 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Activitatea bancara in perioada 1944 - 1989
|
|
Banca nationala a romaniei dupa etatizare; reforma monetara (i947); economia si bancile, pana la nationalizarea principalelor mijloace de productie |
|
| Pentru lichidarea starii grave, in care se afla economia, s-a considerat ca Banca Nationala a Romaniei nu mai poate sa ramana in proprietatea unui grup de actionari privati si s-a dispus ca aceasta sa FIE INCADRATA, IN POLITICA ECONOMICA, SI FINANCIARA, A STATULUI, in vederea mobilizarii resurselor din economie si dirijarea lor spre actiunile prioritare ale statului, hotarandu-se astfel etatizarea Bancii Nationale. La 1 ianuarie 1947, Banca Nationala a Romaniei a fost etatizata pe baza legii nr. 1056 din 23 decembrie 1946. Prin etatizare, s-a constitu Legea a silit, pentru Banca Nationala a Romaniei, un capital de 600 milioane lei, impartiti in 200 mii de actiuni a cate 3-000 lei. La aceeasi data - 1 ianuarie 1947 ' proprietatea actiunilor Bancii Nationale a Romaniei a trecut, libera de orice sarcini, in patrimoniul statului, fostii actionari urmand a primi, pentru fiecare actiune, o suma in numerar silita de completul de judecata, instituit pe langa Curtea ele Apel din Bucuresti, alcatuit din primul presedinte, doi consilieri si primul grefier. Prin lege, au fost silite modalitatile de calcul al valorii actiunilor, in functie de cursul Bursei de Efecte si Actiuni clin Bucuresti (1 decembrie 1946), precum si modalitatile de depunere a cererilor de plata a actiunilor. Legea pentru etatizarea Banc:- Nationale a Romaniei prevedea ca aceasta, CA MANDATARA, A STATUTUI ROMA,N, ASIGURA,, CONFORM INDRUMA,RILOR CONSILIULUI SUPERIOR ECONOMIC, DIRIJAREA SI CONTROLUL CREDITULUI. ACTIUNEA SA SE EXERCITA, ASUPRATUTUROR INTREPRINDERILOR DE BANCA, SI INSTITUTIILOR DE CREDIT. PUBLICE SI PARTICULARE. in acest scop, le putea cere acestora orice informatii si le putea face orice recomandari. De asemenea, putea sa le Dea norme si instructiuni socotite ca necesare. Bancile, care nu se conformau normelor si instructiunilcr primite sau refuzau organelor Bancii Nationale, datele cerute in vederea exercitarii controlului, erau trimise in judecata Consiliului Superior Bancar, care aplica sanctiunile prevazute de lege (avertisment, amenda, restrangerea operatiunilor, disocierea si lichidarea intreprinderii etc). Totodata, Banca Nationala a redus numarul bancilor cu drept de reescont la banca de emisiune la 383. clin care 183 erau sedii centrale, fata de 2.661 banci, sucursale, cooperative de credit, care au fost etatizate. Etatizarea bancii nationale a Romaniei a reprezentat primul pas spre dezorganizarea sistemului bancar din Romania si denaturarea functiilor normale ale creditului bancar, a capitalului bancar.In calitate de mandatara a statului, Banca Nationala, dirijand creditul si exercitand controlul asupra tuturor bancilor si institutiilor ele credit, publice si particulare, a utilizat intregul capital bancar pentru finantarea fortata a politicii economice a statului. Dupa etatizare, Banca Nationala, ca societate anonima pe actiuni, a continuat sa efectueze toate operatiunile Bancii Nationale dinainte de etatizare. Bilantul Bancii Natioanle a Romaniei se incheia la 30 iunie si 31 decembrie al fiecarui an, iar clin beneficiul net, constatat la b.lantul din 31 decembrie, se preleva o cota parte pentru fondul de rezerva; excedentul era atribuit statului, in calitate de singur actionar, dupa ce se retinea 4% in profitul functionarilor si 8% pentru Casa de Pensii a functionarilor. Cu toate ca la finele anului 1916 si prima jumatate a anului 1947 guvernul a luat unele masuri cu caracter economic, lipsurile nu au putu: fi inlaturate, acestea manifestandu-se in toate sectoarele economice, inclusiv in cel financiar. Banca Nationala a Romaniei, prin politica sa de credite, nu a reusit sa contribuie la silizarea economiei, inflatia monetara s-a accentuat, iar lipsa bunurilor de consum pe piata a facut ca indicele puterii de cumparare sa se urce de la 100, in decembrie 1946, la 1215, 4 in iulie 1947. Cursa inegala intre salarii si preturi, lipsa totala de silitate a leului, au dus la scaderea nivelului de trai si importante pertuibatii in economie. Deficitele bugetare atingeau cifre ridicate: acestea erau acoperite numai prin emisiune monetara de catre banca Nationala a Romaniei. Ca urmare a acestei situatii, la 14 iulie 1947, s-au elaborat Propuneri de masuri pentru imbunatatirea situatiei economico-flnanciare a tarii", in cadrul carora s-a votat in parlament si Legea pentru controlul utilizarii creditelor". Aceasta masura avea ca scop dirijarea creditelor spre realizarea obiectivelor orientate de stai. Instituirea controlului creditelor s-a concretizat, in mod deosebit, in excluderea de catre Banca Nationala de la reescont a cambiilor prezentate de bancile particulare, care reprezentau imprumuturi acordate de aceste banci penfu alte scopuri decat cele prevazute in reglementari, cu dreptul bancii ele emisiune de a aplica sanctiuni, in cazul nerespectarii normelor ele utilizare a creditelor, dupa cum urmeaza: » nerespectarea normelor elaborate de Banca Nationala a Romaniei se pedepsea cu inchisoare corectionala de la 1-6 luni si amenda penala ele la 5 milioane lei la 200 milioane lei; » acordarea de credite cu nerespectarea normelor ' inchisoare corectionala ele la 3 luni la 1 an si amenda penala in suma egala cu creditul acordat, pana la intreitul acestei sume; » informatii neconforme - inchisoare corectionala de la 3 luni la 1 an si amenda penala in suma egala cu creditul solicitat. » utilizarea creditului pentru alt scop decat acela pentru care a fost solicitat - inchisoare corectionala de la 6 luni la 3 ani si amenda penala de la o suma egala cu creditul datorat pana la intreitul acestei sume; » refuzul controlului organelor constatatoare si a informatiilor necesare - inchisoare corectionala de la 6 luni la 2 ani si amenda penala de la 20 milioane lei la 200 milioane lei; » organele constatatoare si cele- Pentru a-si putea exercita functia de control. Banca Nationala a organizat un corp ele control, iar la institutiile de credit mai importante a numit delegat perm; nent, cu sarcina ele a supraveghea modul cum sunt aplicate normele date i'i operatiunile de credit. Aceste masuri, impuse Bancii Nationale a Romaniei in legatura cu indrumarea si dirijarea creditelor, au du.s la dereglarea capitalului bancar, la inabusirea initiativei particulare si la transformarea creditului intr-un instrument de finantare fara dobanda a actiunilor dictate de puterea de stat, in contradictie cu interesele institutionale bancare. Cu toate masurile luate si actiunile intreprinse, situatia economico-financiara necorespunzatoare se accentua; Banca Nationala a Romaniei devenise aproape singura sursa de creditare a economiei. imprumuturile, acordate de bancile particulare din sursele proprii, reprezentau circa 4% din totalul creditelor acordate in economie. Circulatia baneasca, preturile cu amanuntul, costul vietii au atins nivele catastrofale: » la 14 august 1947, circulatia baneasca, era de 48.451 miliarde lei, fata de 4.118 miliarde lei la inceputul anului, de 630 ori mai mare decat cea din iunie 1941 (inceputul razboiului); » nivelul preturilor cu amanuntul a crescut, fata de anul 1938, de peste 8.365 ori; » nivelul costului vietii, fata ele aceeasi perioada, a crescut de aproape 5.147 ori. Bugetul se echilibra greu, recurgandu-se la importante imprumuturi la Banca Nationala. La 15 august 1947, creditele acordate statului reprezentau 85,4% din totalul creditelor bancii nationale.In asemenea conditiuni, la 15 august 1947, s-a infaptuit REFORMA MONETARA, (BA,NEASCA,). Legea pentru reforma monetara cuprindea urmatoarele prevederi mai deosebite: » Retragera din circulatie, cu data de 15 august 1947, a biletelor de banca, emise de Banca Nationala si semnele monetare de metal, emise de Ministerul Finantelor. Pe aceeasi data, s-au retras din circulatie bonurile de tezaur, bonurile de casa, certificatele de plata, bonurile de inzestrare a armatei, emise pe baza unor legi. » Pe data de 15 august 1947, au fost puse in circulatie, avand curs legal: bilete de banca de cate 100, 500 si 1.000 lei, emise de Banca Nationala a Romaniei si monede divizionare de cate 0,50, 1,2 si 5 lei de metal si 20 lei de hartie, emise de Ministerul Finantelor, in limita plafonului de 10% clin emisiunea totala a Bancii Nationale a Romaniei. Continutul unui leu, unitate monetara, era de 0,60 mg aur, cu titlu de 9/10, ceea ce insemna 168.350,17 lei 1 kg de aur. Raportul de preschimbare s-a silit la 20.000 lei vechi pentru 1 leu silizat. Retragerea din circulatie a biletelor de banca, a monedei divizionare si inlocuirea lor cu noi semne monetare s-a facut intr-o proportie care sa asigure un echilibru intre puterea de cumparare a populatiei si bunurile de consum disponibile pe piata. Totalul sumelor puse in circulatie, ca efect al reformei banesti, au reprezentat 2.842 miliarele lei, fata de aproape 50 mii miliarde lei la inceputul reformei. Au fost silite noi preturi si noi salarii in lei noi, modificandu-se raportul dintre acestea, ceea ce a dus la o repartitie mai echilibrata a puterii de cumparare. Reforma baneasca din 1947 a lovit in puterea baneasca a capitalului privat. Prin unele acte legislative au fost atrase, in circuitul economic, importante valori, detinute de persoane fizice sub forma de aur si valuta straina. Detinatorii ele aur, valuta si alte mijloace de plata straine au fost obligati sa le cedeze Bancii Nationale contra plata in lei noi, inclusiv medaliile de aur, emise in 1945, pentru imprumutul refacerii nationale". Operatiunile speculative au fost inlaturate atat prin blocarea disponibilitatilor, care seveau pentru asemenea operatiuni, cat si prin suprimarea lor. Reforma baneasca din 1947 a at si menirea de a crea conditiile necesare pentru trecerea de la sistemul banesc capitalist la sistemul banesc socialist. Puterea financiara a bancilor particulare a slabit, si astfel Banca Nationala a Romaniei a devenit aproape singura sursa de creditare a economiei, imprumuturile acordate de bancile particulare, clin sursele lor proprii, reprezenau circa 4% clin totalul creditelor acordate in economie, in timp ce creditele acordate de Banca Nationala a Romaniei erau, in luna august 1947, de 56,80% in industrie, transporturi si pentru meseriasi, 39,70%, in agricultura si penMi colectari si 4,13% pentru comert si altele. Creditele, acordate cu prioritate industriei si agriculturii, nu au at un efect scontat. Astfel, productia industriala reprezenta 75% din cea a anului 1938, iar lipsurile s-au mentiunut atat in industrie, cat si in ansamblul economiei. Fata de neajunsurile existente, s-a ajuns la concluzia ca acestea se datoresc faptului ca majoritatea mijloacelor de productie sunt inca in proprietate particulara (statul detinea 20% din siderurgie, 30% din metalurgie etc.) si in consecinta, s-a dispus ca acestea sa fie trecute in proprietatea statului. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
