercetarea locului faptei presupune metodicitate, se va executa deplasarea si cautarea conform traseului .

in faza statica se va face descoperirea si inregistrarea urmelor.

in faza dinamica ‑ se vor evidentia si ridica urmele .

Cautarea urmelor se face utilizind la descoperirea lor mijloace de iluminat si radiatie UV. Data fiind transparenta ‑ cel mai adesea urmele de maini sunt latente ‑ se valorifica luminiscenta in UV a substantelor existente in substantele de pe maini prin contrast cu luminiscenta diferita a obiectelor pe care exista urma.

Evidentierea ‑ se face utilizand diferite substante chimice. Acestea se vor alege in functie de natura armei (vizibila, latenta) si in functie de suprafata pe care se afla . ‑ rosu sudan, argintorat, negru de fum, pulbere magnetica, carbune s. a.

ex. argintoratul recomandat pt. suprafete lucioase

negrul de fum si ceruza ‑ pe aproape orice suprafata

galben lumogen ‑ pe suprafete multicolore

vapori de iod ‑ pe hartie

Ninhidrina si alte substante chimice sunt utilizate la evidentierea urmelor de maini pe piele umana.

Atentie la ‑ prafuire ‑ nu se va imbacsi urma,

Fixarea urmelor ‑ mentiuni in procesul verbal si realizarea de imagini foto. Fotografierea se face cu aparatul perpendicular pe urma. Ridicarea prin mulare (daca sunt de adancime). Dupa prafurie se face ridicarea cu folia adeziva.

Ridicarea urmelor de maini ‑ in special prin utilizarea foliilor adezive ‑‑ compozitia foliei (gelatina, suport, protectie)

Modul de aplicare : obiecte mici (sticle, pahare, cioburi) pot fi ridicate cu urmele se ambaleaza atent si se duc la laborator.

TOPOGRAFIA si CLASIFICAREA RELIEFULUI PAPILAR

Relieful papilar este prezent atat pe palme cat si pe talpa piciorului ( pe suprafata plantara), dar cel mai frecvent gasit la locul faptei este creat de palme, care ofera si cea mai elocventa abordare criminalistica.

Palma umana este impartita conventional in urmatoarele zone: zona digitala, digito-palmara, tenara si hipotenara

Degetele sunt impartite pe segmente in

‑ falangete

‑ falangine

‑ falange

Clasificarea reliefului papilar de pe falangete

‑ criteriul principal este delta (prezenta , nr. , pozitia).

1) Reliefuri adeltice

‑ crestele lor sunt orientate aproape paralel cu santul flexor ‑ uneori au usoare denivelari.

Pot fi: ‑ simple ‑ toate crestele au pozitie paralela cu flexorul

‑ piniforme ‑ in partea centrala o creasta isi schimba directia ascendent.

‑ cu confluenta - dreapta sau stanga ca si cele simple dar crestele isi schimba directia spre stanga sau dreapta

‑ cu lat dreapta / stanga

‑ cu laturi opuse

‑ cu inceput de spirala

2. Reliefuri ‑ dextrodeltice

‑ sinistrodeltice

a) dextrodeltice /sinistrodeltice ‑ cu laturi simple

‑ au regiunea centrala din laturi succesive unul in altul

b) dextrodeltice/sinistrodeltice ‑ cu racheta

‑ laturile se unesc si dispar treptat

Reliefuri bideltice

1) cu spirala ‑ dextrogite

2) cu vartej

3) cu cercuri concentrice

4) elipsoidale, ovoidale

5) cu laturi incarligate

Reliefuri trideltice

Reliefuri cu 4 delte ‑ mai rare

Reliefuri amorfe ‑ danteliforme

Identificarea dactiloscopica ‑ cele 12 puncte de coincidenta

‑ prin ‑ indicare

‑ imbucsare

‑ geometrie

URMELE DE PICIOARE

Aceste urme sunt inerente savarsirii unei infractiuni, desi nu sunt intotdeauna cautate si nici puse in evidenta. Rareori sunt generate de picioare desculte. Se creeaza in general ca urme de suprafata de stratificare. Pot fi gasite si ca urme de adancime. Pot fi - statice, ale mersului normal sau dinamice, create prin alunecare.

Sunt in general vizibile, dar pot fi si sub forma de urme latente, atunci cand se calca cu pantof curat pe podele curate sau pe covoare. Acestea urme pot fi evidentiate prin intermediul metodei ESDA ( urma ridicata pe cale electrostatica cu toner ). In Marea Britanie si SUA conform ultimelor cercetari urmele create de picioare- incaltaminte sunt foarte usor relevabile prin ridicarea electrostatica a prafului pe folii metalizate adezive. Apoi se procedeaza la identificarea obiectului de incaltaminte care a creat urma. Realizatorii acestui procedeu au ajuns la concluzia ca urmele de picior sunt la fel de particulare ca si cele crerte de maini. Aplicand studii de anatomie si fizica , in urma unor numeroase teste de laborator a fost pusa la punct o noua metoda de identificare. Se cunoaste ca piciorul cuprinde 26 de oase diferite. Presiunea aplicata si modul de a calca variaza de la persoana la alta in mod foarte evident. Sa ne amintim ca un pantof nou trebuie purtat " spre a se adapta" la picior. Cum fiecare persoana calca particular, uzura talpilor se va produce in mod specific. Specialistii britanici au creat un aparat numit " Pedobarograf" care masoara presiunea specifica si modul de repartizare pentru fiecare persoana, permitand crearea unor modele de uzura specifica a talpilor de pantof. Astfel, chiar in lipsa pantofilor propriu- zisi se poate reproduce modelul de uzura al incaltamintei unei persoane baunite. Urmele de picior ofera informatii despre ‑ modul de deplasare (fuga, lent), nr. participanti,directia (venirii, plecarii).

Fixarea urmelor de picioarese face prin : descrierea in procesul verbal si fotografiere, se pot ridica urmele izolate cu pelicula adeziva

‑ daca sunt de adancime ‑ mulare‑‑ se curata de corpuri straine, se evacueaza apa ( pompa, sugativa).

a) Descrierea in procesul verbal ‑ cu indicarea distantei pe care se intind, localizarea, se va indica tipul (dinamic, static). Se masoara de la nivelul talpii.

Metoda Causse ‑ prin caroiaj ‑ ofera posibilitatea stabilirii unor elemente particulare.

b) fotografierea ‑ se face in asamblu, pentru surprinderea directiei mersului ‑ de ansamblu, si apoi de detaliu.

Fixarea se face si prin mulare, atunci cand este necesar. Se va curata urma de impuritati, apa, etc. Pentru urme de adancime lasate in nisip se face un mulaj cu serlac sau cauciuc si liconic, in zapada se va turna sulf topit, in alte soluri mularea se va face cu gips, colodion, ciment dentar

Cararea de urme ‑ este un ansamblu de urme care indica directia deplasarii, deprinderilor de mers (ex. schiopatat, tarat picior), transportul de greutati.

Mersul invers ‑ atentie la modul de formare a urmei. Acesta va fi diferit de cel normal. Modul de a caca si urmele pot indica eventualele profesii. (ex. militar ‑ pas egal, larg; balerin ‑ unghi mare, boli fizice, psihice).

Elemente ‑ linia mersului ‑ format din dreptele ce unesc centrul urmelor de calcai drept si cel stang ==> o linie franta. Lungimea pasului este data de distanta dintre doua urme consecutive.

‑ linia de directie a mersului

‑ latimea pasului

‑ unghiul pasului ‑ deschiderea (in grade) intre linia de directie si axa talpii.

URMELE DE DINTI

‑ create prin muscare pe obiectele primitoare

‑ pot aparea pe ‑ alimente

‑ obiecte

‑ corpul victimei

Pot fi ‑ de adancime

‑ de suprafata ‑ uneori apar excoriatii pe pielea victimei

Caracteristicile individuale ale dintilor:

‑ latimea variata, distantare

‑ plasare diferita a arcadelor

‑ uzuri diferite

‑ defecte, tratamente

Descoperirea ‑ este simpla, fiind urme vizibile. Fixarea ‑ foto + proces verbal (pt. suprafata) prin mulare. Fotografierea se facce perpendicular pe obiectul purtator (intai ansamblul si apoi detalii).

URME ‑ FIRE DE PAR

‑ desi sunt considerate usor de examinat, firele de par pun probleme complexe atunci cand sunt gasite la L. F. Este necesara o studiere atenta a lor pt. a decide din ce parte a corpului uman provin, daca nu sunt de animal, daca provin de la persoana de sex feminin sau masculin.

Gasirea la locul faptei a unor fire de par, se poate produce in cele mai diverse moduri (ex. pe corpul victimei, pe corpul altor persoane (agresat, complici), pe obiecte, sub corpul victimei, in mainile acesteia, pe lenjerie, pe vehicule, sub vehicule, pe iarba, pe frunze. Pot aparea ca ‑ fire izolate sau smocuri.

Firele de par pot oferi o multime de elemente despre persoana de la care provin. Pot duce chiar la identificare, fara alte probe. (ex. cazul Mihaela Nuta ‑ inclusiv grupa sanguina).

Studiul firului de par ofera date despre obiceiuri alimentare, igiena (tonsura, spalat, permanent, paduchi, etc. ), fumat (toxice), varsta (culoare), sex (lungime, vopsit).

Descoperire si fixare

‑ deoarece sunt mai greu de observat, mai ales pe textile ‑ se va utiliza iluminat (si UV). Se va descrie in procesul verbal ‑ locul si aspectul (fixe, smocuri) se fotografiaza in detaliu. Ridicarea ‑ cu penseta ‑ in plicuri ‑ in eprubete sau borcane.

Recoltarea pt. comparatie ‑ prin pieptanare, taiere, smulgere.

Studiul de laborator va curpinde cu necesitate stabilirea datelor privind: aspectul ‑ rupt, taiat, smuls; provenienta - animal, om (ce parte a corpului); alte caracteristici. Distinctia intre parul de om si animal se face in functie de grosimea peretilor.

URMELE DE SANGE

‑ sunt prezente intotdeauna la faptele de violenta, cand are loc vatamarea corpului unei persoane. Ele indica pozitii, miscari, deplasare, directia unor lovituri. Cantitatea si culoarea ne indica gravitatea vatamarii, organul ori vasul lezat.

Exista cazuri ideale cand urmele nu au fost indepartate prin spalarea hainelor, podelelor etc. Aspectul picaturilor ne indica unghiul de incidenta in cadere ‑ rotunda pt. unghi drept, ori alungita pt. unghi ascutit. Cautarea si fixarea urmelor de sange este in unele cazuri un proces complex, adeseori autorul a avut timp sa spele petele de sange, sa spele hainele etc..

Se vor utiliza inclusiv UV care da o luminiscenta distincta ‑ chiar pt. locuri spalate.

Se cauta pe haine, incaltaminte, corp (victima, agresor, sol, obiecte s. a. m. d. ). (ex. in cazul Anda ‑ in chiuveta, in cazul Zaher ‑ pe peretii holului si usa liftului). Fixare ‑ descriere in procesul verbal ‑ aspect, dimensiuni, pozitie.

Fotografierea de ansamblu cat si de detaliu

Ridicarea ‑ in functie de timpul scurs ‑ pipetare, razuire; dilutie in functie si de cantitate cu ser fiziologic si apoi cu sugativa. Obiectele patate de sange se vor ambala in cutii, evitand plierea ‑‑> 'contaminarea' urmei.

Expertiza ‑ stabilesc originea (om sau animal), eventuale boli, regiunea corpului de provenienta), testul ADN.

URMELE FIZIOLOGICE

Sunt : sperma, saliva, transpiratie, urina, fecale

1. Petele de sperma

‑ sunt rezultatul secretiilor glanduale sexuale

Ele se pot datora unui act sexual, perversiunilor, polutiei nocturne sau altor motive (ex. spanzurati, sufocare); sunt importante pt. ca indica grupa sanguina.

Se pot gasi pe corp, obiecte, haine, inclusiv sol. Pe haine sau textile in general, lasa un aspect gri‑alb ‑ fluorescenta la UV. ‑ crusta solzoasa .

Cercetarea ‑ se face de preferinta la lumina zilei. Se cauta pe corpul si hainele victimei, apoi pe obiect sau sol.

Fixarea si ridicarea ‑ proces verbal in care se face descrierea locului, starea (uscat, proaspat). Prin fotografiere ‑ mai rar. Nu prea e posibil, deoarece culoarea e putin vizibila in fotografii. Ridicarea se face in functie de stare. Prin umectare cu apa distilata sau glicerin si hirtie filtru.

!! Nu se vor razui, pentru ca se distrug spermatozoizi si ar aparea urme false.

Examinarea ‑ va indica grupa sanguina, boli, tipul (secretor, nesecretor), nr. persoane.

PETELE DE SALIVA

‑ formate din secretii ale glandelor salivare: apa, celule descuamate. Aspectul si dimensiunile sunt influentate si de suport, de timpul scurs pina la descoperire, mediu, temperatura. Pot aparea practic la orice infractiune, insa sunt mai greu de descoperit prin uscare. Uneori au aspectul unor pete umede aproape incolore.

Pot fi gasite pe obiecte, corpuri, alimente, pahare, tigari. Indica si grupa sanguina, boli. La UV dau fluorescenta albastruie vie!

Fixarea ‑ se vor indica in Procesul verbal obiectele pe care se afla petele (eventual si urma de muscatura).

Ridicarea ‑ cu obiectul suport sau cu hirtie filtru Se va observa sa nu vina in contat cu alte obiecte.

URMELE CREATE DE IMBRACAMINTE

‑ pot fi ‑ dinamice sau statice

‑ de adancime sau de suprafata

Se gasesc pe sol, zapada, pereti, vehicule, pe acestea reproducandu‑se textura, coaserea etc. In general, ele nu au prea multe elemente de identificare, cu exceptia cazului cand exista defecte, detalii specifice, urme de reparatii etc.

Descoperirea si fixarea,

‑ in general sunt vizibile. in procesul verbal se va mentiona dimensiunea, aspectul. Pt. urmele de adancime se vor face mulaje.

in faza dinamica se vor face fotografii realizate la lumina naturala sau obisnuita. in laborator se vor examina fotografii detaliate caracteristice

URMELE SUB FORMA DE OBIECTE SAU RESTURI DE OBIECTE

Pot fi gasite la locul faptei si reprezinta obiecte ce au fost folosite de infractori la savirsirea infractiunii sau au fost abandonate pe traseu, au rezultat din accident ( ex. obiecte de imbracaminte, pantofi uzati inlocuiti cu unii mai noi, haine grele, instrumente, rupturi din haine pe garduri, parti din caroserii vehicule, arme abandonate, parti de aeronave, bagaje,etc.

‑ permit stabilirea sferei persoanelor. Sunt urme olfactive ce pot fi valorificate cu cainii.

Descoperire si fixare ‑ relativ simpla. Aceste urme sunt intotdeauna vizibile. Uneori apar ca fire si fibre textile, petece, resturi materiale, ambalaje (ex. Muzeul Brukental ‑ sticla whiski, ambalaj celofan, tigari ‑ Cazul Zaher

Se noteaza in procesul verbal locul, descrierea, fixare cu foto si video. Iluminat suplimentar ‑ 2 surse de intensitate diferita ‑ pt. contururi si detalii.

Ridicarea ‑ cu penseta sau manusa ‑ Ambalare in functie de dimensiunile obiectului sau restului.

Se vor verifica existenta urmelor papilare pe ele.

in laborator ‑ se poate stabili provenienta, fabricatia, uzura, eventual meseria persoanei care le‑a folosit.

URMELE DE PRAF si NOROI

Pot fi gasite pe haine, incaltaminte, sol, pereti, mobila, garduri s. a.

Ofera indicatii cu privire la deplasarea persoanelor ‑ la diferite medii in care ‑ a stat ascuns, a trecut sau lucreaza subiectul.

Urmele se cauta pe haine, in tivuri, cusaturi, la borul palariei, la mansete etc.