Deliberarea si rezolvarea cauzei penale in prima instanta

DELIBERAREA SI REZOLVAREA CAUZEI PENALE IN PRIMA INSTANTA

Dupa terminarea sedintei de judecata, instanta trebuie sa treaca la deliberare, rezolvand cauza penala si in final pronunta hotararea judecatoreasca.

Caracterizata ca o consfatuire a membrilor completului de judecata asupra problemelor ce au format obiectul judecatii, deliberarea este activitatea procesuala in care se verifica si se evalueaza materialul probator si procedural al cauzei in vederea solutionarii fondului cauzei.

Deliberarea constituie actul final al judecatii in urma caruia instanta da o hotarare privind conflictul de drept penal dedus spre solutionare.

Deliberarea are loc mai intai asupra chestiunilor 838i89i de fond si dupa aceea asupra chestiunilor 838i89i de drept. O asemenea ordine se explica prin nevoia ca instanta sa stabileasca daca fapta exista si daca a fost savarsita cu vinovatie, numai dupa ce se edifica asupra acestor aspecte poate trece la aplicarea sanctiunii penale.

Se examineaza existenta faptei si vinovatia inculpatului, stabilirea pedepsei, a masurii educative ori a masurii de siguranta cand este cazul sa fie luata.

In cazul in care in procesul penal a fost exercitata si o actiune civila, completul delibereaza si asupra laturii civile.

Se delibereaza asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor de proba, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.

In mod firesc, la deliberare iau parte numai membrii completului de judecata in fata caruia a avut loc dezbaterea.

Deliberarea are loc in secret, toti membrii spunandu-si parerea asupra fiecarei chestiuni, presedintele completului spunandu-si parerea cel din urma, pentru a nu influenta pe ceilalti membri ai completului.

Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata, iar in cazul in care unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate.

Daca din deliberare rezulta mai mult de doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature aceleia mai apropiate de parerea sa.

Motivarea opiniei separate este obligatorie. In cazurile in care completul este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta.

Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta care se semneaza de membrii completului de judecata.

Desi ajunsa in momentul final, judecarea cauzei penale poate reveni intr-o etapa de inceput prin reluarea cercetarii judecatoresti si repune cauza pe rol. Pentru termenul fixat in acest scop se dispune obligatoriu citarea partilor.

In solutionarea actiunii penale instanta hotaraste condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal.

Cu ocazia rezolvarii laturii penale instanta trebuie sa ia masuri cu privire la starea de libertate a inculpatului, prin luarea, prelungirea sau revocarea starii de arest.

Prin inserarea notiunii de 'prelungire', institutie specifica fazei de urmarire penala, legiuitorul prin modificarile aduse in art. 350 C.pr.pen. a inlatura institutia 'mentinerii ' creand practici neunitare privind durata starii de arest preventiv (fie pana la 30 de zile sau pana la 60 de zile art.160 indice 'b' ).

In caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cand s-a aplicat o pedeapsa cu inchisoarea egala cu durata arestarii preventive, modalitatea de executare este suspendarea conditionata, ori sub supraveghere sau la locul de munca sau o pedeapsa cu amenda, o masura educativa, inculpatul este pus de indata in libertate.

Liberarea se dispune de administratia locului de detinere. In acest scop i se comunica, indata dupa pronuntatrea hotararii o copie dupa dispozitiv sau extras cuprinzand urmatoarele notiuni: datele necesare pentru identificarea inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul hotararii pronuntate si temeiul legal al liberarii.

Cand in cursul urmaririi penale sau al judecatii inculpatul a fost liberat provizoriu pe cautiune, in cazul condamnarii se dispune si restituirea cautiunii indicandu-se numarul si data recipisei C.E.C. si suma consemnata.

In cazul in care a fost promovata si o actiune civila, instanta este obligata ca prin sentinta care a rezolvat latura penala, sa se pronunte si asupra actiunii civile.

Legea prevede posibilitatea ca instanta sa disjunga actiunea civila si sa amane judecarea acesteia, cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale.

Dupa deliberare, hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier, de fapt, ceea ce se pronunta in sedinta publica este minuta, care nu este altceva decat dispozitivul hotararii.

Pronuntarea hotararii in sedinta publica este obligatorie, prin aceasta realizandu-se un interes social, deoarece se asigura drepturile partilor din proces si mai ales, rolul educativ al procesului penal.

Nerespectarea dispozitiilor legale privind pronuntarea hotararii in sedinta publica atrage sanctiunea nulitatii absolute, deoarece pronuntarea hotararii face parte din sedinta de judecata, sedinta care trebuie sa fie intotdeauna publica, exceptand situatiile expres prevazute de lege.

Pronuntarea hotararii in sedinta publica atesta si faptul ca instanta a solutionat cauza intr-un anumit fel, ea neputand sa revina asupra celor anuntate in momentul pronuntarii.

Partile nu se citeaza la pronuntarea hotararii. Daca ele sunt prezente, presedintele trebuie sa le explice ca pot declara apel sau, dupa caz, recurs.

Legat de momentul pronuntarii hotararii, legea fixeaza anumite obligatii presedintelui completului de judecata. Astfel, in caz de condamnare la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii pedepsei sau executarea pedepsei la locul de munca, presedintele atrage atentia celui condamnat asupra dispozitiilor a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii sau a executarii pedepsei la locul de munca.

In cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se fac cunoscute condamnatului masurile de supraveghere la care este supus si obligatiile pe care trebuie sa le respecte. Daca inculpatul nu este prezent si instanta apreciaza ca nu este necesara chemarea lui, face o comunicare scrisa in care i se atrage atentia asupra acestor dispozitii.

Legata de momentul pronuntarii hotararii este si comunicarea acesteia. Astfel, in cazul in care partile au lipsit atat la judecata cat si la pronuntare, instanta are obligatia sa comunice acestora copii de pe dispozitivul hotararii.

Pentru a lua cunostinta de toate aspectele pe care instanta le-a avut in vedere la solutionarea cauzei, legea prevede ca inculpatului retinut chiar in alta cauza, inculpatului minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare, inculpatului caruia i s-a desemnat aparator din oficiu, apreciindu-se ca nu-si poate face singur apararea, care au lipsit de la pronuntarea hotararii li se comunica copia dispozitivului hotararii.

Suplimentar, copia dispozitivului hotararii se comunica si administratiei locului de detinere pentru inculpatii aflati in aceasta situatie.

Dupa redactarea hotararii, inculpatilor mai sus mentionati li se comunica copii de pe aceasta (adica hotararea constituita din partea introductiva, expunere si dispozitiv) si nu numai dispozitivul ei.