Deliberarea, pronuntarea si comunicarea hotararii judecatoresti

DELIBERAREA, PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI

Notiunea de hotarare judecatoreasca

Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca:

in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces

prin hotarare instanta solutioneaza litigiul

Hotararea este actul final, de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul, sa faca o preventie generala a societatii. Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica, legala, operativa (rapida).

Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti

Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise, se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica.

Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept, reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a c 313d38d auzei.

Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul, sub sanctiunea nulitatii (conf. principiului continuitatii). Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata.

Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori. Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza).

Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata, pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. Solutia se pronunta cu majoritate de opinii. Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia.

In apel (sunt 2 judecatori), in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un         al treilea, de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii. Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat, poate amana pronuntarea cel mult 7 zile. Odata ce instanta ajunge la o concluzie, solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar, semnata de judecator si de grefier.

Daca inainte de pronuntare, cu ocazia deliberarii, instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele, va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta, fixand termenul de judecata, dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate.

Solutii posibile :

anularea actiunii pentru neplata taxei

admiterea in totalitate a actiunii

admiterea in parte a actiunii    

respingerea cererii

Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie.

Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta, prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier. Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii. Din momentul pronuntarii hotararii, instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare.

Cuprinsul hotararii

Hotararea judecatoreasca are forma scrisa, dactilografiata (nu de mana), fiind semnata de toti membri completului de judecata. Hotararea are 3 parti :

partea introductiva (practicaua)

motivarea (considerentele)

dispozitivul

Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei, numarul de dosar, numarul sentintei si data pronuntarii, numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor, numele partilor si reprezentantilor acestora, mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii), obiectul procesului, cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente, enumerarea probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii), se consemneaza rezumativ concluziile partilor.

Daca pronuntarea hotararii s-a amanat, toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. In aceasta situatie, hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul).

Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa, este demonstratia instantei ca hotararea este corecta.

Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila :

motivarea sa fie clara, precisa, necontradictorie, completa. Daca este confuza, insuficienta sau partiala, hotararea este nemotivata si, deci, netemeinica

motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor, probele administrate, ce probe se retin ca fundamental valabile, ce probe se inlatura si de ce, ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor, incadrarea juridica .. cu argumentele ei

Pentru ca motivarea sa fie buna, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii :

judecatorul sa cunoasca perfect dosarul

instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri, sa analizeze fiecare proba

motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete, nu numai pe idei abstracte

sa fie principiala si consecventa (necontradictorie)

sa fie precisa si sigura

sa fie corecta gramatical

Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare, dar legea nu cere descrierea unor generalitati, ci consistenta si fluenta a argumentelor. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu, obligand judecatorii  sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar).

Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii, reproduce pe larg minuta in doua parti. In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea. In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire, la cheltuieli de judecata). Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios, mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare. In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile, termenele pentru exercitarea acestor cai, momentul de la care incepe sa curga acest termen.

Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier, dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv, neconcordanta ducand la nulitatea hotararii. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari, pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa.

Redactarea hotararii

Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului  consemnat de presedinte. Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat, caz in care se ataseaza hotararii.

Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare. Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. Orice modificare, stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o.

Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei.

Clasificarea hotararilor judecatoresti

a) - hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul

- incheieri - hotarari premergatoare, anticipative ce solutioneaza doar o parte a       cererilor si pregatesc hotararea finala

b) - sentinte - pronuntate de prima instanta

- decizii - pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere

c) - hotarari nedefinitive - pot fi atacate cu apel

- hotarari definitive - pot fi atacate cu recurs

d) - hotarari revocabile - pot fi atacate cu recurs

- hotarari irevocabile - nu mai pot fi atacate cu recurs

e) - hotarari integrale (totale) - solutioneaza tot litigiul

- hotarari partiale - pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri partiale a paratului

f) - hotarari cu o singura condamnare - cu o obligatie unica

- hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia)

g) - hotarari constitutive

- hotarari declarative

- hotarari in constatare

Efectele hotararilor judecatoresti

Aceste efecte privesc partile litigante si instanta.

• prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata
• dupa redactare si semnare, hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice
• hotararile constitutive creeaza drepturi noi, cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei)
• hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor, drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii
• hotararile sunt susceptibile de executare
• odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii, incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata - e vorba de hotararea din apel sau recurs)

• Autoritatea de lucru judecat (art. 1201 C. Civ.). Este o prezumtie legala, absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printr-o alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cauza.

Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor, rolul de a fixa, stabiliza drepturile si obligatiile partilor. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. Instanta sesizata cu aceasta cerere, va respinge a doua cerere, iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari.

Nu au caracter de autoritate de lucru judecat, ci doar caracter provizoriu, hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor, hotararile prin care s-a respins o actiune de divort.

Conditii de admisibilitate

prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond, nu pe exceptii

existenta triplei identitati (parti, obiect, cauza)

Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza  in principiu numai la dispozitivul hotararii, nu si la considerentele acesteia. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei, faptuitorului, existenta vinovatiei. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal.

Indreptarea hotararii

Se refera la corectarea unor greseli materiale, involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor, calitatii partilor). Greselile materiale sunt erori vizibile, indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac.

Procedura. Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii.

Aceste hotarari sunt supuse recursului.

Lamurirea si completarea hotararii

Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii ; se judeca in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor, fara sa se acorde cheltuieli de judecata.

Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati, experti, martori, interpreti asupra drepturilor lor procesuale. Aceste cereri se fac in termenul procedural general.

Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti

De regula, o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie.

Exceptii - o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca.

Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale :

hotararea privind plata drepturilor salariale

hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca

hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare

hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente

hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului

in pricinile privind posesia

in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului

Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara, evitarea unor prejudicii mai mari, acordul debitorului.

Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei  care constituie o exceptie de la regula. Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii :

hotararea sa se raporteze la bunuri

executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului, pericol vadit determinat de intarzierea executarii.

Executarea provizorie nu este posibila:

in cererile privind stramutarea de hotar

in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara

Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. Daca cererea se admite, creditorul cererii va fi obligat la o cautiune.

Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii, cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea, putand fi facuta impreuna cu calea de atac. Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea. Solutii posibile :

cererea sa fie respinsa, caz in care executarea isi continua cursul

cererea sa fie admisa

Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala.