ORGANIZAREA DE STAT SI EVOLUTIA DREPTULUI TRANSILVANIEI IN PERIOADA LIBERALISMULUI AUSTRIAC (1861-1867) SI A DUALISMULUI AUSTRO-UNGAR (1868-1918)

l. ORGANIZAREA DE STAT A TRANSILVANIEI IN PERIOADA

LIBERALISMULUI (1861-1867)

Dupa revolutia de la 1848 in Austria s-a instalat regimul politic neoabsolutist, care s-a dovedit neviabil, in conditiile accentuarii framantarilor interne generate de asuprirea sociala si nationala.

Izolarea politica a Austriei agrava situatia interna din imperiu, ca si infrangerile suferite in Italia. Formarea statului national roman a afectat, de asemenea, Austria prin faptul ca a dat speranta romanilor din Transilvania, a reprezentat un centru de atractie tot mai puternic si a contribuit la intensificarea luptei de eliberare a ardelenilor.

Masuri violente aplicate de regimul neoabsolutist au amplificat nemultumirile maselor si in primul rand ale nationalitatilor subjugate. Falimentul regimului neoabsolutist a constrans Austria sa recunoasca autonomia popoarelor din imperiu. In 1860 a fost convocat Senatul imperial, in care intrau si reprezentantii nationalitatilor, inclusiv romanii A. Saguna, Al. Mocioni si L Petrino, senat care urma sa faca propuneri pentru reorganizarea imperiului intr-o forma care sa-i asigure supravietuirea.

Pe baza acestor propuneri, imparatul, la 20 octombrie 1860, a emis un act constitutional (Diploma imperiala pentru reglementarea raporturilor de drept public in Monarhie) prin care recunostea tuturor natiunilor dreptul de 121f52b a-si pastra individualitatea istorica si politica, printr-o organizare administrativa proprie, prin pastrarea legilor si asezamintelor proprii.

Astfel in Transilvania a inceput o perioada de mari realizari politice si culturale, o perioada in care poporul roman a dovedit o stralucita vocatie democratica, dupa secole de impilare.

Perioada liberalismului, prin forma de organizare ca si prin legile adoptate are o semnificatie aparte.

S-a constituit prima Dieta cu majoritate romaneasca din istoria Transilvaniei, primul for politic in care s-au adoptat legi de egala indreptatire, democratice, opuse legilor discriminatorii ale dietelor anterioare, dominate de natiunile privilegiate;

noile randuieli constitutionale, viu disputate, au definit doua curente diametral opuse: reprezentantii natiunii romane promovau principii democratice, intemeiate pe egalitatea nationalitatilor si pe reprezentare proportionala, in timp ce reprezentantii ungurilor se cramponau de regimul discriminatoriu impus de nobilime, regim exprimat de doua acte simbolice: Unio trium nationum la 1437 si hotararea de unire a Transilvaniei cu Ungaria la 1848;

Dieta Transilvaniei, desi trebuia sa se constituie din 1861, s-a constituit abia in 1863, datorita opozitiei maghiare, care cerea intrunirea ei la Cluj, ea sa hotarasca unirea Transilvaniei cu Ungaria, sa fie aleasa de catre nobili si de catre cei ce plateau un impozit de cel putin 8 florini;

Romanii din Transilvania au combatut cu vehementa atitudinea anacronica a ungurilor, au protestat in toate formele, au adresat memorii Vienei vizand egalitatea politica a natiunii romane cu celelalte natiuni, egalitatea garantata printr-o diploma imperiala, recunoasterea limbii romane ca limba oficiala, dieta democratica si congres national.

Conferinta nationala de la Sibiu, 1861, mai cerea anularea tuturor legilor care prejudiciau natiunea romana si romanii si-au exprimat hotararea de a nu permite nobilimii maghiare sa infaptuiasca restauratia situatiei de la 1848, cand votasera unirea fortata a Transilvaniei cu Ungaria.

Curtea de la Viena, sub presiunea romanilor dar si a sasilor, a convocat din nou Dieta in 1863 pe baza unui regulament electoral cu titlu provizoriu. Dieta urma sa se compuna din 40 de persoane, numite de imparat (regalisti) si 125 de deputati in localitatile cu drept de a avea deputat propriu si in cercurile electorale rurale cu cate 30.000 locuitori. Aveau drept de vot locuitorii majori, cu un impozit de 8 florini precum si toti intelectualii, in cele 8 comitate ale Transilvaniei s-au consemnat peste 40.000 de alegatori dintre care aproape 23.000 romani, peste 9.000 unguri si 3.500 de sasi;

Rezultatul alegerilor din iulie 1863: 48 deputati romani, 44 maghiari si 33 sasi. Se adauga 39 de regalisti, numiti de imparat, cate 13 pentru fiecare natiune. Alegatorii romani, in buna parte tarani, au dovedit o comportare matura, o atitudine demna si responsabila, surprinzatoare pentru nobilime si autoritati dar si de mare satisfactie pentru intelectualitatea romana.

La 15 iulie 1863 s-au deschis lucrarile Dietei, eveniment politic de mare importanta, de la care se asteapta solutionarea democratica a marilor probleme politice si sociale, curmarea regimului discriminatoriu si abuziv. Intre cei 101 deputati si regalisti se aflau. A. Saguna, Al. Sterea- Sulutiu, Gh. Barit, Ioan Ratiu, Ioan Puscariu, Ilie Macelariu, Ioacob Bologa, Dumitru Moldovan etc. Deputatii si regalisti maghiari au refuzat sa participe la lucrarile adunarii legislative. Mai tarziu, dupa noi alegeri si schimbarea regalistilor, 11 maghiari au participat, totusi la lucrari. Ceilalti au motivat ca Dieta este ilegal constituita de vreme ce nu ia in considerare unirea Transilvaniei cu Ungaria, in realitate, erau in minoritate in Dieta;

"Mesajul tronului" rezuma situatia imperiului dupa 1860, recunostea autonomia Transilvaniei si dreptul Dietei de a legifera; Unirea Transilvaniei cu Ungaria votata la 1848 a fost declarata nula. Se promitea o noua diploma care sa garanteze autonomia Transilvaniei,

raspunsul Dietei la mesaj a subliniat importanta garantarii autonomiei Marelui Principat al Transilvaniei si necesitatea unei noi diplome imperiale care sa consacre noile realitati sociale si nationale;

in problema recunoasterii romanilor Dieta a adoptat legea pentru "egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor sale", care chiar daca nu s-a aplicat multa vreme, a fost un stralucit exemplu de viata democratica, in care majoritatea romaneasca n-a vrut decat "egala indreptatire";

Problema lingvistica in Transilvania a fost una foarte delicata: pana la 1861 limba oficiala a Transilvaniei a fost latina, losif al II-lea si regimul neoabsolutist au impus germana ca limba oficiala dar pentru scurt timp;

limba romana era considerata tolerata, nu era admisa in viata de stat centrala sau locala, fapt care a dus pana la ultimele ei consecinte politica de deznationalizare a romanilor; -dupa 1791 nobilimea maghiara a introdus limba sa in unele domenii ale vietii publice, in scaunele sasesti era permisa utilizarea limbii germane;

in 1847 Dieta din Transilvania prin lege a declarat limba maghiara ca limba oficiala in locul celei latine. Reactia romanilor a fost prompta si hotarata. La adunarea de la Blaj din mai 1848, ei au propus oficializarea limbii romane, alaturi de maghiara si germana;

in regimul neoabsolutist s-a impus limba germana ca limba oficiala;

in perioada liberala, monarhia a adoptat unele masuri indirecte de recunoastere a limbii romane iar unele comunitati urbane si rurale romanesti au declarat limba romana ca singura oficiala;

autoritatile habsburgice au recunoscut romanilor dreptul de a-si folosi limba in lucrarile Dietei si au propus recunoasterea prin lege a egalitatii limbii romane cu germana si maghiara. La 29 septembrie 1863, dupa vii dezbateri, proiectul de lege a fost votat. Dupa lupte grele si sacrificii, limba romana a fost recunoscuta ca limba oficiala a Transilvaniei;

Organizarea judecatoreasca :nu se realizase inca o delimitare clara intre justitie si administratie. Judele cercual (solgabiraul) avea atat atributii administrative cat si judecatoresti;

din 1848 pana in 1863 justitia a fost reorganizata de patru ori , ceea ce genera confuzie si dezordini;

in 1863 aparatul justitiei era organizat in trei trepte: Judecatoriile colegiale, in cadrul comitatelor si scaunelor, Tabla regeasca de la Tg. Mures si tribunalul de apel de la Sibiu, iar locul celei de a treia instanta il tinea Guberniul Transilvaniei sau Cancelaria aulica, la acest nivel justitia fiind confundata cu administratia;

romanii cereau infiintarea unei instante supreme. Publicarea tuturor sentintelor si reprezentarea corespunzatoare a romanilor in functiile judecatoresti;

Viena s-a dovedit receptiva si au acceptat infiintarea unui Tribunal Suprem al Principatului, inaintand Dietei un proiect de lege in acest sens;

in septembrie 1864 proiectul a fost aprobat si legea prevedea ca Tribunalul Suprem sa decida ca a treia instanta ,sa solutioneze conflicte de competenta intre Tabla regeasca si Tribunalul apelativ de la Sibiu, intre autoritatile din Transilvania si cele din afara ei, sa solutioneze conflictele dintre organele politice si cele judecatoresti si sa se pronunte cu privire la adoptarea sau modificarea legilor. Sediul tribunalului urma sa fie la Viena si cu

personal numit de Viena. In mai 1865 tribunalul era constituit sub       presedentia lui Vasile L. Pop;

dupa instaurarea dualismului austro-ungar Tribunalul suprem s-a contopit cu Curtea suprema de justitie din Ungaria, in care functiona ca o sectie speciala pentru Transilvania ;

Legea electorala pregatita de Dieta dadea expresie tendintelor progresiste ale epocii, facilitand reprezentarea larga a populatiei si mai conforma cu ponderea numerica a celor trei etnii. Sanctionarea legii a fost amanata si ea n-a mai apucat sa fie pusa in practica dar ea evidentiaza vointa Dietei din Sibiu de a introduce in Transilvania un regim de egalitate nationala, romanii intelegand, dupa secole de oprimare, sa aplice cu generozitate principiul egalitatii;

In problema agrara deputatul loan Ratiu a propus trei proiecte de legi favorabile taranimii pentru o noua interpretare a raporturilor dintre nobili si taranii secui, pentru principii mai echitabile de impartirea pasunilor folosite de nobili si tarani si pentru impartirea padurilor din regiunile muntoase intre nobili si tarani, intr-un sistem mai acceptabil pentru tarani;

proiectul oficial al Guberniului, care aducea doar niste modificari la Patenta din 1854, a fost singurul adoptat pana la sfarsitul Dietei (sept. 1865), fara sa imbunatateasca cu nimic statutul taranilor;

in atentia Dietei de la Sibiu au mai stat si alte probleme: in privinta constructiei de cai ferate, Dieta s-a pronuntat pentru traseul Oradea - Brasov, dar a prevalat punctul de vedere imperial cu traseul Arad-Sibiu-Turnu Rosu;

in domeniul financiar s-a discutat asupra modernizarii sistemului impozitelor, constituirea bugetului provincial, asupra vamilor etc.;

privind organizarea administrativ teritoriala, Dieta a propus un sistem mai unitar si echilibrat, in locul celor 8 comitate, 9 scaune si doua distincte romanesti s-a propus introducerea a 12 unitati aproximativ egale. Propunerile n-au putut fi adoptate pana la instaurarea dualismului, care a impus o perioada de oprimare fara precedent in istoria milenara a Transilvaniei.

Transilvania in perioada dualismului austro-ungar (1868 -1918). Reprimarea si lupta romanilor impotriva statului austro-ungar

Formula politicii dualiste s-a impus in conditiile declinului Imperiului hasburgic pe plan extern si al ascutirii luptei popoarelor oprimate pentru independenta, care nu mai puteau fi dominate fara nobilimea si burghezia maghiara. Izolarea politica a Austriei, infrangerea din Italia (1859) si in razboiul cu Prusia (1866), exclusa din Confederatia germana, formarea statului national roman faceau imposibila supravietuirea imperiului in vechea organizare

In decembrie 1866 aceasta Dieta voteaza din nou anexarea Transilvaniei la Ungaria, in ciuda protestelor vehemente ale romanilor;

Prin acordul din 17 februarie 1867 si incoronarea lui Franz losif I ca rege al Ungariei s-a intemeiat oficial "fatala" intovarasire austro-ungara, regim politic de trista amintire in istoria popoarelor incorporate in noul imperiu;

Dieta maghiara a anulat toate institutiile autonome ale Transilvaniei si a incorporat-o pe aceasta la Ungaria;

Uniunea personala imparat-rege a fost completata cu elemente de uniune reala, ministere comune: Externe, Razboi, Finante. In plan parlamentar, doua delegatii, de la Viena si Budapesta, se intruneau alternativ in cele doua capitale pentru a examina diferitele aspecte legislative. Realizarea dualismului a fost conditionata de anexarea Transilvaniei, pe langa care ungurii au mai dobandit egalitatea politica cu Austria;

Prin incorporare, Transilvania nu mai avea organe proprii de conducere, caci Dieta si guvernul au fost desfiintate. Ea avea doar dreptul sa-si trimita reprezentantii in Parlamentul de la Pesta;

Organizarea administrativa a insemnat crearea judetelor si comunelor (1884). Judetele erau conduse de prefecti, care reprezentau guvernul si aveau rolul de a supraveghea aplicarea dispozitiilor acestuia. Conducerea efectiva o exercitau subprefectii alesi de populatie. Mai functiona un consiliu judetean, ales de catre locuitori;

Comunele erau de mai multe feluri: municipii, orase mari, orase si sate. La conducerea lor se aflau un primar si un consiliu comunal.

Legislatia de reprimare a romanilor din Transilvania

Legea din 1868 a consacrat unirea fortata a Transilvaniei cu Ungaria, a desfiintat autonomia Transilvaniei si a inaugurat un regim de maghiarizare si deznationalizare a romanilor;

O lege cu privire la statutul nationalitatilor (tot 1868) a interzis orice incercare a romanilor de a se manifesta ca o entitate nationala de sine statatoare. Legea prevedea ca in Ungaria exista o singura natiune, cea maghiara, unica si indivizibila. Ea scotea in afara vietii politice orice persoana sau grupare care nu recunostea ca apartine natiunii maghiare;

Legea electorala din 1874 urmarea, de asemenea, scoaterea romanilor in afara vietii politice. Sistemul electoral din Transilvania era diferit de cel din Ungaria; censul era mult mai mare. Transilvania avea 14% din intreaga populatie dar in

parlament avea doar 9%;

Nobilii si secuii liberi erau scutiti de cens, iar la orase cu majoritate maghiara si saseasca, censul era cu mult mai mic decat in circumscriptiile rurale;

In aceste conditii, aveau drept de vot doar 75.000 de romani (3%), iar in Parlamentul de la Pesta (1910) 393 de deputati erau unguri, 138 germani, iar romani 5;

Legea invatamantului din 1868 acorda dreptul de a infiinta scoli elementare, medii si normale statului, confesiunilor religioase sau asociatiilor, dar limba maghiara era obligatorie, iar programul de invatamant era stabilit de Ministrul Instructiunii. Statul nu finanta scoli romanesti, asa incat invatamantul romanesc a fost cu precadere confesional;

In 1879, prin lege, s-a introdus limba maghiara in toate scolile primare. S-au exercitat nesfarsite masuri de maghiarizare prin scoli: controlul organelor administrative asupra invatamantului romanesc, examene in limba maghiara la prescolari in gradinite,

interzicerea si supravegherea politieneasca a intrunirilor romanesti, interzicerea importului de carti si publicatii din Romania, cenzura manualelor;

Legea presei din 1872 a introdus obligativitatea de a depune cate un exemplar la tribunalul si la procuratura curtilor de apel si la Ministerul de interne. Amenzile si privatiunilor de libertate erau foarte frecvente in domeniul presei. Raspunderea pentru orice articol o avea autorul, redactorul si editorul;

Numeroase procese si numeroase condamnari s-au dat, in spiritul acestei legi, ziaristilor romani, aparatori ai drepturilor natiunii romane.

Organizarea de stat a Transilvaniei intre 1867 - 1918

Transilvania, dependenta de Ungaria, cunoaste o organizare de stat dominata de institutiile austriece si maghiare.

Imparatul: era rege al Ungariei, principe al Transilvaniei si     comite al secuilor.

Atributii: initiativa legislativa, dreptul de a convoca parla­mentul in sesiuni extraordinare, dreptul de a-1 proroga; dreptul de a dizolva Camera deputatilor dupa votarea bugetului si de a convoca corpul electoral in termen de trei luni pentru noi alegeri parlamentare;

ca rege al Ungariei, avea dreptul de veto asupra legilor votate de parlamentul maghiar.

Parlamentul maghiar: era format din Camera magnatilor si Camera deputatilor. Prima era formata din 700 de membri numiti -principi, conti, baroni etc., cu competenta legislativa (si pentru Transilvania);

Camera deputatilor era formata din deputati alesi prin votul cenzitar,

Camera magnatilor era compusa din inalti functionari ai tarii, sefii bisericilor confesionale, toti arhiducii, principii, contii si baronii, care plateau cel putin 3.000 florini, plus 50 de membri numiti de rege pe viata;

acest parlament nu reprezenta masele largi din Ungaria si cu atat mai putin natiunile incluse in statul maghiar; romani, croati, sloveni etc.

Parlamentul delegatilor: era format din doua delegatii a cate 60 de deputati, alese in parlamentele Austriei si al Ungariei, se intruneau la Viena si era investit cu prerogative supreme ale puterii de stat dualiste;

era organ central al monarhiei, investit cu prerogative legislative in probleme comune ale imperiului.

Guvernul comun: ministri comuni, insarcinati cu administrarea problemelor monarhiei dualiste, erau: al afacerilor externe, de razboi si de finante. Ei erau numiti si revocati de catre seful statului dualist -imparat si rege;

ministerele comune aveau competente si asupra Transilvaniei, anexata la Ungaria, teritoriu romanesc administrat de guvernul maghiar;

guvernul de la Budapesta era format din opt ministri, recrutati din afara parlamentului, dupa simpatia regelui Ungariei sau a celui insarcinat cu formarea cabinetului.

Senatul imperial era format dintr-un presedinte si consilieri numiti de imparat, organizat ca un parlament modern, cu o Camera de sus in care intrau membrii de drept - principii casei imperiale, sefii familiilor de nobili pamanteni, toti mitropolitii si episcopii si Camera deputatilor, din membri alesi. Dieta Transilvaniei alegea si trimitea in Camera deputatilor 26 de deputati;

activitatea legislativa, de importanta generala, era realizata de imparat si Senatul imperial, iar legislatia locala era adoptata de dietele provinciale si sanctionata de imparat;

ca organe proprii ale Transilvaniei, subordonate monarhiei, au fost mentinute: cancelaria aulica, dieta si cancelaria.

Activitatea judecatoreasca era exercitata de un numar mare de instante: a) Judecatoriile de plasa cu competente in drept civil, comercial si penal; b) Tribunalul de prima instanta care era si instanta de apel pentru hotararile instantelor inferioare, c) Tabla regeasca din 1890, la Tg. Mures, Cluj, Oradea si Timisoara; d) Curtea de al II-lea grad, instanta de ultim grad pentru cauze civile, comerciale si criminale; e) Curtea de Casatie (maghiara), organul suprem de judecata, cu competenta generala in recurs, dar numai pentru vicii de forma in procedura si pentru necompetenta.

Dupa 1870 au mai fost organizate: Parchetul, format din procurori pe langa toate instantele judecatoresti; Notariatul public, Curtea administrativa etc.

3.Sistemul de drept in Transilvania in perioada dualismului austro-ungar

Are ca izvoare atat legislatia austriaca cat si legislatia maghiara. Dupa instaurarea dualismului austro-ungar s-a facut apel la dispozitiile dreptului din epoca principatului .

Dreptul civil: are ca izvoare Codul civil austriac din 1811 aplicat si in Ungaria, cat si legi , decrete si ordonante elaborate de statul maghiar intre 1867-1917.

Proprietatea si dreptul de proprietate: sunt amanuntit reglementate modurile de dobandire a proprietatii si celelalte drepturi reale;

Se prevede ca pentru transmiterea proprietatii bunurilor imobile , actul de achizitie sa se inregistreze in registrele publice destinate in acest scop, operatie denumita intabulare.  

Casatoria si familia :reglementate de Codul civil austriac si Legea matrimoniala nr. XXX.

Casatoria era considerata un act exclusiv si obligatoriu civil, incheiata la autoritatile statului; Celebrarea religioasa este neobligatorie. Ea este precedata de logodna, dar nu obligatoriu, logodna nu este o conditie sine qua non.

Obligatiile :izvorau din lege, contracte si paguba suferita; Codul civil austriac se limiteaza la a enumera elementele constitutive ale contractului si functia lui de a transfera un drept ;

Dreptul penal :s-a aplicat Codul penal maghiar despre crime si delicte (Legea V din 1878)si Codul penal despre contraventii , intrate in vigoare la 1880.Ele cuprind doua institutii penale fundamentale :

a)infractiunea- definita ca acea fapta pe care legea a declarat-o ca atare; infractiunile se imparteau in crime ,delicte si contraventii. Si in Transilvania erau consacrate principiile legalitatii incriminarii infractiunilor si al legalitatii pedepselor.

Se prevedeau cauzele care excludeau imputabilitatea :copilaria pana la 12 ani, excludea raspunderea penala ;adolescenta de la 12 ani, cu o raspundere penala conditionata de dezvoltarea morala si intelectuala si majoratul  ,de la 18 ani, cand raspunderea era deplina;

b)pedeapsa : reglementata de legea maghiara a urmarit realizarea unei aspre represiuni, impotriva natiunilor romane.

Dreptul procesual: -este reglementat de Legea 60 din 1881, Codul civil austriac,Legea de procedura civila din 1911; S-au reglementat: a)competenta instantelor bazata pe separarea cauzelor civile de cele penale; b)actiunea in justitie; c)organizarea dezbaterilor contencioase pe principiul ca judecatorul conduce procesul partilor; d)probele procesuale ;e) hotararile judecatoresti, denumite sentinte finale, partiale si prejudiciale; f)caile de atac -opozitia, apelul, recursul si revizuirea; g) executia silita.

Procesul penal este reglementat de Codul de procedura penala austriac din 1853, pana in 1880, apoi de Legea XXXIII si s-a bazat pe :a)principiul apararii impotriva acuzarii; inculpatul avand drept la aparator in justitie, b)principiul acuzarii exercitat de Ministerul public; c)principiul exercitiilor cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti-recursul si revizuirea.

Dreptul in domeniul relatiilor de munca viza :a) organizarea muncii pe temeiul statutelor; b)durata zilei de munca prevazuta la 16 ore prin legea din 1884 si la 10 ore din 1890; c)conflictele colective de munca ;d) asigurarile sociale pentru salariati, care au introdus cotizatiile obligatorii; e)contractul colectiv de munca care cuprinde norme obligatorii pentru patroni si pentru salariati ;

Dreptul aplicat in Transilvania intre 1867 si 1918 a cunoscut institutii juridice moderne, partial asemanatoare celor din Romania, dar si cu prevederi discriminatorii pentru romani.